116 matches
-
încuie cele cîteva unelte în magazia din spate, își ia bicicleta și pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu o stăpînire și o economie de mare scriitor. Satul e cu totul părăsit, mai sînt doar cîțiva bătrîni (dar ce bătrîni memorabili: printr-o ușă întredeschisă femeia aude cearta unui cuplu în care comunicarea s-a redus
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
sunt inși integri, cu nepătat trecut politic, devotați lui până la sacrificiul vieții. Pe când fusese numai discipolul lui Eugen Barbu trăise, totuși, împrejurarea în care poetul și prozatorul Ben Corlaciu, deținător de rubrică permanentă la Săptămâna culturală a Capitalei, tribună de unde moraliza stratosferic, alesese libertatea. Articolul în replică, ieșit ca din țeava pistolului, al directorului publicației, se intitula Un chelner la Paris și dădea pe față o groază de fapte infamante săvârșite de fugarul Corlaciu, pe când răufăcătoarea în țară - între care furtul
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
se dezvăluie ca o latură "practică", moralistă a absurdului, într-un stil apropiat de cel al sicității "spirituale" a unor Bertolt Brecht sau Erich Fried. Producției lui Augustin Pop i s-ar potrivi un titlu arghezian: Tratat de morală practică. Moralizînd deopotrivă istoria și oamenii, generalitățile solemne și particularitățile umile ale epocii noastre, poetul îi fixează trăsăturile într-o imagine ce se propune ochiului interior. Ne oferă o reconstrucție sensibilă, deci un documentar sui generis. Dacă există cronici evenimențiale, de ce n-
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
PLECÎND DE LA CĂRȚI nu vor fi nici pe departe închinate prezentării în stil jurnalistic a unor cărți recent apărute și cu atît mai puțin criticii literare. Glose mai degrabă morale, aparținînd unui autor care se ferește însă din instinct să moralizeze, ele vor pleca într-adevăr de la cărți pentru a ajunge, aparent, în locurile cele mai îndepărtate - adică la viața cotidiană, la istorie, la artă, la politică etc. Și la morală, bineînțeles. Dar nu vor rămînea în aceste teritorii periculoase, ci
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
Napoli, în casa unui prieten comun, unde nu mă așteptam cîtuși de puțin să-l întîlnesc. A lăsat să se înțeleagă că mă revedea cu plăcere. Ceea ce m-a surprins însă este că și-a pierdut toată după-amiaza ca să-și „moralizeze” amicul, foarte larg - după cîte se părea - cînd era vorba de alții, dar (cum se întîmplă mereu în asemenea situații) cam „strîns” cu soția. După aceea ne-a invitat la cină într-o bodegă mică, modestă. Acolo a schimbat vorba
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
împreună cu Falqui. Uite ce-i, Curzio, i-am zis. Tu știi să scrii și scrii bine. El a încercat să mă întrerupă, pomenind - iar! - de colegiul Cicognini din Prato, dar nu l-am lăsat să continue. În schimb l-am „moralizat” eu. - Cărțile tale, am spus, sînt frumoase. Ceea ce le dăuneză întrucîtva este faptul că se simte că sînt scrise (nu întotdeuna, dar adesea) ca să-l „uluiască” pe cititor; și să aibă astfel un efect și mai mare. În acest sens
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
o unitate de timp și spațiu, dar care se transformă treptat într-un vîrtej ce se rostogolește cu viteză spre alte și alte întîmplări care de care mai incredibile. Totul privit cu haz, fără cea mai mica intenție de a moraliza ori justifica. Un umor implicit produs de pățaniile personajelor - ratați simpatici aflați în căutarea banilor cu care să înceapă o viață nouă, cinstită, liniștită. Dar numai liniștea nu și-o vor găsi în aventurile palpitante ce vor urma. "Am dorit
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
regasirea nobleții în relațiile dintre oameni - investind în acest demers un adevărat geniu pedagogic - are parte acum de un asemenea tratament! Intransigenta morală de care face parada autorul cărții nu justifică agresivitatea să. De altfel, însăși preocuparea de a-i moraliza pe semeni are ceva suspect din punct de vedere intelectual. Abia când se judecă pe șine, scufundându-se dostoievskian în propriile sale abisuri sufletești, un moralist devine autentic. Laszlo Alexandru nu face niciodată așa ceva. El îi analizează nemilos exclusiv pe
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
promiscuitate, "la umbra blocurilor-ghetou socialiste", cu frustrări de toate genurile (sociale, financiare, sexuale, afective) care duc la delincvență, violență, crimă. Un film rece, eliptic, cu o cromatică înecată în gri-cenușiu, cu o regie "absentă", care nu pledează, nu polemizează, nu moralizează, ci arată. Nu întâmplător, un astfel de film a fost distins cu Premiul Special al Juriului, al unui juriu prezidat de un cineast care, odinioară, ne-a făcut să vedem... Structura cristalului. De altfel, această imagine a unei adolescențe (mai
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
ci cu dogma, cu conformismul, delăsarea sau lașitatea în toate formele de manifestare publică'. A doua obiecție ridicată de contemporani a fost ambiguitatea mesajului și a judecăților. Ca și în cazul apolitismului, Judt consideră că tocmai faptul de a nu moraliza pe tema nenorocirii și lipsei de rezistență a oamenilor reprezintă o calitate a romanului. Banalitatea răului de care a vorbit Hannah Arendt este ilustrată perfect în alegoria camusiană de acum cincizeci și cinci de ani. Secolul 21 și Nietzsche Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
tezism. Deși zugrăvește cu maximă precizie viața cotidiană a românilor de la sfârșitul anilor '50 și începutul anilor '60, cu privațiunile materiale, teama permanentă, lipsa de perspective, Gabriela Adameșteanu nu își propune să condamne în mod explicit vechiul regim sau să moralizeze. Este clar că, în edițiile sale succesive romanul a suferit modificări majore și că au apărut detalii despre natura reprobabilă a regimului comunist care nu ar fi putut vedea lumina tiparului în ediția din 1975. Toate acestea (problema deținuților politici
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
la îndoială orice vine din afara ei, trecând totul prin filtrul raționamentului deprins din cărțile maeștrilor. Învățătura lui Isus îi convingea pe oameni că prin credință și munții pot fi urniți din loc! Ceea ce, logic, este imposibil... P.H.L. continuă să-și moralizeze personajul, amenințat pentru o clipă să rămână repetent la „școala vieții”. Așa că Profesorul a „cedat” repede, recunoscând că, „în intenția lui protectoare” față de existența iubitei (sau poate din egoism?...), a ignorat noua fundamentare a vieții ei: aducerea pe lume a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
frățească pe care fariseul s-ar fi cuvenit să le îndeplinească față de oaspete. În final, Isus îi iartă femeii păcatele, spunându-i că propria ei credință a izbăvit-o. Să reluăm povestea din punctul de vedere al studiului nostru. Luca moralizează tâlcul scenei, introducând un personaj despre care se știe că este o „păcătoasă”. Această păcătoasă, nenumită, ca și în cazul lui Marcu și Matei, intră în casa fariseului Simon cu un vas de alabastru în mână. Ea se așază timidă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
întrunit miniștri și că unul a spus una și altul a spus alta! Miniștrii se contrazic de la un an la altul. Un Președinte pe care l-am citit astăzi făcea un elogiu deșănțat liberalismului acum un an și jumătate, astăzi moralizează capitalismul. Nu vom rezolva ceea ce e criză de sistem, și amenințare profundă, prin acest conformism politicos, protocolar față de puterile constituite. Ca și mari probleme - Mediterana, de pildă, axul milenar al civilizației noastre, ridicînd interogații în fața cărora au avansat propuneri luminoase
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
ascunde în subtextul considerațiilor morale din Cred: „Dacă privești arta drept creație, trebuie să-i atribui și o valoare etică. Arta ca ușoară jucărie ar fi fost tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost. Arta n-are menirea să moralizeze pe om, evident, dar poate să-l facă să se bucure că e om și că trăiește, și chiar să-l facă om. Contemplarea vieții pe care o oferă creația poate fi uneori mângâietoare ca o rugăciune...” (v. Opere 15
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
de la bun început, opinia călinesciană privitoare la conținutul „moralizator” al prozelor laice ale lui Agârbiceanu. Scriitorul nu pune pe primul plan tendința, ci expunerea problemelor morale, impunându-și o atitudine de obiectivare față de universul epic imaginat. Convingerea persistentă că prozatorul „moralizează” se datorează, probabil, profesiei sale. Or, recursul la text răstoarnă cu ușurință această convingere. Chiar Luncușoara în Păresemi, mult elogiată de Iorga (cu bineștiuta sa lipsă de gust literar), este o asemenea culegere de scene din viața unui preot de
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
că este singurul vinovat că Traian Băsescu a câștigat alegerile în 2009. Pentru Mircea Geoană, recunoștința față de PNL care l-a susținut necondiționat în 2009 în turul doi al alegerilor prezidențiale este cea mai grea povară. Mircea Geoană înainte de a moraliza pe cineva din politică ar trebuie să elibereze imediat vila RA-APPS pe care o ocupă în mod ilegal și imoral", a susținut Puiu Hașotti, sâmbătă, potrivit Mediafax. VEZI și: Geoană, atac dur la PNL: “Ieșiți în ring și măsurați-vă
Senator PNL: Îl acuz public pe Mircea Geoană. Este singurul vinovat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33993_a_35318]
-
facă căsătorii, afaceri, organizații stabile, sau să coopereze negativ, să divorțeze, să intre în conflict, război etc. • Principiul preferinței. În fiecare societate se face în permanență judecății de valoare, o departajare între bun și rău, între tolerabil și intolerabil, se moralizează permanent și de regulă învinge ceea ce a fost din totdeauna, sfânta tradiția. În relațiile noastre preferam sau respingem. De aceea s-a instituționalizat toleranța pentru celălalt, care merge până la a crede că și în științele sociale este posibilă lipsa de
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
se păstrează până în zilele noastre. Morala, libertatea, conștiința și politica sunt, deci, domenii separate și diferite. În vreme ce statul guvernează cetățeni, cultele religioase guvernează conștiințele morale. Când morala și politica s-au amestecat sau, mai bine spus, când politica a fost moralizată cu forța în anumite doctrine politice, s-a degenerat în autoritarisme și totalitarisme. Cel puțin Europa oferă nenumărate astfel de exemple nefericite, mai ales în anii interbelici. Onorată asistență, Ce vreau, în definitiv, să spun este că nu cred că
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
e posibilitatea multora dintre aceștia de a deveni români, deocamdată. Aceasta e opera secolelor. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungășie și cocoterie nu merită a determina viața publică a unui popor istoric. Să se moralizeze întâi, să-nvețe carte, să-nvețe a iubi adevărul pentru el însuși și munca pentru ea însăși, să devie sinceri, onești, cum e neamul românesc, să piarză tertipurile, viclenia și istericalele fanariote, și-atunci vor putea fi români adevărați. Pân-
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
descoperit omul lăuntric, omul moral, care a umanizat omul în adevăratul sens al cuvântului, care l-a cultivat mai mult decât oricare altă religie sau filosofie, care l-a cultivat desăvârșit până la a-l face sfânt. Creștinismul a cultivat omul, moralizându-l și întotdeauna îl va cultiva așa. Lumea nu a cunoscut o altă forță culturală de valoarea creștinismului, un generator de cultură tot atât de eficace ca religia mântuirii. Dacă îl scoți pe Hristos din creștinism, ai scos esențialul: nu rămâne practic
CRUCEA LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347446_a_348775]
-
l-a împins însă spre soluții tot mai facile, spre autopastișă. Romanele lui, de fapt povestiri de dimensiuni ceva mai mari, schematice, reluând aceeași tramă până la uzură, revenind, în decoruri schimbate, la aceleași personaje, împărțind oamenii în buni și răi, moralizează câteodată plictisitor, deși la vremea apariției nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie volantă, ca și Iraclie Porumbescu
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
Industria dă totodată ocazia fiecărui individ de-a se aplica în ramura ce convine aptitudinilor lui, de-a se specializa, de-a deveni un caracter și un talent. Brațul care muncește nu dă timp capului să gândească la nimicuri. Munca moralizează; și daca există atâta imoralitate, atâta cinism, atâta malonestitate în societatea noastră, cauza e în mare parte lipsa de ocupație, lipsa de muncă veritabilă. E pură naivitate din partea "Romînului" de - a - și închipui că nouă ne sunt necunoscute definițiunile ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unii altora epitetul de "hoți", spre marele scandal al tuturor oamenilor de bine, s-au amenințat cu pușcăria și chiar din mijlocul atmosferei vițiate ce-i înconjoară s-a ridicat un glas spre a le striga: "E timpul să vă moralizați! ". Este adevărat că glasul a răsunat în pustiu, căci el pierduse demult dreptul de a le vorbi pe acest ton. Este însă netăgăduit astăzi că atmosfera politică a țărei are trebuință să fie purificată de miasmele pestilențiale ce o apasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]