7 matches
-
21. Ridu Valia Lustii, Valia lui Grigore, cu Dialu, Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă, cu Fața și Dosu. 22. Ridu Valia Prisacelii, Valia Tișii, cu Fața și Dosu. Țel¬ciu, 26 septembrie 1864. În lipsă jude(lui) com., morbos: Juon Mureșan, membru comunal” 11). (* Lipsesc locurile: „Între Izvoare”, „Pe Șesuri”, „Jdeabul lui Zalion” și nu au fost trecuți „munții de hotar”, cum le spun telcenii: „Preluca Tâlharului”, „Tomnatecul”, „Stegioara”, „Prislopul Rebrii”, n.n.). Satul Telcisor este al doilea sat al
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
roșu din alte surse. Banii au fost folosiți în 1922, înainte de a se devaloriza. Pentru a învinge greutățile materiale, la inițiativa cadrelor didactice s-au constituit o serie de fonduri cu destinații precise. În 1885 s-a constituit „Fondul elevilor morboși (nn. bolnavi) de la gimnaziul greco-ortodox din Brad”, având ca președinte pe prof. Ștefan Albu și casier pe Vasile Boneu. Alimentat prin cotizațiile membrilor, în anul școlar 1913/14 avea un capital de 17 733 de coroane, din care se cumpărau
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1920 a publicat prima monografie a gimnaziului. A fost căsătorit cu Iolanda, n. Robotin, casa sa fiind locul de întâlnire al intelectualității din Brad. Între 1892-1918 a jucat în diferite piese de teatru, în beneficiul fondurilor „Masa studenților” și „Fondul morboșilor”. A fost președinte al despărțământului Brad al ASTRA și membru în consiliul științific al acesteia. A fost colaborator al "Enciclopediei Române", a publicat articole în Calendarul ASTREI și în Anuarele liceului, lucrarea "Punctele însemnate ale triunghiului sferic" fiind premiată în
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
fumul propriei suflări. M-a drogat. S-a dat drept ax, și m-a-nvârtit într-un bilingvism ontologic. Mi-a scos cerceii, indecentă. Am ajuns sa beau apa în care îți ține proteza. Mă ștrangulează ca o cravată cu spiritul lui morbos. Aștept promovarea. Aștept pensionarea. Aștept să-i pot sufla și lui în chelie câte ceva din libertate. Asta dacă nu mă fac și eu profesor.
Apogeul by Tărăuceanu Cosmina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1812]
-
am cum să mă împotrivesc oricâte tentative consum". Bănuim că acestui alter se datoreaza înfiorătoarea stare clinică a poetului ce sângerează prin toate orificiile. Este desigur un coșmar à la Swedenborg, de lustrație și euforie hemoragica. Benignele italienisme gen frână, morboase, remote nu știrbesc cu nimic o partitură grea de înțelesuri frisonante prin altitudinea ideii, armonia frazării, gravitatea aluziilor spirituale și estetice. Marin Mincu știe tot în materie de noutate și inovație poetica în țară și în Europa, incepand cu Gellu
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
sfinți tămăduitori în bisericile din orașele contaminate. Locuitorii au fost atât de înspăimîntați și impresionați încît n-au pregetat să consemneze tragicul eveniment. Astfel, un oarecare logofăt Anghel Tufă, scria următoarele pe filele unui manuscris: "1831, au urmat boala holera morbos, care au urmat în toată lumea, și au murit aproape de o a zăcea parte din norod, țiind numai de la martie până la săptembrie"; un Ilie Rula, zugrav, amintea și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rațiunii sale; - homo faber este animalul cel mai dezvoltat, care se distinge de celelalte ființe prin „dezvoltarea cea mai pronunțată a acelor atitudini psihice pe care le întâlnim deja în maimuțele antropoide”: - homo dionysiacus apare drept „trădătorul vieții” din cauza creșterii morboase a conștiinței de sine. Boala constituie „însăși esența vieții sale”, care conduce omul spre o continuă decadență și dispariție. Chiar istoria sa este văzută ca „istorie a decadenței graduale a unei specii care a venit în lume deja lovită mortal
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]