15 matches
-
realizat înregistrări cu Simfoniile de Beethoven, Mozart, Tombeau de Couperin de Ravel și concerte cu Jennifer Pike, Banjamin Grosvenor, Andrew Haveron, Andryi Viytovych și grupul Aldenburgh. A dirijat Orchestra Națională Radio din Bulgaria, Orchestra de Cameră Radio din București, O:Mordent Orkester din Suedia, Orchestrele Filarmonicilor de stat din Grecia și Republica Moldova, Orchestra Academică a Festivalului de la Lucerna și a fost invitat să participe la festivaluri din Germania, Franța și Bahrain. A debutat la Postul Public American de Radio, a colaborat
Concert Regal la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105534_a_106826]
-
realizat înregistrări cu simfoniile de Beethoven, Mozart, Tombeau de Couperin de Ravel și concerte cu Jennifer Pike, Banjamin Grosvenor, Andrew Haveron, Andryi Viytovych și grupul Aldenburgh. A dirijat Orchestra Națională Radio din Bulgaria, Orchestra de Cameră Radio din București, O:Mordent Orkester din Suedia, Orchestrele filarmonicilor de stat din Grecia și Republica Moldova, Orchestra Academică a Festivalului de la Lucerna și a fost invitat să participe la festivaluri din Germania, Franța și Bahrain. A debutat la Postul Public American de Radio, a colaborat
Acorduri magice la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105779_a_107071]
-
că „prin supra-interpretarea cântecului (...), soliștii contribuie fără să știe la banalizarea muzicii de azi. Este destul de trist că interpreții, în mare parte din cauza folosirii în exces a melismelor, ucid piesa”. Melisma este divizată în patru categorii: tril, grupetto, fortis și mordent. Trilul () este un ornament muzical ce constă în alternarea rapidă intre două note adiacente, de obicei un ton și un semiton. Tactarea trilului se face de obicei împreună cu nota naturală ce urmează conform scării diatonice, iar mărimea intervalului dintre acestea
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
acestea depinde de armură. În muzica modernă, trilul este în general indicat de literele "tr" (sau se notează doar cu "t") puse deasupra trilului. Uneori, mai ales în notațiile din perioadele clasicismului și barocului, este urmat de o linie ondulată. Mordent () este un ornament muzical ce implică interpretarea unei note foarte rapid împreună cu cea de deasupra ei (mordent superior) sau cu cea de sub ea (mordent inferior). În general, se notează cu o buclă deasupra notei. Grupetto () este un ornament melodic (notat
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
notează doar cu "t") puse deasupra trilului. Uneori, mai ales în notațiile din perioadele clasicismului și barocului, este urmat de o linie ondulată. Mordent () este un ornament muzical ce implică interpretarea unei note foarte rapid împreună cu cea de deasupra ei (mordent superior) sau cu cea de sub ea (mordent inferior). În general, se notează cu o buclă deasupra notei. Grupetto () este un ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) format din execuția a patru sunete într-o singură bătaie (împreună cu
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
Uneori, mai ales în notațiile din perioadele clasicismului și barocului, este urmat de o linie ondulată. Mordent () este un ornament muzical ce implică interpretarea unei note foarte rapid împreună cu cea de deasupra ei (mordent superior) sau cu cea de sub ea (mordent inferior). În general, se notează cu o buclă deasupra notei. Grupetto () este un ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) format din execuția a patru sunete într-o singură bătaie (împreună cu sunetul principal), făcându-se abstracție de cele
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
toate, cu aceeași concluzie și anume că toate normele sunt în mare măsură facultative, decisiv fiind bunul gust și concepția interpretului respectiv (Mozart considera gusto drept calitatea supremă a interpretului). Totuși, anumite jaloane sunt necesare. Obligația barocă de a considera mordentul și trilul ca o appoggiatură superioară repetată, este o regulă ce a funcționat în tot secolul XVIII și cunoștea numai excepții precizate. Una din acestea este aceea a non-repetării, potrivit căreia nu este permisă repetarea notei superioare, deci dacă nota
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
orchestră Frammenti di Eros - Cântată per soprano, piano e orchestră Rag în frantumi per pianoforte Îl rotondo silenzio della notte per voce femminile, flauto, oboe, clarinetto, piano e quartetto d'archi Refrains - 3 omaggi per 6 per piano e strumenti Mordenți per clavicembalo Neumi per clavicembalo Cântată per L'Europa per soprano, 2 voci recitative, coro e orchestră Echi per coro femminile o maschile e violoncello Fluidi per orchestră da cameră Cadenza per flauto e nastro magnetico Studio per contrabbasso Specchi
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
într-o oarecare măsură izolată de cercetarea istorică a familiei 3. Pe o anumită porțiune, aceasta evitare a dezbaterilor istoricilor poate fi o evoluție pozitivă. În criticile edițiilor existente ale numeroaselor cărți cu înregistrări de familie, Angelo Cicchetti și Răul Mordenți au expus rezultatelor indezirabile produse de o abordare filologica care a servit atât de bine exigentelor concepute de istorici încât de multe ori a sacrificat integritatea textuala a libri di famiglia prin prescurtări și regrupări ale materialului editat. În prezent
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o precondiție pentru realizarea cărților cu înregistrări de familie. (e.g. Bec). Rămâne totuși faptul că, deși a existat o cultură mercantila similară în orașe precum Veneția și Genova, acestea nu au tradiții comparabile în privința înregistrărilor de familie 15. Cicchetti și Mordenți (I libri 115-9) au atras atenția asupra multor factori care au privilegiat conservarea textelor din Florența și Toscana față de cele scrise în alte părți ale Italiei; și, de asemenea, au făcut pași importanți în identificarea textelor care provin din afara Florenței
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Italian Duel; A Study în Renaissance Social History, University of Chicago Press, Chicago, 1938. Bullard, Melissa Meriam, "Marriage Politics and the Family în Florence. The Strozzi-Medici Alliance of 1508", în American Historical Review, 84 (1979), pp. 682-683. Cicehetti, Angelo; Râul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), III, 2, Le forme del testo. La prosa, Einaudi, Torino, 1984, pp. 1117-1159. ---, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
memoria e la città: Scritture storiche tra Medioevo ed età modernă, Îl Nove, Bologna, 1995, pp. 123-150. Chittolini, Giorgi (ed.), La crisi degli ordinamenti comunale e le origini dello stato del Rinascimento, Îl Mulino, Bologna, 1979. Cicchetti, Angelo and Râul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984, pp. 1117-1159. Clough, Cecil, "The Significance of the Illustrations în Thomas Mürner's 1530s Translation into German of Sabellico's Enneades", în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra medioevo e Rinascimento", în Lettere italiane, 31 (1979), pp. 96-138. 2 Așa cum arată Julius Kirshner, "Americal Historiography of the Italian Renaissance", în Italian Quarterly, 23 (vară, 1982), p. 51. 3 Angelo Ciccehetti și Răul Mordenți, I Libri de Famiglia în Italia, I: Filologia e storiografia letteraria. La memoria familiare 1, Edizioni di storia e letteratura, Romă, 1985; nu se referă la nici unul dintre studiile: Richard A. Goldthwaite, Private Wealth în Renaissance Florența: A Study of
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Boundaries of Eros: Sex Crime and Sexuality în Renaissance Venice, Oxford University Press, New York, 1985, p. 8. 17 Aș dori să mulțumesc pentru sugestiile lor utile autorilor E. Pilliod, Ț. Astarita, G. Brukner, G. Ciappelli, A. Cicchetti, P. Flemer, R. Mordenți, D. Schmek și R. Starn. * Publicat inițial în engleză în California Italian Studies, 2: 1 (2011), pp. 1-23. Publicat în traducere rusă în Srednje Veka, 73: 3-4 (2012), pp. 169-197. 1 Eire (2010) neglijează ideea unui trecut etern pentru a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florentine Tuscany: Teachers, Pupils and Schools, c. 1250-1500, vol. 1, Leiden, 2007. 5 Philip Jones, "Florentine Families and Florentine Diaries în the Fourteenth Century", în Papers of the British School at Rome, 24 (1956), pp. 183-205; Angelo Cicchetti și Răul Mordenți, "La scrittura dei libri di famiglia", în Letteratura italiană, Alberto Asor Roșa (ed.), vol. 3:2, Torino, 1984, pp. 1117-1159; și William J. Connell, "Libri di famiglia and the Family History of Florentine Patricians", în Italian Culture, 8 (1990), pp.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]