52 matches
-
40''N, 24.35'11,33''E; - Târgu Mureș amonte baraj priză, având coordonatele 46.33'45,49''N, 24.34'4,41''E; - Târgu Mureș baraj Ady, având coordonatele 46.32'37,87''N, 24.31'55,30''E; - Morești, "Sub pădure", având coordonatele 46.29'46,72''N, 24.27'5,34''E; - Chețani, având coordonatele 46,27'19, 43''N, 24.1'5,85''E; m) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. rom. cat. din Matrici, a Bis. rom. cat., cu 7 imobile și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală unită din Mitresti, a Bis. unite, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. din Morești, a Bis. reformate, cu 1 imobil și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. din Motun, a Bis. ref., cu 1 imobil și întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. din Mureșeni, a Bis. ref., cu 3 imobile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Cornu Luncii(15%), Forăști(2%), Fântână Mare(17%), Gura Humorului( 346.ROSCI 0366 Râul Motru Județul Mehedinți: Baia de Arama(1%), Butoiești(7%), Corcova(1%), Strehaia(5%), Stângăceaua(3%) Județul Gorj: Cătunele(1%), Glogova(12%), Padeș( 347.ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra Județul Mureș: Ogra(2%), Sânpaul(6%), Ungheni(2%) 348.ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin Județul Mureș: Aluniș(2%), Brâncovenești(1%), Ideciu de Jos(2%), Reghin( 349.ROSCI 0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș Județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 348. ROSCI 0367 - Râul Mureș între Morești și Ogra Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
40''N, 24.35'11,33''E; - Târgu Mureș amonte baraj priză, având coordonatele 46.33'45,49''N, 24.34'4,41''E; - Târgu Mureș baraj Ady, având coordonatele 46.32'37,87''N, 24.31'55,30''E; - Morești, "Sub pădure", având coordonatele 46.29'46,72''N, 24.27'5,34''E; - Chețani, având coordonatele 46,27'19, 43''N, 24.1'5,85''E; m) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
Șura Mică - Slimnic 12. ROSCI 0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia 13. ROSCI 0103 Lunca Buzăului 14. ROSCI 0316 Lunca Râului Doamnei 15. ROSCI 0113 Mlaștina după Luncă 16. ROSCI 0118 Movilele de la Păucea 17. ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra 18. ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin 19. ROSCI 0231 Nădab - Socodor - Vărșand 20. ROSCI 0154 Pădurea Glodeni 21. ROSCI 0197 Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud 22. ROSCI 0210 Râpa Lechința 23. ROSCI 0374 Râul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269209_a_270538]
-
Articolul 1 (1) Comuna Ungheni, județul Mureș, se declară oraș. ... (2) Satele Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa și Vidrasău aparțin orașului Ungheni. Articolul 2 Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și pct. 5.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156508_a_157837]
-
de agrement Insula Str. Marton Aron Pța. Matei Corvin Str. Măcinului Str. Măgurei Pța. Memorandumului Str. Mestecănișului Str. Mierlei*(D) Str. Mihai Viteazu Str. Mihail Eminescu Str. Mihail Kogălniceanu Psj. Milcovului Str. Mioriței Str. Mitropolit Andrei Șaguna (fosta Doicești) Str. Morești Str. Morii Str. Muncitorilor Str. Mure��eni Str. Mureșului Str. Nagy Pal Prc. Nicolae Bălcescu Str. Nicolae Bălcescu de la 2 - 46 Str. Nicolae Bălcescu de la 1 - 23 Str. Nicolae Bălcescu de la 25 - capăt Str. Nicolae Bălcescu 48 - capăt Str. Nicolae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Vrancea Str. Vulturilor 37 - capăt, 18 - capăt Str. Vulturilor 1 - 35, 2 - 16 Str. Zambilei Str. Zărandului Str. Zărnești Str. Zeno Vancea Str. Zeyk Domokos Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orațul UNGHENI Localități componente: Ungheni, Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Vidrasău Comuna Acățari Sate: Acățari, Corbești, Gruișor, Găiești, Murgești, Roteni, Stejeriș, Suveica, Vălenii Comuna Ceuașu de Câmpie Sate: Ceuașu de Câmpie, Bozed, Culpiu, Câmpenița, Herghelia, Porumbeni, Săbed, Voiniceni Comuna Crăciunești Sate: Crăciunești, Budiu Mic, Ciba, Cinta, Cornești, Foi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Cornu Luncii(15%), Forăști(2%), Fântână Mare(17%), Gura Humorului( 346.ROSCI 0366 Râul Motru Județul Mehedinți: Baia de Arama(1%), Butoiești(7%), Corcova(1%), Strehaia(5%), Stângăceaua(3%) Județul Gorj: Cătunele(1%), Glogova(12%), Padeș( 347.ROSCI 0367 Râul Mureș între Morești și Ogra Județul Mureș: Ogra(2%), Sânpaul(6%), Ungheni(2%) 348.ROSCI 0368 Râul Mureș între Deda și Reghin Județul Mureș: Aluniș(2%), Brâncovenești(1%), Ideciu de Jos(2%), Reghin( 349.ROSCI 0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș Județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 348. ROSCI 0367 - Râul Mureș între Morești și Ogra Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârluga); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Maramureș, în secolele III și IV î.H., au fost descoperite așezări dacice, fapt ce demonstrează că celții nu au pătruns în această zonă. Așezările celților aveau un caracter rural. Astfel de situri au fost descoperite la Mediaș, Ciumești și Morești. Necropolele sunt bine studiate, în această zonă descoperindu-se practicarea incinerației și a inhumației. La sfârșitul perioadei La Tène C1 ( care a avut loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinațe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit regele apostolic a Regatul Ungariei, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
fost supuși un timp hunilor, s-au răsculat și i-au învins în 454, preluând stăpânirea asupra Pannoniei. Nu s-au stabilit efectiv în fosta provincie Dacia. S-au găsit așezări gepide din secolul VI, fiind tabere militare atestate la Morești, pe Mureș și la Porumbenii Mici în estul Transilvaniei, gasindu-se râșnite de piatră, vase de lut ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
vorba despre una dintre cele mai vechi construcții de apărare ale regatului maghiar, în Transilvania. Dacă atribuirea și datarea sunt corecte, atunci castrul de la Uioara de Sus trebuie să fi arătat aproximativ la fel cu cele de la Dăbâca, Cluj-Mănăștur ori Morești. Explicația numelui a fost extrasă în raport cu o ruină antică, care trebuie să fi fost originată în antica "Salinae". Acolo trebuie să fi fost "Vetus Castro" ori "Óvár" (ca în cazul Napoca-Cluj). Interesul pentru un astfel de obiectiv este și pare
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți alături de pecenegi ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
precum cele de la Dinogeția-Garvăn, podoabele de la Ciumbrud (jud. Alba) sau Șiclău (jud. Arad), ceramica fină și armele erau importate din Bizanț, din Imperiul Carolingian, din Regatul ceh al Moraviei sau din Rusia Kieveană. Arealul cuprinde așezări fortificate de pământ: Calfa, Morești, Alba Iulia, Dăbâca, și de piatră: Capidava, Dinogeția, Slon, fără ca acestea să poată fi în mod cert atribuite culturilor spuse „Dridu”.
Cultura Dridu () [Corola-website/Science/334980_a_336309]
-
Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în numeroase situri: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag, Cluj-Napoca, Feleac, Lazuri, Ortelec, Săcuieni. Cercetările arheologice desfășurate sub auspiciile Institutului au fost și sunt contribuții științifice esențiale la elucidarea unor aspecte ale istoriei antice sau medievale, de o majoră importanță
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
Ungheni, mai demult "Nirașteu", (în ; în ), este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Ungheni (reședința) și Vidrasău. Orașul se află în partea central-vestică a județului Mureș, la distanța de de municipiul Târgu Mureș pe DN15, la confluența râurilor Niraj și Mureș. Aeroportul Internațional „Transilvania” Târgu Mureș se găsește în intravilanul localității
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
arheologice se pare că gepizii au locuit doar o mică parte din Dacia felix, precum și în Crișana, marea lor majoritate rămânând în Câmpia Tisei, deci în Bazinul Panonic. Prezența lor în aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, județul Mureș, Șeica Mică, județul Sibiu, Porumbenii Mici, județul Harghita, Cipău, județul Covasna), trebuie privită cu mici rezerve, întrucât se știe că acestea își începuseră existența înainte de venirea gepizilor, iar unele urme arheologice atestă numai "împrumuturi reciproce în
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr. Au fost deshumate piese de ceramică, articole de bronz și o armură. O altă necropolă bogată în rămășițe arheologice a fost descoperită la Miercurea Sibiului. Alte necropole au fost descoperite la Morești, județul Mureș, Noșlac, județul Alba, Brateiu, Sibiu, Șeica Mică, județul Sibiu, Timișoara, situl Freidorf (cod NAR 155252.03). La Turda a fost descoperit un mare mormânt gepid, supranumit „Franziska”. Alte obiecte de podoabă și cult gepide au fost descoperite la
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa Lechința, Râul Motru, Râul Mureș între Lipova și Păuliș, Râul Mureș între Brănișca și Ilia, Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, Râul Mureș între Morești și Ogra, Râul Prut, Râul Putna, Râul Suceava, Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț, Râul Tur, Râul Vedea, Semenic-Cheile Carașului, Sighișoara-Târnava Mare, Siretul Mijlociu-Bucecea, Someșul Mare, Someșul Mic, Șieu-Budac, Tisa Superioară, Valea Oltețului.
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
ceramicii au fost distinse 6 culturi: "cultura Criș" - semnalată la Târgu Mureș, Corunca, Cipău și Bernadea, "cultura ceramicii liniare" - urme descoperite la Târgu Mureș și Cipău, "cultura Petrești" - răspândită la Cuci, Petrilaca, Ozd, "cultura Cucuteni-Ariușd" - descoperiri efectuate la Târgu Mureș, Morești, Sângeorgiu de Mureș, Reghin, Botorca, Cornești, Bord, Sighișoara, "cultura Decea Mureșului" - urme la Târgu Mureș, Iernut, Cuci, "cultura Coțofeni" - la Lechința, Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Ernei, Gornești, Glodeni. Diverse urme trace din epoca bronzului (2200-1200 î.e.n.) - unelte
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]