3 matches
-
altitudinea medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Dealurile și podișurile României reprezintă un ansamblu regional, complex din punct de vedere al genezei, vârstei și evoluției. Aceste regiuni conferă unele trăsături care le individualizează, precum morfografia, predominarea interfluviilor plane, modul de utilizare al terenurilor ș.a. Regiunile de dealuri și de podișuri constituie cea mai întinsă treaptă geografică de pe teritoriul României. Prin poziție, ele învăluie Carpații făcând totodată trecerea la uniățile de câmpie. Se desfășoară pe circa
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
o suprafață de aproape 30 % (28,5). Câmpiile formează treapta cea mai coborată și mai tânără a reliefului țării, cu altitudini predominante sub 200 m, dar care pot urca până la 300 m și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
aproximativ 35 km. 2. CERCETĂRILE ANTERIOARE Până în prezent nu există nici o lucrare care să se ocupe în mod special de bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Totuși, în literatura geografică și geologică se găsesc date legate de morfografia, geneza și evoluția reliefului. Primele observații asupra acestei regiuni au fost făcute de geologi și cercetători din domeniul științelor naturii. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883) a publicat cea mai veche lucrare în care a descris formațiunile sarmațiene din Moldova, semnalând în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]