4,801 matches
-
Craiova, 2005). Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp referențial și un spațiu referențial). Acest prim capitol se situează cu luciditate între
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
deliberat-rațională a pseudo-viziunii", la care - am impresia - a renunțat. Astfel că proclamă acum hotărât că viziunile primare și viziunile secundare ,nu sunt și nu pot fi niciodată conotate axiologic pe plan estetic" (p. 85). Diferența dintre ele rămâne de natură morfologică, nu axiologică. În acest fel, criticul scapă de reproșul că ar conota pozitiv componenta irațională a viziunii, în sensul acordării atributului de autenticitate, iar componenta rațională, care intervine în etapa de elaborare a viziunii, ar fi conotată negativ. Căci nu
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
această dificultate de a disjunge între componenta irațională și cea rațională a viziunii: a renunțat în bună măsură la actul valorizator de distincție între viziune și pseudoviziune, înlocuind aproape peste tot această opoziție înșelătoare cu termenii mai adecvați, de natură morfologică: vizionarism primar și vizionarism secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul întâmpină o astfel de presupunere din prima pagină a introducerii: ,vizionarismul poetic nu este apanajul romantismului" (p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
pretutindeni, dar măsurile explicite de limitare a ei sînt foarte diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
cu ce frecvență apar, cît sînt de adaptați etc. De fapt, lingvistica românească - cu o sensibilitate specială la problema neologismului și cu o metodă analitică bine exersată în studiul franțuzismelor -, a înregistrat deja fenomene interesante, a identificat particularități fonetice și morfologice sau tendințe sociolingvistice, evaluînd rolul unor factori precum moda și prestigiul. Influența engleză este însă un fenomen contemporan de proporții, a cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
le oferă parametrii esențiali pentru plasarea corectă a fenomenelor punctuale în tendințele actuale ale limbilor moderne de cultură. Articolul de dicționar furnizează, pentru fiecare limbă în care a pătruns un termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate, uneori modificate, chiar adăugate. Factorul esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
Being. From Höldelin to Paul Celan". Ritmurile se schimbă spectaculos de la o filă la alta și întîlnim o adevarată istorie personală a poeziei. Un model ritmic ar fi abruptul jucăuș avangardist pe al carui schelet sonor se altoiește un sistem morfologic de neologisme rimate aparent la întîmplare, după o logică a jocurilor copilăriei, ca în interludiile versificate ale lui Joyce: "Și pentru ce'n definitiv/ Să nu fi luat locomotiv/ să facem un tablou votiv/ cum au făcut și ceilanti/ în
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
copism, haotism, ienicerism, mareșalism, rudimentarism etc. Din presa ultimului deceniu se pot aduna altele, pentru a dovedi ușurința cu care se formează noi cuvinte: mai ingenioase sau mai greoaie, pornind de la baze uneori atipice din punct de vedere stilistic sau morfologic (cuvinte populare, interjecții), producînd un adaos semantic sau doar forțînd interpretarea: "Ofensiva mîrlănismului" (România liberă = RL 1169, 1994, 16); "Heirupism" (RL 1160, 1994, 3); "ateul convertit la liber-cugetătorism" (RL 2015, 1996, 20); "chilipirgism isterizat" (RL 2093, 1997, 2); uneori formarea
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
După opinia mea, patru superlative îl definesc drept o realizare excepțională a lirismului românesc. Voi încerca să le explic și să le legitimez pe rând, într-o ordine stabilită nu tocmai la întâmplare. 1. Versul cel mai arid Observând structura morfologică a cuvintelor care compun acest vers, nu se poate să nu fii izbit de caracterul absolut arid, non-poetic, al acestui început de poem. Expresie devenită celebră, acest vers cuprinde trei verbe și un adverb: un imperfect al indicativului (nu credeam
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
abundente citate ilustrînd fenomene lingvistice recente. La aceste exemple de utilizare lingvistică a Internetului adaug acum propunerea de a folosi numărul considerabil de atestări pe care le pot furniza sistemele ("motoarele") de căutare pentru a lua unele decizii asupra normei morfologice actuale. Un caz în care mi se pare aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicționare și îndreptare nu corespunde totdeauna situației actuale. Pentru substantivul
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
din ce în ce mai politicește incorect să întrebăm" (FRL 11.03.2002). Toate aceste variații sînt permise de traducere; sintagmele păstrate în forma engleză au desigur mult mai puțină disponibilitate contextuală, chiar dacă uneori sunt tratate de vorbitori cu destulă dezinvoltură (ca o unitate morfologică): "nu împărtașesc (...) conceptul de relativism pentru adevăr, political correctness-ul care desființează morala" (FRL - 11.03.2002). Pentru a discuta semantica și pragmatica folosirilor actuale, citatele cele mai la îndemînă sînt tot cele jurnalistice și/sau din Internet. Nu totdeauna îmbinările
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
poștă electronică lansate pe piața autohtonă: evident, acestea - dacă se impun - au cele mai mari șanse să răspîndească o formă sau alta. Un rapid sondaj în Internet pare să indice în textele românești actuale o prezență constantă a englezismului, adaptat morfologic: "nu toți au reflexul de a se feri - de a nu deschide attachment-urile e-mail decît după ce au fost filtrate" (unitbv.ro); "deschiderea attachment-ului duce la propagarea virusului" (umfcv.ro). în mod previzibil, se întîlnește des și sintagma fișier atașat: "Să
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
ca unei regularități formale să nu-i corespundă întotdeauna același raport între semnificații. Cel puțin în sensurile lor principale și uzuale, bun și nebun, apărat și neapărat, smintit și nesmintit s-au distanțat mult (ultimele două perechi și prin specializare morfologică), astfel încît nu mai realizează un raport simplu de tipul clar/ neclar, plătit/ neplătit etc. Extinderea analogică a unor construcții sintactice sau tipare de derivare de la unul din termenii în raport de antonimie la celălalt poate fi sursa unor jocuri
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
2481, 2000, 1). Modelul deja impus explică și apariția unui plural ad-hoc, de ultimă oră, de la "Raportul Armagedon": "Consilierul prezidențial (...) consideră Armagedoanele o "chestiune de imagine"." (RL 3606, 2002, 1). Cel puțin pentru substantivele neutre care pot avea alternanțe, variația morfologică se convertește în acest fel în variație stilistică: vorbitorii pot alege între un plural serios, standard - și unul parodic, adaptat tonului ironic extrem de bine reprezentat în publicistica autohtonă.
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
limbii" (D. Irimia). Pornind de la aceste principii, Dicționarul limbajului poetic eminescian a fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora (variantele sintagmatice - ocurențele). Concurența este "raportul de apartenență a ocurențelor la leme". Articolele de dicționar se succed în ordinea alfabetică a lemelor, iar ocurențele sînt integrate în context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
mai e relevantă, iar notarea lor relativ convențională a putut chiar varia în timp: ca în cazul lui s și z înainte de o oclusivă (în sbor / zbor, smeu / zmeu, trăsnet / trăznet etc.). Tot convențional (ori în baza criteriilor etimologice sau morfologice), grupurile chi sau che, ghi sau ghe notează, în poziție pre-vocalică, aceeași consoană (ceea ce poate produce în scris oscilații și incertitudini: gheață și ghiață, gheară și ghiară; cheamă și chiamă). Desigur, explicațiile confuziei nu scuză eroarea, cu atît mai supărătoare
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
-oa- și -ua-, diferențiați doar de gradul de deschidere al elementului semivocalic. Am crezut inițial că e vorba și de o intenție de a distinge substantivul feminin singular culoare de pluralul culoare al substantivului neutru culoar, limitîndu-se astfel o omonimie morfologică - cea care permite jocul de cuvinte dintr-un titlu recent: "România dă culoare Americii. Avioane americane vor folosi culoarele de zbor și bazele aeriene din România fără o aprobare a parlamentului" (EZ 9.02.2003). Culoar e un împrumut din
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
fapt, mai des decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur și simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile și minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică și cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic" (martini.exs.ro /portal); "deci: acesta este topicul vostru! scrieți aici cât vreți și despre ce vreți voi
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
Rodica Zafiu Constatăm adesea că fenomene și tendințe recente ale limbii nu fac decît să repete procese mai vechi, omologate de studiile istorice. Schimbări fonetice, morfologice (adverbe care devin prepoziții, demonstrative care se transformă în articole) și mai ales semantice (lărgiri și restrîngeri de sens, procese metaforice și metonimice, transferuri de la concret la abstract) se petrec în actualitatea imediată, de multe ori ajutîndu-ne să înțelegem mai
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
sau de subiectul despre care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă). Atestările românești actuale sînt destul de numeroase; cele care urmează sînt culese din Internet (din pagini pentru care am indicat adrese simplificate
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
refăcute: domnia sa, domnia lui, domnia ei, domniile lor. Compusele refăcute și-au consolidat poziția în limbă, depășind zona "stilului solemn" în care le plasau de obicei gramaticile noastre. Faptul că se respectă tot mai puțin indicația Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) de a le scrie cu majuscule inițiale (Domnia Sa, Domnia Lui etc.) - reflectă tocmai de-solemnizarea lor, folosirea curentă ca simple pronume de politețe. Nivelul stilistic e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și în jurnalism: "Iată
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
arhivă 2001); "veți ieși rușinați din această aventură telenovelistică" (fortunecity.com) - mai ales la apariția figurată în contexte inedite, de exemplu în ironii politice: "declarațiile telenovelistice ale premierului" (CLD 2002). Și în acest caz, schema se completează cu toate posibilitățile morfologice: uzul adverbial - "aceste experiențe îi permit să afirme, telenovelistic: "viața mea e un roman"" (a-arecords.ro) -, ca și substantivizarea în formă feminină, cu sensul "ansamblul telenovelelor; stilul, maniera lor" ("Noroc că încă nu s-au contaminat cu toții de kitschul din
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
așa cum li se întîmplă adesea nespecialiștilor - morfologia și ortografia, planul formei gramaticale și cel al scrierii: ”și vezi băi... că se scrie corect e bine să copiezi nu să copii cum zici tu”. Formele (să) copii, (să) copie sînt variante morfologice neadmise de norma actuală, dar atestate în trecut; în dicționarul academic (DA), o formă fără -ez apărea într-un citat din N. Iorga („neglijă să le copie din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce downloadasem saptamana trecută” (price.ro/forum). Se constituie de altfel și o familie lexicala a termenului; operația e desemnată printr-un substantiv neutru (nume de acțiune), reprezentînd tot o adaptare morfologica a termenului englez: „Download-ul se va face prin intermediul unui program numit Audiogalaxy Satellite” (daytona.go.ro); pluralul, previzibil, e în -uri: „secțiunea de download-uri, prin care orice utilizator va putea downloada programe” (gdwd.ase.ro). Evident, cuvîntul apare și în
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]