15 matches
-
în prezent. Formele principale de relief cu altitudini mai mari au apărut în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensivă. Teritoriul satului se ridică cu anual. Din punct de vedere orografic, satul face parte din Platoul Moldovenesc în care se încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
cu altitudini mai mari au apărut în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensivă. Teritoriul satului se ridică cu anual. Din punct de vedere orografic, satul face parte din Platoul Moldovenesc în care se încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
vedere orografic, satul face parte din Platoul Moldovenesc în care se încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la nord de fractura Vadul lui Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din acest raion geomorfologic se găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
de relief cu altitudini mari cum sunt podișurile platourile, dealurile au aparut și s-au format în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensive iar relieful cu altitudini mai mici au suferit mișcări tectonice moderate. Relieful raionului Nisporeni se caracterizează prin morfostructură și morfosculptură foarte specifice, precum și printr-un șir de particularități ale dinamizmului actual al proceselor exogene de formare a reliefului. Toate acestea se explică prin insăși caracterul de formare a suprafeței terestre care a decurs în anumite condiții tectonice predeterminate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Nisporeni. Datorită acestor mișcări s-a produs deformarea suprafeței de nivelare pliocene și separarea ei în blocuri izolate fapt care contribuit la o activitate intensă a proceselor exogene de formare a reliefului. Ulterior aceste procese au shimbat aspectul primar al morfostructurilor complicîndu-le suprafața cu diferite morfosculpturi. Cele mai însemnate procese datorită carora relieful raionului Nisporeni se află intr-o continuă dezvoltare sunt procesele exogene: Cel mai mare rol la formarea reliefului contemporan al R.M îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cu textură neregulată, cu gospodăriile situate fiecare în mijlocul propriei moșii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri. Fac excepție satele Grădiștea de Munte și Luncani, care sunt răsfirate, cu textură lineară, dedublată de drum, și Ponor, cu morfostructură adunată.
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
o istorie strâns legată de cea a Sloboziei . La 1688 este cunoscută ca un ,cadalâc“ al satului ,Neagra”, ce-și vindea hotarul și părți din sat domnitorului Brâncoveanu , acesta slobozindu-i pe locuitori de bir mărunt , miere , ceară și fân . MORFOSTRUCTURA SATULUI Vatra satului este elementul care reflectă în modul cel mai fidel funcția economică a teritoriului rural studiat , numărul și nivelul cultural al locuitorilor , istoria populării și a utilizării spațiului geografic , prin specificul fizionomiei sale. Elementele care sunt analizate în cadrul
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici, Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut. Versanții de stânga a râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți. Din cauza defrișărilor, ridicarea nivelului apelor subterane și a densității
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Pirinei și al Mării Negre până la țărmulul Oceanului Arctic. Din punct de vedere tectonic, continentul aparține Plăcii Euroasiatice; 60% din suprafața Europei este foarte veche (unitățile de platformă și munții paleozoici). Tipurile genetice majore de relief ale Europei sunt determinate de morfostructurile majore: Sistemele montane caledonice, hercinice și alpine s-au format în orogenezele omonime, apărând astăzi fie sub forma unor lanțuri muntoase, fie sub forma unor masive muntoase și podișuri. Ariile depresionare apar sub forma unor câmpii de acumulare (fluviale, fluvio-lacustre
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
cu diferit grad de salinizare. Acestea modifică esențial atât regimul hidric al terenurilor, cât și învelișul solurilor. În asemenea cazuri pe versanți apar izvoare de coastă cu ape mineralizate care condiționează formarea solurilor hidromorfe și halomorfe . Stepa Bălțului reprezintă o morfostructură negativă cu laturile puternic ridicate. La nord înălțimile ating 200-250 m, iar la sud se micșorează până la 150 m. Suprafața este înclinată pronunțat la sud, dezmembrată de văi, vâlcele, râpi și hârtoape, de regulă cu pante simetrice. Stepa Bălțului este
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
pronunțat la sud, dezmembrată de văi, vâlcele, râpi și hârtoape, de regulă cu pante simetrice. Stepa Bălțului este alcătuită din două structuri geologice: Câmpia ondulată a Bălțului și Înălțimea Ciuluc-Soloneț. Solurile studiate aparțin primei structuri. Câmpia ondulată a Bălților reprezintă morfostructura inversată delimitată pe laturi de fracturi tectonice. Versanții sunt slab înclinați au lungimea de 500-700 m. Suprafețele cu înclinația până la 2° ocupă 50% din teritoriu, cele cu 2-6° - 40%. Pe versanții văilor râurilor apar la suprafață rocile calcaroase, deasupra cărora
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
deșertului Sonoran propriu zis, și podișul Arizonei, Colorado, Viscanta Magdalena și deșerturile din jurul golfului California), deșertul Mojave, deșertul Chihuahua. Din punct de vedere al structurii geomorfologice, deșerturile SUA și ale Mexicului se deosebesc de cele ale Asiei, prin predominarea unor morfostructuri complexe. În relieful acestor deșerturi se impun adesea o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
1945. în 1917, P.P. Carp a dat primul izlaz, apoi 100 perechi de boi, care și plugari, din proprie inițiativă. Se spunea că și-a tăiat singur craca, dezicându se direcției conservatoare.(după Mihăilă Florin din Tungujei). II.4.2. Morfostructura vetrelor Morfostructura vetrelor se încadrează, în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între gospodării, cu o vatră bine conturată față de tipul risipit, și cu o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1917, P.P. Carp a dat primul izlaz, apoi 100 perechi de boi, care și plugari, din proprie inițiativă. Se spunea că și-a tăiat singur craca, dezicându se direcției conservatoare.(după Mihăilă Florin din Tungujei). II.4.2. Morfostructura vetrelor Morfostructura vetrelor se încadrează, în cazul tuturor satelor menționate, la tipul răsfirat (disociat), caracteristic podișurilor și dealurilor înalte. Aceasta se concretizează întro distanță nu prea mare Între gospodării, cu o vatră bine conturată față de tipul risipit, și cu o parte mică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
că 6 sate ale comunei au populație sub 1000 locuitori, încadrându se în categoria așezărilor mici, și doar două sate (Ț ibănești și Glodenii Gândului) se pot considera sate mijlocii întrucât au populația în jurul cifrei de l800 loc. b) După morfostructură, satele se încadrează la tipul răsfirat, caracteristic zonei de podiș deluros. Acest tip se concretizează într-o distanță medie între gospodării, prezintă o vatră bine conturată în comparație cu satul risipit și are o parte mică a terenului agricol în intravilan (grădinile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]