31 matches
-
pâl, iconografie de bun-gust), astfel încât frumusețea baroca, exuberanta și mai ales înțelepciunea surâzătoare a textului lui Radu Anton Român sunt excelent puse în valoare. Nu întâmplător volumul are un remarcabil succes, de critică și de public. Iată ce scrie Louis Morice în prestigiosul Le Nouvel observateur (nr. din 21 octombrie 2004): "En décrivant șes plats, le ŤCoffe roumainť raconte son pays, des Carpates ŕ la Transylvanie. D'un moule ŕ fromage aux motifs rupestres, îl narre leș origines. D'une feuille
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
și el, e doar frunză sub pas, ... Citește mai mult Ca si cum te-ai trezi într-un ochi,undevaunde nu mai ai timpsă cutezi altcevadecât somn să înduriși cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii,nici să moriCa și cum, peste ani,ai alege să fiidoar un abur desculțprintre fiice și fii,rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui,să te vezi în orice,să nu spui nimănuicâtă liniște e,cât a fost,ce-a rămasdin țărâna de ieria
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
O parte a pierderilor va fi compensată în cele din urmă de activități legate de reconstrucție,” anunță ei, ”dar ar fi naiv de apărat ideea potrivit căreia uraganul poate avea, într-un anumit sens, un efect de relansare economică.” Peter Morici, profesor la universitatea din Maryland și Jim O'Sullivan, de la compania FE, susțin, în mod paradoxal, că aceste dezastre naturale ar putea aduce avantaje economice. Primul menționat consideră că asemenea fenomene pot stimula sectorul construcțiilor și există posibilitatea să determine
Vezi la ce sumă sunt estimate pagubele uraganului Sandy by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57358_a_58683]
-
încălzirea globală. Datele complete vor fi publicate în întregime pentru a se preveni un nou scandal cu privire la încălzirea globală, când oamenii de știință au fost acuzați că au "editat" temperaturile pentru a sprijini teoria încălzirii globale. Unul dintre cercetători, Colin Morice, a explicat modul în care au fost furnizate datele pentru studiu. "Noul studiu aduce cea mai nouă bază de date pentru temperaturile terestre și marine, împreună cu cele mai recente observații ale noastre despre cum au fost înregistrate temperaturile în apă
Terra s-a încălzit cu mai puţin de un grad celsius din 1900 () [Corola-journal/Journalistic/67100_a_68425]
-
o „școală” de traducere sui generis. Mai ales că transpunerile sunt semnate de specialiști în respectivele limbi moderne, unii dintre ei și poeți, cum ar fi C. H. Blanken, Edmund Keeley, Robert Elsie, Jacques Bouchard, Paola Maria Minucci sau Yunna Moric. Distribuția limbilor alese pentru a fi reprezentate în Alfabetul poetic spune și mai multe despre intenționalitatea antologiei. Sunt reprezentate toate cele trei mari grupuri lingvistice europene: romanic, germanic și slav. Încercarea editorilor vizează, o proiecție europeană a lui Kavafis, poet
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
configurations économiques et hiérarchiques"), 1999. JOURNAL DES ANTHROPOLOGUES, nr. 84 ("Anthropologie et économie"), 2001. HISTOIRE ET ANTHROPOLOGIE, nr. 22 ("Mythes et pratiques du marché"), 2001. SOCIO-ANTHROPOLOGIE, nr.7 ("Interpellations de l'économique"), 2000. Repere bibliografice AGIER M., COPANS J. și MORICE A. (coord.), 1987 Classes ouvrières d'Afrique noire, Karthala, Paris. ALTHABE G., 1963 Etude du chômage à Brazzaville, Cahiers ORSTOM Série sciences humaines, Paris, I, 4. ALTHABE G., 1969 Oppression et libération dans l'imaginaire, Maspéro, Paris. ALTHABE G., 1972
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Payot-Lausanne, Lausanne (ed. I, 1992). LABAZEE P., 1988 Entreprises et entrepreneurs du Burkina Faso, Karthala, Paris. LATOUCHE S., 2000 "Les stratégies alternatives des exclus face à la mondialisation", L'Homme et la société, 136-137, 57-76. LAUTIER B., MIRAS C. de și MORICE A., 1994 L'Etat et l'informel, L'Harmattan, Paris. LENCLUD G., 1992 " Le grand partage ou la tentation ethnologique", in Althabe, Fabre, Lenclud (coord.): Vers une ethnologie du présent, MSH, Paris. LEVI-STRAUSS C., 1950 "Introduction à l'œuvre de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politiques de l'anthropologie, Maspéro, Paris, 1974. 16 C. Meillassoux, Anthropologie économique des Gouros de la Côte-d'Ivoire, Mouton, Paris, 1964. 17 E. Terray Le marxisme devant les sociétés "primitives", Maspéro, Paris, 1969, p. 96. 18 M. Agier, J. Copans & A. Morice (coord.), Classes ouvrières d'Afrique noire, Karthala, Paris, 1987. 19 G. Althabe, Opression et libération dans l'imaginaire, Maspéro, Paris, 1969; M. Augé, Théories des pouvoirs et idéologie, Hermann, Paris, 1975; J. Copans, Les marabouts de l'arachide, op. cit. 20
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
et alii, Urbanisme..., op. cit.; G. Althabe et alii, Urbanisation et enjeux quotidiens, Anthropos, Paris, 1985 (reed. L'Harmattan, 1993). Trebuie să semnalăm de asemenea lucrările anterioare ale lui C. Petonnet și ale Laboratorului de antropologie urbană. 87 Cf. Agier, Copans & Morice (coord.), op. cit. 88 Termenul "industrie" trebuie înțeles aici în sensul cel mai general, astfel încât să includă și "industria" serviciilor. 89 A se vedea, de exemplu, referitor la regiunea Montceaux-les Mines, observațiile și analizele lui P. Lucas despre aceste fenomene de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
multă vreme acest gen de subtilități. 109 D. Bachet, "Le "tiers secteur", le retour de la troisième voie", L'Homme et la société, 135, 2000, pp. 119-135. 110 A se vedea lucrările lui B. Lautier. Îndeosebi B. Lautier, C. Miras & A. Morice, L'État et l'informel, L'Harmattan, Paris, 1994. 111 A se vedea de exemplu, pentru câmpul științific, V. Hernandez, "La mondialisation dans la sphère académique", Histoire et anthropologie, 22, 2001, pp. 195-212; sau, pentru sistemul universitar britanic, M. Strathern
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznadit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia. LITERARNE CLANKY 5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Peș a vici. 6. rocnik: Sitniansky vătrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
debussyiste menționează interesul manifestat de compozitorul francez față de tot ceea ce reprezenta ezoterism sau ocultism, încă din perioada șederii sale la Roma (1885 1887). Întors la Paris în 1887, Debussy se va alătura unor figuri remarcabile ale mediului artistic, precum Charles Morice, Stéphane Mallarmé, Odilon Redon, Edgar Degas, Henri de Toulouse-Lautrec sau Paul Verlain, devenind un frecvent vizitator al cercului de ezoteriști, cu renumitele sale ședințe de spiritism ce aveau loc la librăria L’Art Indépendant a lui Edmond Bailly. La toate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
numitul ritm de mitralieră). În cazul unei vorbiri rapide, o limbă silabica apelează la un ritm mai rapid pentru a emite un număr mai mare de silabe pe secundă (turcă și finlandeză, tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În aceste limbi consoana sau consoanele inițiale nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silabe pe secundă (turcă și finlandeză, tagalog, chineză cantoneză, dar și limbile romanice). Limbile morice (sau moraice) sînt cele în care morele ritmează enunțul. O mora (< lat. mora: "întîrziere", "amînare", "răgaz") este un sunet elementar emis în timpul fonației. În limbile morice nici nu există noțiunea de silaba. În aceste limbi consoana sau consoanele inițiale nu reprezintă o mora, nucleul reprezintă o mora în cazul unei vocale scurte și două more în cazul unei vocale lungi sau al unui diftong. La fel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scurtă reprezintă o mora, iar cele lungi două (slovaca, de pildă, are atît nuclee consonantice scurte, cît și lungi). În unele limbi și coda reprezintă o mora (latină, arabă clasică, japoneză). Un exemplu tipic este limba japoneză, cu o structură morica (kaku, în japoneză). Un haiku are structura 5+7+5 more și nu, așa cum cred europenii, de 5+7+5 silabe. De pildă, cuvîntul Nippon este format din patru more: ni-p-po-n, care corespund celor patru kanas folosite pentru a transcrie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
începînd cu sec. X, limbile tigrinya, iar limba scrisă rămîne o limbă savanta sud-arabică de la stînga la dreapta 127. gilbertină (te taetae ni Kiribati) O Kiribati / N Fiji, Tuvalu, Insulele Solomon, Vanuatu, Noua Zeelandă, Hawai familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; limba morica (sau moraică) ritmica, asemenea japonezei; VOS latină 128. gondi N India (Madhya Pradesh, Gujarat, Andhra Pradesh, Maharashtra, Chhattishgarh) familia dravidiana, ramura centrală, grupul gondi-kui devanagari, telugu, gondi 129. gotica LM; sec. IV-IX d.C.; în Crimeea ar fi supraviețuit pînă în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și cu caractere arabe și latine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
196, 208, 209, 215, 351, ~ maternă 106, 108, 109, 112, 114, 135, 165, 188, ~ minoritara 46, 106, 107, 110, 133, 251, 296, ~ mixtă 19, 20, 39, 106, 111, 113, 116, 170, 184, 229, 242, 250, 258, 269, 272, 283, 345, ~ morica (moraică) 87, 265, 272, 284, ~ naturală 13, 109, 149, 230, 231, 232, 289, 362, ~ națională 42, 106, 107, 110, 113, 165, 174, 189, 200, 228, 237-315 passim, 317-338 passim, 342, ~ neclasificată 39, 123, 175, 213, 222, 224, 225, ~ neolatina 97
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fonologica 63, 176, ~ humboldtiană 32, ~ indo-europeană 241, ~ integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica (moraică) 272, ~ ritmica 86, 87, 279, ~ romanica 50, 65, 66, 125, 157, ~ sintactica 63, 92, 168, 176, ~ sociolingvistica 106, 131, ~ textuala 71, 72, 73, 74, 75, 83, 133, ~ topica 93, 155, ~ tradițională 20, 72, 77, 80 toharica 148, 309, ~ A
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia. LITERARNE CLANKY 5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Peș a vlci. 6. rocnik: Sitniansky vătrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia. LITERARNE LANKY 1. rocnik: Pel'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (Ludo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), akanka (Ludmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci. 2. rocnik: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - d'udova balada, Ved'kou lyzicou
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami, - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia. II. LITERARNE CLANKY 5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky:Tulipan a fialka, Pes a vlci. 6. rocnik: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Vel
ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]