174 matches
-
au distrat copios. Dar cel mai tare și mai tare a fost dresura de lei. Au pus garduri de protecție, iar lui Ionuț i-a stat inima în dinți când i-a văzut cât sunt de fioroși. Era o liniște mormântală, toți priveau cu frică cum cei doi dresori, o femeie și un bărbat , cu o biciușcă îi puneau să treacă prin cercul de foc, sau să meargă pe niște trepte, sau să se alinieze și să facă plecăciuni! A fost
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463418890.html [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
apoi mergem în sală. Mai e puțin până la miezul nopții. Trebuie să ne facem datoria, a hotărât magistratul și s-a deplasat către ușă fără grabă, cu pași târșiți, parcă îmbătrânit în clipele de meditație realizată la adăpostul acelei liniști mormântale ce prevestea parcă o furtună. După câteva minute a încetat toată zarva de pe holul lung al instanței. Polițiști și civili intraseră în sala de judecată în care avocatul Alexiu își revenise din emoțiile prin care trecuse și moțăia liniștit pe
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
dor, exilat departe de casă. Drama era redată sub forma unui monolog adresat unui cârciumar nevăzut care, în loc să curme amarul, nu face decât să adoarmă durerea, umplând încă odată paharul cu „aguardiente” („apă arzândă”, țuică). S-a făcut o liniște mormântală în jurul artistului, de parcă am fi fost loviți cu toții brusc de o revelație. Omul din fața noastră întruchipa o emoție mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu găsea altă cale de ieșire din
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Flamenco_el_duende_gabriela_calutiu_sonnenberg_1349201541.html [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
își ridicară capetele puternice și se înălțară spre cer,/ trăgând după ele carul în care Ion și Iarel păreau niște zei/ nu se mai auzea nici dangătele clopotelor,/ nici cântecul popilor, nici suspinele oamenilor./ se așternu o tăcere cu adevărat mormântală/ toată suflarea amuțise încremenită privind carul/ ce se făcea din ce în ce mai mic, din ce în ce mai mic ... /” Cei din cortegiu se adună acasă, unde îi așteptau mesele praznicului. Transmutația se produce: ceremonialul înmormântării se transformă în nuntă pământească aprinsă de cea cosmică. Ion și
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
oglinzi. Grădini imense cu gazon și o mulțime de flori întregesc peisajul. Dar în momentul când ai intrat pe poarta Taj Mahalului, totul e altfel: dispare piatră roșie, granitul dur de construcție fiind înlocuit peste tot cu marmură albă rece, mormântala, în forme musulmane. Practic, Taj-ul arată a moschee înconjurat de 4 turnuri, la fel ca și la Moscheea Albastră ori Sfântă Sofia din Istambul. De pe banca pe care s-a așezat prințesa Diana și de curand președintele american Clinton împreună cu
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
ispitește, făptura gingașă de lângă mine sau diavolul care mă trimite înapoi în dormitor... Femeia pricepu aluzia și surâse duios: - Iubirea noastră este atât de pură și de puternică încât și necuratul este învins. Mai ascultară câteva minute, dar o liniște mormântală se așternu peste întinderile învăluite de negura nopții. Bărbatul o ridică prin surprindere în brațe ca pe un fulg. Femeia tresări și scoase un țipăt ușor. - Este cazul să fim copii cuminți și să aprindem tămâie. Nu te gândi la
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
și după ce se dezbrăcă de nelipsita sa haină din blană naturală, se așeză la rândul ei pe scaun, făcându-și de lucru cu poșeta, scotocind prin ea. Nimeni n-a mai scos o vorbă. În cancelarie se lăsase o liniște mormântală. Profesorilor parcă le era jenă să mai discute între ei. Salvarea le veni de la soneria care îi invita să intre la ore, scoțându-i din această situație deranjantă în care se aflau cu toții. Doamnei Zbihli i se putea citi tristețea
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
seama că va realiza aceleași produse și în Decembrie, anul viitor se va încheia cu un PIB dublu față de cel preconizat. O realizare cu aportul guvernului zero cum l-ați denumit. După câteva clipe de febrile răsfoiri, apoi o tăcere mormântală răsună, un glas enervat: De ce nu am fost informați? Este adevărat că investiția de miliarde de miliarde euro nu a apărut decât astăzi în registrul comerțului. Dar este un investitor român, fără aporturi din afara țării, și plătește integral impozitul datorat
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
convocat toată familia și a interzis de la bun început ca cineva să ia apărarea celui pe care‑l va arăta că a făcut neamul de râs. A povestit cele spuse de învățătoare. Au amuțit toți. Numai Gavrilă, în acea liniște mormântală pe care el a socotit‑o ca fiindu‑i favorabilă, a rostit cu nevinovăția întipărită pe chip: - Tovarășa învățătoare întotdeauna se ia de mine. Are ea ceva cu mine, că nu mă plâng de nimic, tată. Nu este adevărat că
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
domnișoară, studiază-le ca să știi despre ce este vorba. Abia acum l-am primit, nu mă privi acuzator. Dă-mi un pahar cu apă, te rog! S-a așezat pe scaunul de la biroul alăturat. A băut încet, într-o liniște mormântală. Se auzea numai foșnetul hârtiilor în mâinile fetei care, foarte curând, a scos un caiet din sertar și a început să-și noteze câte ceva cu repeziciune. În aceeași liniște mormântală. Nu s-au privit și nu și-au vorbit. Era
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
scaunul de la biroul alăturat. A băut încet, într-o liniște mormântală. Se auzea numai foșnetul hârtiilor în mâinile fetei care, foarte curând, a scos un caiet din sertar și a început să-și noteze câte ceva cu repeziciune. În aceeași liniște mormântală. Nu s-au privit și nu și-au vorbit. Era fiecare nemulțumit din ceva. Poate din aceeași ori aceleași cauze. Știau să treacă peste o așa stare de fapt. Nu li se întâmpla pentru prima oară. Se cunoșteau destul de bine
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
Păi cine te oprește să te duci la București, în Piața Palatului și să strigi cât vrei tu: „Jos Nixon!”? Fără să stau pe gânduri, i-am replicat pe un ton ridicat: - Da? Dar, dacă aș striga „Jos Ceaușescu!”? Tăcere mormântală... Asistentul m-a fixat cu privirea preț de câteva secunde bune, după care mi-a spus cu voce joasă, dar apăsată: - Nu știu, nu mă-ntreba, nu te cunosc! Referință Bibliografică: UN STUDENT PROBLEMĂ / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427392742.html [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
multicolore de câmp, iar împrejur falnicii stejari se ridică spre bolta cerului ca niște străjeri neclintiți de la datoria lor, împreună creând o imagine de vis. În schimb nu se aude foșnetul frunzelor, dar nici melodiosul cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă lăsați purtați de vraja de basm pe care o întâlniți aici. Este o capcană. Cei ce vor păși pe aceste meleaguri se vor rătăci. Vor pribegi
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
făcut decât să schimbe culoarea mediului care ne înconjura, din negru în gri. Lipsa vizibilității mai mare de zece - cincisprezece metri în jurul nostru persista. Din când în când scoteam chiote a la Tarzan, poate ne răspundea cineva. Nimic. O liniște mormântală, umezeală și o ceață care îți pătrundea în oase. Doar pescărușii se așezau lângă barcă, așteptând să le aruncăm ca de obicei peștii mai mici. Am aruncat ancora și am început să pescuim. Dădusem peste un loc unde peștele mânca
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1330668899.html [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
conștiința mă obligă să fac acest gest. Această scrisoare aparține fostului tău soț, Dorin Cristache. Spun fostului tău soț fiindcă tocmai dezvăluie faptul că eu nu sunt fiica lui, așadar nici nepoata renumitului pictor Tudor Cristache. Se făcuse o liniște mormântală. Maria începu să citească, oprindu-se din când în când și oftând. Tania arunca săgeți spre cea de la care aștepta mângâierile nedăruite atâția ani. Chipul Emiliei se întunecase și parcă îmbătrânise brusc. De fapt, toți cei prezenți o sfâșiau din
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxii_gina_zaharia_1374778631.html [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
să mai aștepte aprobarea femeii. Aceasta îngrozită se ținu scai după el. Din prag cu pușca în mână somă: - Sarsailă, mai ești aci? - și descărcă în aer un foc de armă de răsună ulița satului. Urmară câteva minute de liniște mormântală, Deodată cocoșul din ogradă bătu din aripi și cântă. - Dacă ne cântai mai de vreme plesnea împielițatul! - rosti soțul. Hai la culcare că am scăpat de musafirii nocturni! Până la ziuă mai sunt câteva ceasuri. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - O viață
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
a întins amândouă mâinile, ce-i tremurau ușor, dar destul de vizibil, le-a cuprins ca pe un copil și le-a apropiat de obraji, mângâindu-i cu ele în încercarea de a-și ascunde ochii, ce lăcrimau într-o tăcere mormântală. M-am apropiat și i-am cuprins, cu duioșie și milă, îmi amintesc, umerii, încercând să găsesc câteva cuvinte adecvate situației neașteptate. S-a întors încet, m-a privit la fel de lung precum o făcuse atunci când am aranjat pledul să o
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
și după ce se dezbrăcă de nelipsita sa haină din blană naturală, se așeză la rândul ei pe scaun, făcându-și de lucru cu poșeta, scotocind prin ea. Nimeni n-a mai scos o vorbă. În cancelarie se lăsase o liniște mormântală. Profesorilor parcă le era jenă să mai discute între ei. Salvarea le veni de la soneria care îi invita să intre la ore, scoțându-i din această situație deranjantă în care se aflau cu toții. Doamnei Zbihli i se putea citi tristețea
NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385359496.html [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
-
te merită. Ești un om minunat, Emilian. Simt că nu te merit și că nu mă pot ridica la nivelul speranțelor tale în capacitatea mea de dăruire. Te rog din nou să mă ierți. În cameră se lăsă o tăcerea mormântală. Plutea o tristețe, căreia numai cei implicați puteau să-i măsoare intensitatea. Ana se întoarse cu spatele să nu fie văzută cum o podidise lacrimile. Plângea cu sughițuri. Până și Cristina începu să lăcrimeze, cu toate că știa cum se va sfârși
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390980991.html [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
mult de la cei mai buni stand-up comedieni români, le-am urmărit show-urile și am primit multe sfaturi de la ei. - Care au fost cele mai dificile momente pe scenă? - E clar că momentele dificile pe scenă sunt marcate de liniștea mormântală din sală când ai o seară proastă, dar și de lătratul unora care prin plata biletului vor să urle aberații către scenă, fără sens și fără jenă. - Ce efect a avut câștigarea iUmor asupra activității dvs profesionale? - Vin mult mai
O meserie rară în România, mai ales pentru femei. „Am știut că e pentru mine când mi-am văzut prima oară prietenii pe jos de râs, pe stradă, literalmente” by https://republica.ro/o-meserie-rara-in-romania-mai-ales-pentru-femei-zam-stiut-ca-e-pentru-mine-cand-mi-am-vazut-prima-oara [Corola-blog/BlogPost/338904_a_340233]
-
alocuri de un “ay” dureros. Bocetul se oprește brusc când mulțimea îi pecetluiește finalul printr-un “olé” unanim. Paso își continuă drumul. Singura procesiune lipsită de orice acompaniament muzical este renumitul “Paso del Silencio”, impresionant pentru că decurge într-o tăcere mormântală. La fel, “Paso de los gitanos” a dobândit renume datorită atmosferei specifice temperamentului învolburat al țiganilor și al incantațiilor inegalabile, în ritm de flamenco. Se înțelege de la sine că în cazul procesiunii țiganilor, statuile Fecioarei Maria, respectiv a Domnului Isus Hristos
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
făcut decât să schimbe culoarea mediului care ne înconjura, din negru în gri. Lipsa vizibilității mai mare de zece - cincisprezece metri în jurul nostru persista. Din când în când scoteam chiote a la Tarzan, poate ne răspundea cineva. Nimic. O liniște mormântală, umezeală și o ceață care îți pătrundea în oase. Am aruncat ancora și am început să pescuim. Dădusem peste un loc unde peștele mânca binișor. Cum se rărea, cum dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Se aud bătăi în poartă, lumea doarme parcă-i moartă, De un somn adânc furată și în vise scufundată. În vatră s-au stins cărbunii, în sat nu mai latră câinii, E liniște mormântală într-o noapte ireală. Nu am adormit demult, ciulesc urechea și-ascult. Cineva insistă, bate „ Cred că-i vântul măi nepoate”, Îmi zice gândul grăbit, totuși merg ca să deschid. Isus, Păstorul Cel Bun, s-a oprit la poartă-n drum
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445770766.html [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
la ... Unde? ... A fost de serviciu în noaptea asta? ... Toată noaptea? ... Hm! Da, da ... sigur ... E mașina lui? ... La Secție, da?... Bine, vin cu domnul procuror de îndată ... Mulțumesc! ... Da, da ... vă salut! În salon s a instaurat o liniște mormântală în momentele imediat următoare. Fata se chircise de tot, panicată, în brațele grijulii ale mamei sale, iar aceasta îl fixa încremenită pe polițist, lăsând să i se citească pe față doar nedumerire și neîncredere. - L au descoperit pe nenorocit, doamnă
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_5_.html [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
disprețuitor pe toți cu o privire nemiloasă. I-a retezat scurt cu un gest categoric intenția unui șefuleț de a face introducerea de care pomeneam... “Mda ...zice omul, o să trecem direct la partea negativă. Tovărășeilor situația este dezastruoasă!“ În liniștea mormântală din sală vorbele se rostogoleau periculos ca niște bolovani de granit peste bieții de noi. Disperați eram absolut convinși că vom fi făcuți una cu pământul înainte de a scoate vreun scîncet. Nu, nu o să vă mai dăm afară și nici
Toate-s vechi și nouă toate! by http://balabanesti.net/2014/01/29/toate-s-vechi-si-noua-toate/ [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]