6 matches
-
nu trebuie să aibă vreun efect asupra vieților fizice ale oamenilor și că doar pretențiile ce privesc viața de apoi sunt permise. Unii critici ai religiei discută multiplicitatea religiilor care susțin că sunt singura credință adevărată, cum ar fi romano-catolicismul, mormonismul sau creștinismul evanghelic. Criticii arată că atunci când două sau mai multe religii susțin că sunt singura credință validă, logica dictează că pretențiile tuturor în afară de una singură ar trebui să fie greșite. Ateul Stephen Roberts ilustrează acest principiu după cum urmează: Studii
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
de vedere, orginile religiei se regăsesc în ființele și societățile umane și nu în intervenția vreunei ființe divine sau a vreunui adevăr cosmic. În consecință, veridicitatea istorică a evenimentelor religioase este supusă la îndoielii. Cu excepția religiilor mai noi, precum Raëlismul, Mormonismul, Scientologia și Credința Bahá'í, majoritatea religiilor au fost formulate într-o perioadă când originile vieții, funcționarea corpului omenesc și natura stelelor și planetelor erau mai puțin înțelese. Sistemele religioase au încercat să adreseze probleme emoționale personale importante și au
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
și „Crazy” de Gnarls Barkley au fost apreciate de către juriu. Într-un articol din "Los Angeles Times" s-a speculat că Archuleta nu a cântat primul vers („no religion too”-en.: „și fără religie”) al piesei „Imagine” din cauza confesiunii sale (mormonism). Întrebat de ce nu a interpretat în întregime cântecul, Archuleta a replicat că nu avea timp decât pentru un singur vers, alegându-l pe al treilea, fiind favoritul acestuia pentru „mesajul său măreț”. După interpretarea piesei „We Can Work It Ouț
David Archuleta () [Corola-website/Science/314477_a_315806]
-
cu ierarhia administrativă a religiei, sau poate avea două „brațe”, dar cu ierarhia administrativă a statului subordonată ierarhiei religioase. Tendințe teocrative au apărut în unele tradiții religioase inclusiv în Iudaism, Islam, Confucianism, Hinduism, și în Creștinism: Catolicism, Ortodoxism, Protestantism, și Mormonism. Exemple istorice de teocrații sunt Imperiul Bizantin (330-1453 dupa Hristos) și Imperiul Carolingian (800-888 dupa Hristos). Cuvântul "teocrație" vine de la cuvântul grecesc , care înseamnă „domnia lui Dumnezeu”. Acesta la rândul lui este derivat de la cuvintele grecești ("theos", dintr-o rădăcină
Teocrație () [Corola-website/Science/309347_a_310676]
-
iudaismul din Antichitate, diferite ramuri protestante din vremea Reformei și islamul de la sosirea în Franța a imigranților din Maghreb și din Orientul Mijlociu în secolul al XX-lea. De asemenea, pe teritoriul național, sunt prezente diverse culte creștine (Biserica Apostolică Armeană, , mormonismul, Biserica neo-apostolică, Martorii lui Iehova, menonitismul) sau non-creștine (hinduismul, budismul, bahaismul, alevismul). În principiu, statul francez interzice recensăminte cu caracter religios sau filosofic; estimările ponderii fiecărei confesiuni, a ateismului și agnosticismului rămân imprecise și dificil de realizat. Cu toate acestea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
generală a cărții urmărește stabilirea unei rețele dense de corespondențe între cele trei mari religii implicate în titlu. Eforturile autoarei merg chiar mai adânc de-atât, prin trasarea unor paralele la hinduism și budism (iar, în alte contexte, și la mormonism). Se urmărește astfel nu argumentarea pe marginea unei coerențe interne obiective a respectivelor religii, ci reliefarea fundamentelor practice, convingerea autoarei fiind că "este mult mai important ca o anumită idee de Dumnezeu să funcționeze decât să fie solidă din punct
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]