55 matches
-
de A. Dvorak. Sâmbătă, 15 ianuarie, noua și prețioasa harpă a Filarmonicii „Banatul“ își va dezvălui farmecul în mâinile celui mai valoros harpist român, maestrul Ion Ivan Roncea, solist al concertului dirijat de Gheorghe Costin. În 21 ianuarie, violoncelistul Alexandru Moroșan va fi solistul concertului dirijat de maestrul Remus Georgescu, iar în 28 ianuarie va reveni pe podiumul Filarmonicii dirijorul David Chen din Taiwan, avându-l solist pentru concertul nr. 4 de Beethoven pe pianistul Giorgios Konstantinou din Grecia. Revelionul Muzicanților
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
Paste, ora 21:10, sunt invitatul emisiunii "O dată-n viață", o ediție specială, cu formatul adaptat în așa fel încât toate cele trei personaje, din zone folclorice diferite ale țării, vor fi interpretate de mine. Voi fi moldovean, oltean și moroșan. Am cântat în emisiune alături de artiști mari: Sofia Vicoveanca, Maria Dragomiroiu, Grupul Iza, orchestră "Lăutarii" din Chișinău. Am îmbinat muzică cu actoria și muzica mea cu folclorul. Un moment aparte, spumos e cel alături de Emilia Popescu. Sper să vă facă
Paște 2014: Ce vedem la televizor de Paște by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36352_a_37677]
-
suflet suntem alături de Mihaela și Carmen la despărțirea de tatăl lor Preot OCTAVIAN MIHAIL COTOC, 72 de ani, cel mai cumsecade verișor și unchi din lume. Dumnezeu să-i vegheze liniștea așa cum domnia sa a vegheat o viață-ntreagă bisericii! Familiile Moroșan și Pascaru. Cu dor și durere în suflet comemorăm 5 ani de la dispariția dragului nostru soț și tată, Cpt. (r) VICTOR DOMNIȚA, un om deosebit. Dumnezeu să-l odihnească! Familia. Cu durere în suflet, amintim că în data de 2
Agenda2005-26-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283869_a_285198]
-
trecut sau prezent. Astfel a luat contur poezia “Noapte bună, Domniță”, o provocare frumos colorată în nuanțe ludice. La poarta sufletului meu a bătut așadar poetul Doru Ștefan Dăncuș, directorul Editurii Singur și mi-a spus în dulcele lui grai moroșan: “No, măi fată, hai să facem cartea până nu vine sfârșitul lumii, că e păcat să ții aurul ăla prin sertare în timp ce prin lume...” Împăratul de ceară s-a născut din dor Dor de ai mei, dor de mama rămasă
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Mircea Pop Buzești, și nici textele cu iz ezoteric, precum cel al lui George Tudor Borza, care întregesc conținutul bogat al revistei. Publicația ne amintește care au fost premianții ediției (alături de Ioana Ileana Ștețco, Lucian Perța pentru Parodie și Sabin Moroșan la secțiunea Arte plastice) și participanții ei, nu doar scriitori, ci și creatori de artă plastică sau muzicieni. Acest numar al revistei Archeus este publicat în cadrul proiectului Tabăra Națională de Literatură și Arte plastice ARCHEUS 2010, derulat de către Fundația Culturală
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
și iar, și iar... Îmi susțin argumentele, cu cele scrise. ,,Localitatea Groșii Țibleșului este așezată pe valea râului Suciu, la poalele Munților Țibleș, iar la est se ridică cele trei vârfuri, semețe, ale Țibleșului, în nord Dealul Gruimanu și Plaiul Moroșenilor, iar în vest comuna Lăpușul Românesc, în care se poate ajunge trecând Dealul Obreja”(p. 15)...cu un relief deluros-muntos (p. 18) ... numeroase izvoare și pâraie ce coboară de pe crestele munților, tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos, pietros
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
MUREȘANU, Andrei (16.XI.1816, Bistrița - 24.X.1863, Brașov), poet și publicist. Este fiul Eftimiei (n. Serețeanu) și al lui Toader Mureșanu (Moroșanul), țăran și meșteșugar. După ce învață la școala săsească (1825-1826) și la liceul călugărilor piariști (1827-1832) din Bistrița, pleacă la Blaj, unde din 1832 urmează cursurile de filosofie și teologie, având printre profesori pe Timotei Cipariu și pe Simion Bărnuțiu. Chemat
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
îți iau un Aro și duci porci la târg, să-i vinzi. Cu banii pe care-i scoți, îți ridici o casă lângă mine, faci rost de muiere și umpli ograda de nepoți. Ionică era un soi de Ion Creangă moroșan, plin de duh și încet la gesturi. Avea o înțelepciune tradusă într-o încăpățânare păguboasă. Celălalt Ion „s-a fost îndrăgostit” de o colegă plinuță, după care s-a răzgândit și „s-a fost amorezat” de sora acesteia. Amândoi închiriau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
amorțire. După maximum trei săptămâni, musai se întorceau cu nașul la origine - doar nu erau nebuni să dea banii de cultură pe bilet. O lună de zile nu mai știa nimeni de ei. Când reveneau, aveau palmele bătătorite și accentul moroșan și mai puternic. Munciseră la coasă ori în construcții, iar acum se întorceau victorioși, îmbogățiți cu un sac de fasole, altul de cartofi și câte două sfori de usturoi. Blaturile de slănină erau aranjate în traiste precum cărțile pe rafturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Grai și suflet-Cultura națională", București, 1995, p. 227. 74 Ibidem, pp. 230-231. 75 Ibidem p. 238. 76 * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992, p. 35. 77 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-literar-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003, pp. 59-60. 78 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., pp. 226-227. 106 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit. p. 32. 107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Ed. cit., p. 28. 114 De sub muntele Rarău, Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Ed. cit., p. 94. 115 Ibidem, p. 95. 116 Folclor din Suceava, Ed. cit., p. 3. 117 Ibidem, p. 7. 118 Ibidem, pp. 65-66
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care câștigul depinde de Întâmplare), a avea noroc de cineva sau de ceva, etc. Până și ca formulă de salut: a da noroc (a saluta), hai noroc, când se ciocnește un pahar cu vin iar se invocă norocul: noroc! Deci moroșanul nu s-a Înghesuit la distribuirea norocului, era atunci dus la muncă. Oare ai noștri n-au preferat mai mult norocul? O spune și celebra zicală: Decât un car de minte, / Mai bine un dram de noroc. Sau Prost să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Moldova. Județul cu reședința la Baia Mare poartă același nume, iar toponimele Depresiunea Maramureșului și Munții Maramureșului sunt formate de la aceeași bază, prin polarizare. Popular se pronunță și Maramurăș, Maramores și Maramorăș, iar locuitorii își zic, ei înșiși, maramoroșeni sau chiar moroșeni. Începînd cu secolul al XII-lea sunt atestate variantele Maramors, Maramorosii (cu indicația „fluviu“), Maromoros, Marmarus, Maramorisio, Maramorusio, Marmarus, Marmarosia, Marmarisium, Maramores, Maramoris, Maramorăș. Comparîndu-l cu Marmazău (< magh. Máramező, „cîmpia Marei“), Nicolae Drăganu îl consideră de origine maghiară, și anume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a cărții, care, prin atitudinea și interesul manifestat, au contribuit la elucidarea și cunoașterea diverselor aspecte de viață cuprinse în lucrare. Remarcăm contribuția d-nei învățătoare Cornelia Roșca, a d-lui profesor Oamnia Petru, a Consiliului Local, a foștilor primari Gh. Moroșan și Dorin Toader Preutescu și a actualului primar Nicolae Baltag. Pentru ediția a II-a au fost adunate mai multe materiale de arhivă, mărturii, imagini, pe baza cărora au fost extinse și aprofundate capitolele cărții. Cu regret spun că, în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cozgarea (AC), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Daniela Hăisan (DH), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Otilia Ignătescu (OI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Daniela Marțole (DM); lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Geta Moroșan (GM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Nicoleta Moroșan (NM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Corina Iftimia (CI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Monica Timofte (MT), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Cristina Strătilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Hăisan (DH), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Otilia Ignătescu (OI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Daniela Marțole (DM); lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Geta Moroșan (GM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Nicoleta Moroșan (NM), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Corina Iftimia (CI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Monica Timofte (MT), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Cristina Strătilă (CS), asistent la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava. Doctori ai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sandu Constantin 13. Iancu Florea 14. Ciopata Ștefan 15. Didea Constantin 16. Mihăilescu Nicolae 17. Drăgănescu Mugur Lucian Paul 18. Carniaschi Nicolae Iulian 19. Chiriță Liviu 20. Bădița Răzvan 21. Dima Cristescu Traian 22. Cornea Mihail 23. Boboc Marian 24. Moroșan Liviu 25. Marchidan Constantin 26. Paraianu Aurel 27. Mitroi Teodor 28. Bârsan Petre Filon 29. Radu Elenă 30. Catoiu Ioana Corina 31. Ghiță Ionel Marian 32. Tichie Dumitru Dodu 33. Negoiță Teofil Adrian 34. Sivul Aurel 35. Mosul Bogdan Lucian
ORDIN nr. 64 din 2 februarie 2000 pentru aprobarea Programului de restructurare a Centrului de Aparatura Medicală "Tehnomedica" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126882_a_128211]
-
Ștefan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați 1. Bamboi Nuta-Cezarina 2. Chirilă Niculaie 3. Cojocaru Dorina 4. Danaila Didina 5. Lenghel Gabriela 6. Mazăre Mircea 7. Petrea Constantin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci 1. Jalba Neculai 2. Iliescu Radu-Ștefan 3. Marcu Marin 4. Moroșan Dumitru-Constantin 5. Popa Gabriela 6. Scutaru Trandafir 7. Stegarescu Nicu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Tirgu Bujor 1. Hristache Valentin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila 1. Chiru Marius 2. Constanda Liliana-Magdalena 3. Ionescu Mircea 4. Lavric Paula 5. Prefac Penelope-Gratiela 6. Radu Daniel-Mihai
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
Articolul 1 Pe data de 31 iulie 2000 se acordă gradul de general de brigadă colonelului inginer Moroșan Grigore Gheorghe. Articolul 2 Pe data de 31 iulie 2000 generalul de brigadă inginer Moroșan Grigore Gheorghe se trece în rezervă prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-
DECRET nr. 308 din 18 iulie 2000 privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezerva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129513_a_130842]
-
Crivineanu Ion 10. Palici Vasile 11. Diaconescu Ion 12. Radu Rudolf 13. Radovan Florica 14. Popescu Dumitra 15. Telea Ilie 12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați 1. Crăciun Tomiță 2. Blanaru Ioan 3. Bocsaneanu Pavel 4. Eremia Dumitru 5. Moroșan Dumitru-Constantin 6. Ioan Mariana 7. Brailescu Vasile 8. Mihalcea Fanel 9. Săraru Ion 10. Bălaș Alexandru 11. Popescu Ion 12. Negoiescu Ion 13. Bostiog Nicolae 14. Neamțu Valerian 15. Sava Sorin 16. Voinea Gheorghe 13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
puncte de vedere (funcțional, enunțiativ, textual, comunicațional). D. Maingueneau propune reperarea și descrierea discursurilor constituente, "discursuri ce dau sens actelor colectivității" și sunt temei pentru multe alte genuri de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]