290 matches
-
am speriat și am renunțat pentru că din el a căzut în iarbă un ghemotoc negru. Au încercat și prietenii mei, dar nici ei n-au izbutit. într-o zi, când ne întorceam acasă, am văzut corbii cum ciuguleau dintr-o mortăciune. Nu ne-am apropiat. I-am lăsat să se ospăteze în voie. Cârâiau, se loveau cu aripile și nici nu ne-au băgat în seamă. Pe malul apei, unul s-a așezat pe o creangă de arin din apropierea mea. Avea
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
se situează de la început într-un indirect dialog cu dublul ei mut, dar zgomotos, ascuns în faldurile interioare. O luptă cu tristețea tot revine: "Tristețea, ŤLe soleil noir de la mélancholieť, ŤLe mal du sičcleť sunt senzații care te transformă în mortăciune. Tristețea e o cloacă. Suferința e altceva. Tristului îi place să fie trist, să se bălăcească în gunoiul lui. Suferința se poate transforma. Ca apa în vin." Un dublu trist, orgolios, nerăbdător, fricos sau viclean pe care încearcă să-l
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
înregistra cîteva zeci de cuvinte cu terminația -ciune, majoritatea absente din uz: întrebăciune, vindecăciune, eliminăciune, emulăciune, preponderăciune, premedităciune, prostituciune, peregrinăciune etc. În realitate, sînt puține formele în -ciune cu o poziție solidă în limbă: la cele considerate moștenite (rugăciune, înțelepciune, mortăciune) se adaugă derivate, în general de la verbe, în unele cazuri și pornind de la adjective: amărăciune, deșertăciune, goliciune, înșelăciune, plecăciune, slăbiciune, spurcăciune, stricăciune, urîciune, uscăciune, vioiciune. S-a întîmplat ca multe dintre acestea să aibă sensuri negative, fapt care s-a
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
Cristian Teodorescu După ultimul val de inundații, apele se retrag urît. Lasă în urmă mortăciuni și un nămol exasperant în casele oamenilor. Un miros de hoit și de mlaștină le reamintește obsedant nefericiților loviți de ape de tragedia prin care au trecut. Se fac teledonuri cu apeluri dramatice, pentru a sări în ajutorul celor care
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
spuneam, veniți de-l aduceți în Colentina, pe strada Mașină de pâine.” În urma protestelor, trimit dânșii un curier să ridice pagubă. Îl țin în service o lună. Mishu îi sună din două în două zile să-i întrebe ce face mortăciunea. Aflăm că displayul e bulit, ca a fost comandata piesă cu pricina. Peste încă niște vreme, tot la insistențele noastre, că nu vă gândiți că ne sună reparatorii, aflăm că piesa a venit. Dar, surpriză! Piesă e stricată. Se comandă
De ce e bine să aveţi grijă cu magazinele Altex by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21275_a_22600]
-
semnificative. Ioanide însuși are o vastă bibliotecă din care îl invită să se împărtășească și pe fiul său, Tudorel. Acesta, intrat la legionari, refuză: - Cărțile sînt lucruri moarte. Viața e mai interesantă. Gonzalv Ionescu face într-adevăr din cărți niște mortăciuni, citate în bibliografii pentru a obține un post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sînt "putrefiați de cultură", dar
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
mi-ar tăia mîinile să fie siguri că nu mai scriu nimic Și ar arde toate cărțile mele. Cel puțin asta e senzația - copiii au înnebunit și încep să se umfle.Dar vara se va întinde peste ei ca o mortăciune moleșitoare, fără să-i întrebe nimic. I se spunea DJ Muerte... Lucrurile au degenerat - asta e, iar tu ești o victimă colaterală, te-am scos din necunoscut și te-am tras în țeapă. Ai căzut absolut aiurea, ca o muscă
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
dans l'acier/ infirme, quand tout est imminent et que le noir/ ressemble ŕ une porte d'or qui crčve.") și cu versiuni românești din Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
scuipat, am băut apă, am mestecat un pachet de ciungă, m-am ținut de pereți să nu vomit, am înjurat, iar am băut apă, iar am mestecat ciungă. Din nefericire, era seară, așa că n-am putut să mă duc cu mortăciunea înapoi, la furnizor, să le rog pe tantile alea s-o mănânce, împreună cu mamele și patronul lor. Mi-ar fi plăcut chiar să fac cinste întregului personal Tip Top cu nenumărate tăvi de pulpe preparate la ei, dar nu s-
Cum am mâncat carne stricată! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20159_a_21484]
-
ar fi o idee rea, fetelor, ca în loc de „Scumpi, te implor în genunchi, cu lacrimi în ochi, îți aduni și tu ciorapii de sub pat?“ să îi luăm cu „A sunat Tătărușanu, de la Steaua, și a zis că, dacă-ți iei mortăciunile alea de sub pat, ...CONTINUAREA AICI.
Până când moartea îi va despărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18436_a_19761]
-
puse la masă. Violeta se miră: - Ce faci, de ce mai aduci un scaun la masă? Aoleu! Nici n-am observat că mata aștepți invitații cu masa plină, iar eu trăncănesc numai despre moartea mea. Nu cumva aștepți ceva babe și mortăciuni de moșnegi? Ți-am stricat petrecerea, tanti! - Stai liniștită, că n-ai stricat nicio petrecere! Și-i povesti cum „petrece” ea în noaptea de revelion. Acum ai înțeles de ce am mai adus un scaun? - Nu, zâmbi amuzată Violeta. - Păi, tu
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
răstești la el" (p. 72), "un hău obscen, dar și bosumflat" (p. 75), "să râd de mine încetișor, geometric, fără străfulgerări, dar și fără var în gură" (p. 78), "era o bulbuceală încovoiată" (p. 80), "ghiftuită de sine ca o mortăciune oranj de la împătimire" (p. 83), "o femeie care își lingușea și ciufulea tristețea mată" (p. 84), "nu mă mai simțeam zadarnică și îndoită, ci flexibilă, abordabilă pe dinăuntru și pe dinafară" (p. 88), "amintirea mea venerică, nu știu cum altfel să-i
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
prea multe responsabilități. De exemplu, ce-ar fi să-mi aduci și mie o cafea. JENI: Imediat. PATROANA: Poți s-o bei pe asta, că mie nu-mi place. Da' ce? Ai luat apă din canalul colector? Are gust de mortăciune. MINISTRUL: Cum poți să spui așa ceva? JENI: Eu mi-am dat toată silința și poftim ce mi-e dat să aud! Altădată să nu mai primiți asemenea musafiri. PATROANA: Poftim. Gustă și tu. Are gust de cotoi bătrîn mort de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul tinde să se transforme într-o marcă stilistică, într-un instrument de convertire a cuvintelor comune în cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală, nici sensul, adăugînd
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
negative transferate asupra sufixului de la destul de mulți termeni negativi care îl cuprindeau deja (stricăciune, urîciune, spurcăciune etc.); probabil că și sonoritatea sa prea puțin eufonică a contribuit la această utilizare. Cel mai vechi din seria argotică pare să fie termenul mortăciune, cu sensul "crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează în primul rând o femeie frumoasă, atrăgătoare (descrisă cel mai adesea dintr-un punct de
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană cu domnul malefic cu degete lungi și "împarfumate", pentru care "nu sîntem decît niște dezaxați păduchioși,/ semănători de viitor scăpătat, orbii realităților,/ fățăraie de mortăciuni, suflete viermănoase, gunoi/ care e disperat și plînge" (lucrare sau zidire deghizată...). Și destule alte locuri ale cărții sînt cultivate cu estetica urîtului... Avem a face, prin urmare, cu intruziunea unei demonii. Sub unghi moral, ea se traduce prin apariția
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
inteligență deficientă. Animal aproximativ. Și găina tot o ființă impură, solzi de reptilă. Ființe intermediare într-un spațiu intermediar. Ființe tâmpite. Iar obiectele astea tâmpite le accentuează deruta. Polata se află între cotețul porcului și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în bătătură!“. Zicea cineva cum că podul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
acum? Armata? Să fim serioși, Armata s-a gîndit deja la o soluție și mai nenorocită, nu mai e Potaie, în schimb la post se află Picioruș de Ghips, iar în cel mai scurt timp, o să-și facă apariția și Mortăciune, scos de la naftalină, tovarășul general în rezervă, un nume predestinat, grijania mă-sii, mi se face rău, recunoaște, și Tîrnăcop, fără să mai aștepte vreo indicație, sare și-l întoarce pe o parte ca să poată vărsa fără nici un risc. Ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu totul altă poveste. Mi-aș fi asumat în totalitate responsabilitatea acțiunilor mele, așa însă totul va decurge după reguli încîlcite, și va trebui să fie neapărat pe placul personajelor obscure care vor apărea în decor. — Vă gîndiți la alde Mortăciune sau Broscoi, care abia așteaptă să iasă din vizuini și să explice oamenilor cum au suferit ei făcînd disidență sau cît de persecutați au trăit în timpul vechiului regim, spune Sena. Cine naiba va putea să mai creadă balivernele lor? — La
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tale vădite care ți-au trădat această slăbiciune și mărturiile martorilor oculari, care te-au spionat în asemenea momente de pierdere a controlului. Știu că porecla de Copoiul nu-ți spune nimic. Păcat, ar fi trebuit s-o visezi noaptea. Mortăciune, Potaie, Broscoiul, nici atît? Poate totuși o să te ajute niște indicii legate de locurile prin care s-au perindat de-a lungul vremii: Secretariatul Ministerului de Interne, Ministerul Apărării, Ambasada României la Washington, SIE, Marele Stat-Major, și așa mai departe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
alții care încep acum să iasă la suprafață. — Mă rog, îi întrerupe Comandantul din nou ideea, despre cine ziceai că ne poartă nouă de grijă? E chiar așa de mare secretul, că nu-l poți spune nici între patru ochi? — Mortăciune, lasă să-i scape Regizorașul din piept. Pe ăsta toată lumea l-a cam uitat. Ei bine, află că e mai în formă ca niciodată. Să nu spui că nu te-am pus în gardă. Școala Moscovei va arăta încă o dată ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sîn, luînd notițe admirativ în timp ce le va fi suflată prăjiturica de sub nas. Naivule, nu se poate abține, crezi că alde Copoiul sau Ploșniță o să-și riște carierele, o să-și rupă gradele de pe umeri și o să se dea de partea poporului? — Mortăciune, începu să repete visător Regizorașul, Broscoiul, domnul Președinte. Eu unul sînt făcut să aleg, fie albă, fie neagră. Îmi place să risc, adaugă, sînt un parior înnăscut. — Numai să nu te coste prea scump, începe Comandantul să contabilizeze, ăștia sînt
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]