32 matches
-
însă ne alegem numai cu înfiorătoare disonanțe. La ceai asistă, luând loc lângă regină, soția regentului Sărățeanu, urmașul defunctului regent Buzdugan. Micul rege Mihai, îmbrăcat într-o impecabilă jachetă de om mare, primește și el alături de mama sa, principesa Elena, mosafirii reginei, cu multă demnitate, însă nu fără a se declara încântat de felul elegant al îmbrăcămintei sale: “Mamă, pare că sunt un ministru”, declară plin de mândrie înainte de-a veni oaspeții mamei lui. Cu toate că e foarte obișnuit cu lumea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
meu, pe care nu-l cunoscuse de fel până atunci. Însă la insistența severă a pricipesei care nu-l slăbește din ochi o clipă, o întinse cu multă grație. Regina Maria are ținută plină de majestate, însă ochii triști. Printre mosafiri se află și doamna Veturia Goga, soția marelui nostru poet. Cu melancolie îmi vorbește despre muzică, despre minunatele lieduri de pildă: Meine Liebe ist grün, de Brahms, cu care repurtase în trecutul ei de cântăreață mari succese. Apropiindu-mă după
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu mult duh anecdote, unele despre marele actor Alexander Moissi, pe care a avut să-l cunoască personal. Regina vine cu multă plăcere și la mine acasă unde după ce luăm ceaiul care îl servesc eu cu mama mea, pentru augustamea mosafiră. Are unele prăjituri preferate, care se fac la mine în casă. După ceai cântăm împreună. Toată strada noastră e în ferestre văzînd automobilul regal staționând la poarta casei mele. Regina Maria (Mignon) a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei, Marele Voievod
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
gospodării -toate pepartea de est. Localitatea aparține județului Tulcea, cam la 120 de km.deorașul propriu zis. Pământul de la Sfântu Gheorghe este adus de valurile fluviului. Aici, subpicioarele noastre e ,,inima de nisip''. O inimaginată plajă-cam pustie, egata a primii mosafirii sezonului. Plaja rămâne pustie, nefiind amenajată. Am putut distinge răvășeala nisipului, căci vânturile nu-i dau odihnă;urmele copitelor cailor sălbatici și locurile unde se adună cirezile depelicani, stârci și egrete. De altfel, Sfântu Gheorghe apare menționat ,înjurul anului 1300
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
mai deunăzi! Și ai, bă, mare grijă să nu calci dreacu’ prin ceva maiestăți calde! Marele Armaș era însă de mult prin pâlcul de copaci și striga: - Maiestate, băi, maiestate, hai bă, o dată, că să termină treaba și ne pleacă mosafirii... Îl găsi pe Rege prăvălit lângă un trunchi scorburos cu privirea pierdută undeva către infinit, cum a stabilit mai târziu Marele Savant, cu gura strâmbă și cu trupul țeapăn. Marele Doctor stabili diagnosticul exact: fandaxie! A doua zi, Marele Rege
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
buchisi. Dumneavoastră, oameni buni, stăpâniți meșteșugu’ ista? Atunci ia poftiți de deschideți cartea scriitorului de-i zice Sadoveanu!...Că n-o să vă pară rău diloc... Ei, cinstiți meseni, ar fi multe de spus despre vorbele de demult, răsturnate în urechile mosafirilor Ancuțelor celor vechi; vechi ...precum vinu’ în ulcele,/ din doage de cofăiele;/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îi vinu’ de băut...Că aici, la Hanu’ Ancuței, se știe bine zicala vinului: “Vinu’ îndulcește inima omului și folosește mădularelor
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
la greu să dureze în lumea aceasta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge, ne îngrădit până la sfârșitul vieții lui pământești, suport omenesc al unui om îndumnezeit”. Spunea Părintele pe ploaie credincioșilor din cort. Ma scris părintele Boca că ” mosafirii nedoriți, dacă încolțesc ca și buruienile, nepoftiți, prin straturi, smulge-le mai înainte de a crește în propria ta minte“, fiindcă ea nu le dorește. “ Oare nu știi, omule, că din prima zi și până în ultima tu alergi mereu,“ până în ore
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
fără vârstă, scunzi, bine făcuți, cu o privire caldă și luminoasă. Atât Teodor cât și Saveta sunt bucuroși de oaspeți! Oaspeți... care apar cam rar în perimetrul lor. Ne primesc omenește, cu prietenie și respect pentru cei care le sunt „mosafiri”. Gospodăria este curată, atât casa în exterior cât și grajdul de animale. Șura, depozitul de fân și celelate anexe gospodărești sunt destul de bine îngrijite. Suntem invitați în casă. Odaia de zi este puțin cam intunecoasă. Gazdele ne poftesc să ne
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
o pompă, aceasta fiindu-i necesară pentru a umfla roțile de cauciuc dela căruța sa... Ceea ce am și făcut! La aflarea acestei vești baciul Teodor a fost și mai supărat pe vecinul obraznic care a îndrăznit să îi „exploateze” pe mosafirii săi. De fapt, conflictul cu vecinul era unul cu rădăcini mai vechi, datorat faptului că i-a intrat calul acestuia să pască pe pășunea lui. M-a întristat totuși confirmarea că nici aerul curat, nici liniștea munților și nici distanța
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
fetele ... -Bine. -Mulțumesc doamna Tina pentru dulceață. -Cu multă plăcere, răspunse aceasta. -Să vă pun mai multe prune? -Sunt de-ajuns! -Deci, sunteți doar de două prune! Să vă spun un banc? -Spuneți! -O doamnă din înalta societate avea zilnic mosafiri veniți în vizită. Într-o zi îi spune servitoarei: „Veto! Te învăț câte prune să pui pe farfurie în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă pe urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
capului n-ar fi poftit pe vreun prieten la masă ori la petrecere, numai pentru că-și temea femeia. În sfârșit, se pune femeia pe capul lui, și azi una, mâne alta, [î]l înduplecă și pe el de-a pofti mosafiri. Bărbatul, cam cocoșat și nu tocmai drăgălaș, se duce-n piață și caută în mulțimea de oameni câțiva cocoșați ca el, c-un ochi la făină cu altul la găină, apoi umblă cu ei pe la negustorii de vechituri de le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca el, c-un ochi la făină cu altul la găină, apoi umblă cu ei pe la negustorii de vechituri de le cumpără antereie întocmai ca ale lui, pentru ca niciunul să n-aibă nuri deosebiți de-ai lui. El și cu mosafirii păreau una ș' aceeași caricatură, șchiopătând în șapte chipuri, încît, când porniră din piață, se luară cânii după ei, iar lumea râdea țiindu-se de inimă. Femeia, când [î]i vede, i se păru că visează, că i se năzare bărbatu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de corespondență. O anume sensibilitate lirică, ingenuă, se întrevede în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni lirice sunt
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
grațios. În antreul enorm era aranjată o armată de lăutari. Apoi începeau jocul. Pandele privea din jelț, indulgent și disprețuitor, cum ai privi o jucărie pe care, de învîrtești de manivelă, dansează câteva păpuși într-o melodie de câteva sunete. Mosafirii se amețeau de dansul și de veselia la care erau siliți negreșit, și mai ales de teama care plutea în aer. Se începea, mai târziu, mâncarea. Păsările nenumărate erau aduse pe masă, vinul clocotea în sticle. În bucătărie, pe un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
multă vreme cântecele lor tânguitoare și nepotrivite pentru bătrânul Pandele. Ar fi fost mai bine, în loc de flori, să dea drumul unui butoi de vin pe țărna răscolită și, în preajmă, să se întindă un praznic monstru unde să se ghiftuiască mosafirii, căci boierului nu-i plăcea să plece nimeni de la el flămând. Să se aducă haita de vânătoare care să se bată netulburată pe sub masă după ciolanele întregi, să se râdă, să se facă glume suculente. Cine-l cunoștea pe boier
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
foarte bine fac că mă îndoiesc de ele. Așa și trebuiește, știut este că simțurile te înșală. De altminterea, ca și rațiunea. Important este numai peronul gol. Nici urmă de Marie Liliane, dar nici (îmi spun ca să mă consolez) vreun mosafir care să mă inoportuneze. De la peron, privirea îmi alunecă firesc spre grădină și deodată fac ochii mari, apoi mă strâmb, nemulțumit. Cum ? ! Da, este chiar ea, chiar Sophie, cu toate că abia am recunoscut-o ! Parcă s-ar fi travestit în grădinăreasă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai leneș. Lică o zguduise cu atâta dispreț, că fata începuse a călca mai vioi. Din toate gazdele de mai înainte, Lică se gândise la duduia Mari. Moșica, în adevăr, nu plecase în Moldova si o dusese destul de bine cu mosafirii, cum zicea ea, și chiar făcuse afaceri bune. Primise pe Lică și pe Sia cu plăcere și se arătase așa ele drăguță, îneît numai ei singure Lică îi povestise toată pătimirea lui, fără ca duduia Mari să arate vreo mirare sau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dă harnicu Rosario, da-n schimb ie o meliță dă aur care nu stă și nu te lasă să scoți o parolă. Într-un târziu, am ajuns pă la cântatu cocoșilor. O cafea cu lapte zemoasă l-a Întărit pă mosafir și pă loc s-a pus dân nou pă turuit. Care doar câteva minute avea să-i ajungă să să arate cunoscător strașnic al ălor mai sensibiloase și prăpăstioase coclauri dân arta dă operă și mai ales dă tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-mi mai deie nici o copeică; furnizorii obișnuiți mi-a dat decât Yerba Gato, o linguriță scurtă dă zahăr și niște resturi dă coji dă portocală pă post dă magiun. Am zis la unu și la toți pă biteș că aveam mosafir la quinta un mahăr cu gabarit depășit și că-n curând o să-mi plouă mălaiu cheș ca grindina. Da ce-am melițat nu le-a vâjâit glandile, de-am ajuns să crez că nu ținuse mișcarea cu azilatu. Maneglia, brutaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru milionul de străini și pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe noi însă, cari nu considerăm nici viața ca un tren de plăceri, nici țara ca lucrul nimănuia, nici poporul făcut numai pentru a munci spre a putea cumpăra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe noi însă, cari nu considerăm nici viața ca un tren de plăceri, nici țara ca lucrul nimănuia, nici poporul făcut numai pentru a munci spre a putea cumpăra cu grâul produs de el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îmbietoare. 9 La moartea tatălui său, Ion Ghica lua asupră-i lichidarea unei datorii a defunctului față de marele ban Tudorache Văcărescu: „A doua zi foarte de dimineață eram cu două pungi de galbeni în strada Sf. Spiridon, în odaia de mosafiri, unde boieru m-a primit voios; era îmbrăcat cu o giubea portocalie, peste o libadea lungă de pambriu verde, având pe cap ișlicu.“ (Moravuri de altădată) Scena se petrece în 1845, evocarea ei e din 1891. Impresia de ciudățenie pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ar putea face și astăzi foarte bună figură în lumea politică. Vasile Boerescu era un intrus în lumea protipendadică în care se găsea. Recomandat pentru un portofoliu de capacitățile sale, de frumoasa lui cultură juridică, Vasile Boerescu făcea impresia unui mosafir străin în lumea boierească lângă care venise să se așeze. Dacă nici numele, nici opera lui n-au rămas, este pentru că Vasile Boe rescu, deși avea cunoștințe, inteligență, talent și temperament combativ de om politic, n-avea, însă, idei. Nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]