95 matches
-
de partea austriacă. Consecvent, Brâncoveanu va reacționa la fel și spre sfârșitul domniei, când Dimitrie Cantemir trece de partea rușilor: "...au făcut multe meșteșuguri Costandin-vodă, mai vârtos cu bani au împăcat pe turci ca să nu meargă la ei, văzând pe moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple vreo greșală, măcar că mulți îl îndemna să meargă la moscali
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
moscali că au întrat în Țara Moldovei, nădăjduind în oarece chip izbândă creștinilor. Însă el nu vrea să meargă nici spre o parte, nici spre alta, ca să nu i se întâmple vreo greșală, măcar că mulți îl îndemna să meargă la moscali, iar el nicicum nu vrea, numai ce ședea la Urlați, lângă Cricov, privind ce vor face oștile moscăcești și cu ale turcului". Este limpede că nu mai putem vorbi de prudență, ci de duplicitate, acuză pe care "Haizler, carele era
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
abdicare, sub presiune a simțurilor. Tocmai această înțelegere crește în tragicul experienței urmașilor, direcționându-le conștiința. Scris la înaltă temperatură afectivă, capacitatea de a comunica a generațiilor în roman le dă puterea și nădejdea luptei, în 1821, în 1940. Întemnițatul de „moscali”, sfârșește în fața plutonului de execuție, cu panglica tricoloră la buze. Pe altă latură și altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică. El are inteligența să renunțe la măririle pământești pentru ca, retras
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
ungurii (stăpânii Transilvaniei) etc. Și nici ei în totalitatea lor! Eminescu nu acuză nicăieri popoarele ca fiind demne de ură, ci doar pe conducătorii hrăpăreți, care luaseră ceea ce era al românului. Este semnificativ în acest sens numele de „muscali” sau „moscali”, adică moscoviți, dat ocupanților Basarabiei. Termenul peiorativ era cel de „muscali”, fiindcă la Moscova se aflaseră prin tradiție țarul, conducerea, factorii de decizie (noua capitală, orașul lui Petru I, nu intrase în conștiința publică), adică aceia care trimiseseră armate ca să
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
al țării sale, dar al întregii Europe, era cu mult mai înalt. Creștinătatea își punea toată nădejdea în rușii lui Petru cel Mare, ajuns în culmea puterii. Astfel că domnitorul moldovean au început a să agiunge (să se înțeleagă) cu moscalii. Se oferă să-i informeze despre ce se petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar va înștiința Poarta despre toate mișcările acestora. Vizirul îi dă voie
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
Dumnezeu i-ar proteja pe oameni cînd sunt în război, că, dintr-o 1000 de sinețe abie să tîmplă de lovește una omu. Că de ar hi nemerit cît focul slobodzie, n-ar fi rămas nici la turci, nici la moscali, omul de poveste. Om de poveste!... Azi, când spunem așa, ne gândim mai întâi la un ins ale cărui calități întrec posibilitățile obișnuite. Mai poate fi și un alt înțeles... Din chinul, literar, al unei limbi încă neformate, ca scris
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
făcut drum în mica dar arhicurajoasa Cehoslovacie. Monstrul nu poate decât cu cenzură, adică cu knut și nagaică. La fel ca și mai ieri, în vremea țarilor, cu singura deosebire că țarii agitau knutul pe o scară ceva mai limitată. Moscalii de azi - erijându-se în dascăli monopoliști - agită, în numele lui Lenin, knutul lor pe spații mult mai întinse, năzuind să-l aplice pe spinările încovoiate ale tuturor popoarelor lumii." "Securitatea din Iași - scrie dl. Ciubotaru - i-a interceptat scrisoarea și
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
domn nu se prea auzea". în schimb: "ŤCe faci, Avidii Dimitrieviciť, îmi spuneau basarabenii, cu toate că le-am spus că nu mă cheamă așa. ŤAvidii Dimitrievici, măta ai să rămâi la noi, ai să te însori cu o moldoveancă, căci mulți moscali veniți la noi din fundul Rusiei s-au lichit (lipit) de moldovenșele noastre, s-au însurat și au rămas la noi. ŤAșa ai să rămâi și măta la noiť, îmi spunea o cucoană moldoveancă, căreia i-am răspuns hotărât: Ťeu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
din carte are chiar titlul Romanii (p. 66) și începe așa: Pentru marea majoritate a moldovenilor din Basarabia, romanii sunt oameni minunați care au venit de dincolo de Prut. Pe de altă parte, rușii sunt doar rareori numiți ruși, ci muscali (moscali) sau moscoviți, iar uneori și haholi (care, de fapt, înseamnă ,ucrainieni"). Perioada de dinainte de 1917 e caracterizată drept vremea moscoviților (p. 90). A înțelege limba rusă înseamnă a ști muscălește (p. 88). Și întrucât muscalii erau, mai ales, soldați, cuvântul
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
făcut nimica, păcatele mele! - începu să se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia mai poți respira. Mergi la țară, țara geme. Pleacă turcii, vin tătarii. Trec tătarii, apar moscalii. Merg moscalii, ies haiducii și cu ăștia nu glumești. Dacă ieșim și din iarna asta fără răscoală, e mare minune! - grăi papagalul. — Răscoalele ca răscoalele, da’ să ferească Dumnezeu de lăcuste, că pe astea n-ai cum să le oprești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine le termina. Târgurile s-au umplut de praf, abia mai poți respira. Mergi la țară, țara geme. Pleacă turcii, vin tătarii. Trec tătarii, apar moscalii. Merg moscalii, ies haiducii și cu ăștia nu glumești. Dacă ieșim și din iarna asta fără răscoală, e mare minune! - grăi papagalul. — Răscoalele ca răscoalele, da’ să ferească Dumnezeu de lăcuste, că pe astea n-ai cum să le oprești - zise Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar putea să se fi dus la turci și-ntr-o săptămână-i înapoi. Să nu ne bucurăm degeaba. — Nu-i la turci, că și ei îl caută! - zise Natriul. Se spune c-ar fi apucat-o spre Soroca, la moscali. — Daca s-a dus la moscali, e bine, înseamnă că nu mai avea nici un ban și nu se-ntoarce curând, că nici ăia n-au. Mulțumesc Domnului c-am ajuns s-o trăiesc și p-asta! Bun! Acum să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la turci și-ntr-o săptămână-i înapoi. Să nu ne bucurăm degeaba. — Nu-i la turci, că și ei îl caută! - zise Natriul. Se spune c-ar fi apucat-o spre Soroca, la moscali. — Daca s-a dus la moscali, e bine, înseamnă că nu mai avea nici un ban și nu se-ntoarce curând, că nici ăia n-au. Mulțumesc Domnului c-am ajuns s-o trăiesc și p-asta! Bun! Acum să ne punem pe treabă. Ce vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fost mazilit prima oară? — Nu știu - zise Barzovie. Ramza-Pașa ridică ochii de pe firman: — Nu pot scrie asta. Trebuie să fi fost o cauză. Ai plătit tributul? — Până la ultimul șfanț - răspunse Vodă. — Te-ai înțeles cumva împotriva Porții cu Ieșii, cu moscalii? — Nici pomeneală de-așa ceva! - zise Barzovie. Atunci ce să fi fost? - medită turcul, rozând un capăt al penei. Când zici c-ai fost mazilit? — Anul trecut, în octombrie - răspunse Vodă. Turcul socoti ceva pe degete, apoi spuse: — Ai dreptate, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români(8). Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui Petru Rareș. A pretins și scaunul Moldovei(9). După Ioan Vodă cel
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români(8). Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui Petru Rareș. A pretins și scaunul Moldovei(9). După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
dans le Dictionnaire des phénomènes atmosphériques (DFA)”; Georges Kleiber, „Sémantique et terminologie: la caution de la dénomination”; Eva Lavric, „Quand les chefs cuisiniers se mettent à faire de la poèsie...”; Alexandru Mardale, „Normes et usages: aspects de la morphologie casuelle du roumain”; Dinu Moscal, „La théorie de la prédication entre logique et linguistique”; Cecilia Mihaela Popescu/Gabriela Scurtu, „Pour une étude sémantique et pragmalinguistique du couple d’hétéronymes (fr.) bleu vs. (roum.) albastru et bleu”; Merleen van Peteghem/Mihaela Ilioaia, „Nu mi-e frică de
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
și m-a întrebat ce știu despre Taras Șevcenco? I-am răspun într-o suflare, că am citit o carte cu poezii de ale lui și că este scriitor și scrie poezii cam de felul acesta:- Caterino,Caterino/ Nu iubi moscalii/ Vin, se duc și las în urmă/ Numai foc și jale. A stat o clipă, uitându-se la ușă, parcă se temea ca să nu intre cineva și spuse la toată clasa:- Aveți un coleg deștept, care știe și să citească
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
decât tine, Feder but shai phenau sar tute, Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das, Cunosc această pătimire Prinjeanau kadaia ileski dukh Întâi țin minte eu abia. Anglal serau me akana. Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar pasă de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas șea o Bugeako Atuncea tânăr eu eram Okona târno me avoasas Și
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Ion Creangă, Mihai Eminescu și Taras Șevcenco,după care învățătoarea m-a lăudat și mă întreabă ce poezii cunosc de-ale lui Taras Șevcenco? N-am roșit, am recitat versurile pe care și azi le cunosc: /Caterino, Caterino, nu iubi moscalii,/Ei se duc și las în urmă/ Numai foc și jale.../. Și de atunci știu,că Taras Șevcenco este un poet ucrainean. Tatăl meu la fel a fost un om deosebit. Având 4 clase la români avea atâtea cunoștințe, că
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
fraților de sânge de peste Prut, societatea europeană. A sosit momentul de a nu mai juca cu spiritele oamenilor..., că vor participa ostași ai armatei ruse la parada închinată zilei independenței a RM. Gata, e timpul să nu mai calce cizma moscalului pe pământul românesc. Părerea mea este, că n-ar trebui de acu să ne bucure deloc nici așa numita sarbatoare din 27 august...ziua independenței, fiindcă e timpul să vedem în RM o MICĂ ROMÂNIE și nu o republică, ci
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
lui C. Brâncoveanu. La Urlați, „pravoslavnicul domn îngrijat aflându-se, în ce chip ar face ca într-o vreme cumplită ca aceea, întreagă să păstreze țeara și fără primejdie dă cătră amândouă părțile, adecă și de către turci, și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste păzitoare celui ce nădăjduiește întru ea, bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu s-au potrivit, nici sfaturilor și îndemnărilor celor fără de socoteală a unora și a altora din boieri, carii necontenit îl supără și pă afară multe zicea, nu s-au unit, îndemnîndu-l ca de cătră turci să să hăinească și moscalilor, precum și Dumitrașco Cantemir, să să alcătuiască. Nici scrisorilor celor cu laudă ale moscalilor, care den multă îndemnare a vrăjmașilor fără de nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă îndemnare a Tomii îi venia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și a altora din boieri, carii necontenit îl supără și pă afară multe zicea, nu s-au unit, îndemnîndu-l ca de cătră turci să să hăinească și moscalilor, precum și Dumitrașco Cantemir, să să alcătuiască. Nici scrisorilor celor cu laudă ale moscalilor, care den multă îndemnare a vrăjmașilor fără de nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă îndemnare a Tomii îi venia, nici universalului ce Vlasie stegarul la mitropolitul Antim pă taină adusese cu poruncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]