95 matches
-
dans le Dictionnaire des phénomènes atmosphériques (DFA)”; Georges Kleiber, „Sémantique et terminologie: la caution de la dénomination”; Eva Lavric, „Quand les chefs cuisiniers se mettent à faire de la poèsie...”; Alexandru Mardale, „Normes et usages: aspects de la morphologie casuelle du roumain”; Dinu Moscal, „La théorie de la prédication entre logique et linguistique”; Cecilia Mihaela Popescu/Gabriela Scurtu, „Pour une étude sémantique et pragmalinguistique du couple d’hétéronymes (fr.) bleu vs. (roum.) albastru et bleu”; Merleen van Peteghem/Mihaela Ilioaia, „Nu mi-e frică de
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români(8). Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui Petru Rareș. A pretins și scaunul Moldovei(9). După Ioan Vodă cel
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români(8). Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui Petru Rareș. A pretins și scaunul Moldovei(9). După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fraților de sânge de peste Prut, societatea europeană. A sosit momentul de a nu mai juca cu spiritele oamenilor..., că vor participa ostași ai armatei ruse la parada închinată zilei independenței a RM. Gata, e timpul să nu mai calce cizma moscalului pe pământul românesc. Părerea mea este, că n-ar trebui de acu să ne bucure deloc nici așa numita sarbatoare din 27 august...ziua independenței, fiindcă e timpul să vedem în RM o MICĂ ROMÂNIE și nu o republică, ci
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1470075253.html [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
decât tine, Feder but shai phenau sar tute, Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das, Cunosc această pătimire Prinjeanau kadaia ileski dukh Întâi țin minte eu abia. Anglal serau me akana. Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar pasă de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas șea o Bugeako Atuncea tânăr eu eram Okona târno me avoasas Și
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și m-a întrebat ce știu despre Taras Șevcenco? I-am răspun într-o suflare, că am citit o carte cu poezii de ale lui și că este scriitor și scrie poezii cam de felul acesta:- Caterino,Caterino/ Nu iubi moscalii/ Vin, se duc și las în urmă/ Numai foc și jale. A stat o clipă, uitându-se la ușă, parcă se temea ca să nu intre cineva și spuse la toată clasa:- Aveți un coleg deștept, care știe și să citească
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1466000712.html [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
ungurii (stăpânii Transilvaniei) etc. Și nici ei în totalitatea lor! Eminescu nu acuză nicăieri popoarele ca fiind demne de ură, ci doar pe conducătorii hrăpăreți, care luaseră ceea ce era al românului. Este semnificativ în acest sens numele de „muscali” sau „moscali”, adică moscoviți, dat ocupanților Basarabiei. Termenul peiorativ era cel de „muscali”, fiindcă la Moscova se aflaseră prin tradiție țarul, conducerea, factorii de decizie (noua capitală, orașul lui Petru I, nu intrase în conștiința publică), adică aceia care trimiseseră armate ca să
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Ion Creangă, Mihai Eminescu și Taras Șevcenco,după care învățătoarea m-a lăudat și mă întreabă ce poezii cunosc de-ale lui Taras Șevcenco? N-am roșit, am recitat versurile pe care și azi le cunosc: /Caterino, Caterino, nu iubi moscalii,/Ei se duc și las în urmă/ Numai foc și jale.../. Și de atunci știu,că Taras Șevcenco este un poet ucrainean. Tatăl meu la fel a fost un om deosebit. Având 4 clase la români avea atâtea cunoștințe, că
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
limitele, mai ales în această parte a Europei. Expoziția, organizată în parteneriat cu Teatrul Național ”I.L. Caragiale”, în cadrul programului TNB-Parateatral - Arte vizuale, va prezenta lucrări semnate de Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Cătălin Bălescu, Traian Boldea, Marcel Bunea, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rădvan, Mihai Sârbulescu - toți profesori ai catedrei de pictura de la UNARTE și va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie. Jurnal al gravurii slave Galeria Visual Kontakt din Cluj vă invită la expoziția de gravură contemporană slavă din Polonia, Bulgaria
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
suprafața = 84.000 mp"; - la poziția nr. 36, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la locuința defunctului Jucan Gheorghe, pe la Biserica Pârteștii de Jos, Cimitirul Vechi, până la Vasile Moscal, lungime = 1.000 ml, lățime = 4 m, suprafața = 4.000 mp"; - la poziția nr. 37, coloana 3 va avea următorul cuprins: "situat în satul Pârteștii de Jos, comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, de la Parascan Viorel, pe la Răcari Vasile, Ciornei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232371_a_233700]
-
craiul Sobețichii cu oștii grele iar în Țara Moldovei, fiind îndemnații și de munteni, de Brâncovanul, de pe cum era învățat ca să facă rău acestei țări, de să acolișiè de dânsa totdeauna, precum și mai pe urmă, de au adus și pe moscali cu fapteli lui. Ș-au vinit craiul cu obuzul pe la Botășeni și pen Cotnarii pân’ la Târgul Frumos, și de la Târgul Frumos iar s-au întorsu la țara lui, că era vreme de toamnă. Și atuncea, întorcându-să, au lăsat oaste
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
domn nu se prea auzea". în schimb: "ŤCe faci, Avidii Dimitrieviciť, îmi spuneau basarabenii, cu toate că le-am spus că nu mă cheamă așa. ŤAvidii Dimitrievici, măta ai să rămâi la noi, ai să te însori cu o moldoveancă, căci mulți moscali veniți la noi din fundul Rusiei s-au lichit (lipit) de moldovenșele noastre, s-au însurat și au rămas la noi. ŤAșa ai să rămâi și măta la noiť, îmi spunea o cucoană moldoveancă, căreia i-am răspuns hotărât: Ťeu
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
boierii mari ai Moldovei, conflict care izbucnește în timpul războiului ruso-turc din 1711. Când Dimitrie vodă anunță că a trecut de partea rușilor, boierul Iordache Ruset îi strigă de față cu ceilalți boieri: Te-ai cam grăbit, măriia ta, cu chiematul Moscalilor". Tratatul de la Luțk a fost publicat de Cantemir în spațiul german. În politica externă s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxă, opusă Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
sunt acum curțile domnești la Frumoasa. Țara să băjenisă dintr-aceia spaimă ce să făcusă. Boiarimea mai toți fugisă de pre lângă dânsul, de-l lăsasă sângur, socotind unii că să va mazili din pricina turcilor, alții socotiia că or veni moscalii și or luoa țara, și n-a mai fi Dumitrașco-vodă domnu stăpân.”" Deoarece slujbașii domniei fugiseră cu banii, ostașii rămași în corturi s-au răzvrătit și au pornit către Cetățuia pentru a-și cere lefurile. Domnitorul a poruncit închiderea porților
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Maria Holban și L. Demény, Originalul și traducerea latină a „Diplomei lui Petru I“, dată lui Dimitrie Cantemir, cuprinzând condițiile tratatului moldo-rus din 1711, în „Revista de Istorie“, nr. 5, 1973, p. 1067 și urm. cu acel meșteșug au luat moscalii cetatea Riga de la șvezi“; adică, o adevărată armă chimică (s. Ven. C.)20. Campania de la Prut încheia, însă, nu numai o fază din evoluția Marelui Război Nordic, ci și din evoluția statutului juridic al Principatelor Române, cea din urmă fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Cuza“, 1996, p. 127. care s-au abătut asupra Moldovei a fost Carol al XII-lea și în viziunea altui cronicar, Axinte Uricariul. Deoarece, el a venit „în protecția turcilor“ și a produs multă „vrajbă între turci și între moscali“28. El se făcea vinovat îndeosebi de transformarea de către turci a cetății Hotin în raia, o măsură care „ca o rană țărei, multă slăbiciune și scădere i-au făcut“ (s. Ven. C.)29. El s-a dovedit a fi, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca un „exponent al naturalismului zolist potențat cu simbolistica «romantică» a vânturilor, crivățului și apelor dezlănțuite” (Mihai Cimpoi). Singurele scene care fac diferența se referă la retrospectivele despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de dincolo de Prut. În prozele Savan, Greșeala lui Dumnezeu și Insula fericirii, ce compun în 1943 volumul Frumoasele, autorul se cantonează în registrul tradiționalismului romantic, părăsind latura ideologică. Spațiul rămâne aceeași provincie săracă a Basarabiei, unde credințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
iuți la mânie, „arțăgoși și tulburători”, zavergii de la 1821. Tablouri de epocă: ciumă, tâlhării, „ziafeturi” și țara în jaf domnesc, fanariot (Din vremea lui Caragea), eșecul Eteriei și uciderea „domnului Tudor” (Din timpul zaverei), trecerea din ghearele fanarioților „sub cizma moscalilor”, „nacealnici și pazarnici” (Bârzof), realități de altădată, cu culoarea lor (Bucureștiul vechi, Școala acum 50 de ani, Un bal la Curte în 1827, O călătorie de la București la Iași înainte de 1848), destrămarea averii Dudescului, oameni-idei (Teodor Diamant, Ion Câmpineanu, Nicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
générale, vol. I-II, Champion et Klincksieck, Paris, 1921, 1936 (reeditare vol. I, 1958 ; vol. ÎI. 1952). Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe, Langues et culture roumain dans l'espace sud-est européen, Editura Academiei Române, București, 2001. Moldovanu, Gheorghe, O
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola, The Verbal Complex în Românce. A Case Study în Grammatical Interfaces, Oxford University Press, Oxford, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
163, 206 Moravcsik, Edith A., 131, 357 Moreno Cabrera, Juan Carlos, 360 Moreno Sandoval, Antonio, 93 Moreno, Carlota de Benito, 93, 130, 131, 360 Moroianu, Cristian, 131 Moroșan, Loredana, 47, 127, 356 Morpurgo Davies, Anna, 150 Morris, Michael A., 360 Moscal, Dinu, 118, 158 Mounin, Georges, 360 Mourin, Louis, 158 Mudrak, Oleg A., 181, 186 Mühlhäusler, Peter, 363 Müller, F. Max, 136 Müller, Friedrich, 167 Müller, Nicole, 161 Munteanu Colán, Dan, 18, 84, 85, 131, 159, 226, 227, 229 Munteanu, Cristinel
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria fiind dezvoltată, printre alții, de Aaron Dolgopolsky, Ilici Svitici, Joseph Greenberg (care propune termenul de eurasiatica), Merritt
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să pricinuiește cu încărcarea la plata banilor birului a celor morți și fugiți, adică șasă morți și patru fugiți, care acești nu se află nicăini și, al doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe an, cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
său despre soarta românilor aflați în afara regatului României: ,,ungurii vreau în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în ruptul capului să-i prefacă pe românii din Ungaria, Ardeal și Banat în unguri; grecii se opintesc să-i prefacă pe românii din Macedonia și din Albania în greci; moscalii se silesc să prefacă pe românii din Basarabia în moscali; galițienii se folosesc de apucăturile cele mai nerușinate ca să ne prefacă pe noi, românii din Bucovina, în mazuri ori în boici [ruteni]“ <footnote Constantin Moraru, Cursul vieții mele. Memorii, Suceava, 1998, p.63. footnote> . Teama aceasta de deznaționalizare era justificată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]