16 matches
-
munților și cu pădurile de brad în albia Dunărei. Și iacă așa ar scrie Nistor Urechi: "La satul Stuhăria-lupului, ținutul Nicăiri, unde-i biserica într-un vârf de plop și Dunărea curge la deal, întîlnitu-s-au oștirea moldovinească cu urdii turcești, moschicești și ungurești și, dând război bărbătește de ambe părțile, mare mult s-au oștit până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o căpățină de sârb, pe care pan Vlădescul, biv-vel vraci Sadagorski o adusese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și terminată de fiul său, Ștefăniță Vodă. "Strălucită și bogat Înzestrată", biserica apare ca o construcție monumentală care Îmbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici În vizită la 1711, „trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. Mănăstirea este Înconjurată de un zid Înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate În 1667 și un turn-clopotniță, refăcut la 1900. Turnul Goliei are o Înălțime de 30 m și este construit tot din piatră. Acest turn constituia un punct
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
existat o biserică pe acest loc. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost zidită de Vasile Lupu voievod între anii 1650-1653 și desăvârșită de fiul să Stefăniță Lupu. Zidirea este monumentală și îmbină „trei feliuri de meșterșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc” ,cum ne spune Ioan Neculce, vorbind de părerea țarului Rusiei, Petru cel Mare, cu ocazia vizitei făcute la Iași în 1711, la invitația lui Dimitrioe Cantemir. Înteriorul însă este tradițional moldovenesc. Dacă vorbim de pictură, aceasta a fost refăcută în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arăta exact unul. Cronicile moldovenești clasice (Ureche-Costin-Neculce) nu pomenesc nimic de asemenea vase, deși despre navigație, în general, pe Dunăre sau pe mare și în Moldova, și în Muntenia (mărturia despre turnul pentru corăbii aparține unei inscripții athonite, dar galioane moschicești și șeici apar, de pildă, la Ion Neculce și Radu Greceanu 8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
timpurile în care s-a ivit. Câteva noduri marine românești (țărmuri levantine) Literatura despre pirați e, în spațiul românesc, cvasiabsentă. Precedente minore de imaginar marin găsim în cronicile unor Neculce și Greceanu, cu referire la chestiuni politico militare ruso-turce (galioane moschicești, șeici), și, mult mai târziu, în biografia lui Ion Ghica, despre care se spune că ar fi stârpit pirateria greacă din insula egeană Samos, când a fost guvernator, între 1854-1858, prin învestitura Porții otomane 1. Nu cunosc să fi povestit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să părăsească spre o pace neprielnică: toate, cum s-au petrecut pe câte s-au putut afla, pe scurt și nepărtinitor descrise. Articolul făcea cunoscute cititorului desfășurarea evenimentelor din iulie 1711, efectivele armatelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir a vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem cu ce daruri au miluit-o voievozii sau enoriașii. Aș aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind cum au dat danie mănăstirii Golâi doao vii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din rudeniile decedatului sau altcineva ar veni cu scrisori sau alte drese domnești pe hotarele acestui sat să nu le ia nimeni în seamă „căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici, în pământul Moldovii, de au prădat țara”. Of! Iar oștile moschicești îmi amărăsc sufletul! N-am ce-ți face, dragule, fiindcă „oștile moschicești” ne-au tot călcat bucățica asta de glie și au jefuit-o fără milă chiar și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnești pe hotarele acestui sat să nu le ia nimeni în seamă „căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici, în pământul Moldovii, de au prădat țara”. Of! Iar oștile moschicești îmi amărăsc sufletul! N-am ce-ți face, dragule, fiindcă „oștile moschicești” ne-au tot călcat bucățica asta de glie și au jefuit-o fără milă chiar și când veneau ca aliați ai noștri. Nu încetez să-mi amintesc de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici, în pământul Moldovii, de au prădat țara”. Of! Iar oștile moschicești îmi amărăsc sufletul! N-am ce-ți face, dragule, fiindcă „oștile moschicești” ne-au tot călcat bucățica asta de glie și au jefuit-o fără milă chiar și când veneau ca aliați ai noștri. Nu încetez să-mi amintesc de acest blestem al nostru. Cel mai nimerit e să uiți de toate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să fie păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au venit asupra acestui pământ, aflându-se sfânta Mitropolie foarte stricată din jaful oștilor moschicești, iarăși moschicești, și mai mult și din pricina strămutărei lui Antonie ce au fost mitropolit, carele lăsând eparchia, s-au dus cu moscalii în țara lor și au luat și el cu sine bucatele și altele ce au fost mai rămas
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au venit asupra acestui pământ, aflându-se sfânta Mitropolie foarte stricată din jaful oștilor moschicești, iarăși moschicești, și mai mult și din pricina strămutărei lui Antonie ce au fost mitropolit, carele lăsând eparchia, s-au dus cu moscalii în țara lor și au luat și el cu sine bucatele și altele ce au fost mai rămas a Mitropoliei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla mereu. Nu-i nici o mirare. Dacă plecau turcii, veneau tătarii cu cazacii, apoi lehii sau armatele moschicești...Toți aveau același gând: să pună mâna pe bogățiile țării și să ne robească - am filozofat eu, în timp ce glasul din umbră m-a făcut atent: „Pentru că tot ai dreptate, fii bun și citește cu atenție cartea de judecată dată de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce spune Grigorie Ghica voievod în ispisocul din 14 decembrie 1739 (7248): „Înștiințare facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Cantemir, din 16 iunie 1711, Petru I folosește formula „potrivit tratatului (dogovoru) încheiat”. Ion Neculce notează și el că țarul i-a atribuit lui Dimitrie Cantemir titlul de „săninatul domn al Țării Moldovei, samoderjețu (singur stăpânitor) și colegat (prieten) Țării Moschicești, iar nu robu supus. Care acest nume este puțin oarece mai de gios decît al unui craiu, care se cheamă latinește acestu nume sărenis”. Așadar, corect este să tragem concluzia că actul de la Luțk nu a fost pentru țar decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]