31 matches
-
Emil Brumaru Cu mosorele, ațe, țiteri, funte Înmănunchind la ceafă și pe frunte Un păr cîrlionțînd dulce uimirea-mi? Mi-am lepădat mantia de mîndrie Pe jos, s-o calci cu tălpile mărunte, Sufletul meu vrea chinuri moi să-nfrunte Și-ascunse în ungherul
Cum să te fac să-mi înțelegi iubirea? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8419_a_9744]
-
iubirea în cap cîndva și undeva Geraldine renunță să doarmă la Hotel Eidolon într-un loc în care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru eternitate un mosorel de ață albă și altul de ață neagră în palma hotelierului invizibil la îndemîna trecătorilor cu hainele destrămate și pielea intactă
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
era mai frișcă-n noi. La patruzeci urlăm de neputință, dar urlăm! Sînt sigur că la cincizeci vom smiorcăi puternic, iar pe la șaizeci vom șușoti, însă nu ne vom lăsa! E o banalitate ce-ți spun: fiecare vîrstă își are mosorelele ei, cu ață vernil, grena, gri, după anotimp. Că ața asta e din ce în ce mai slabă, se rupe și ne lasă cu coatele sufletului în văzul lumii, e altă chestie, mai delicată. Acum, mi se pare, nu mai e voie să bocim
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
iubirea în cap cîndva și undeva Geraldine renunță să doarmă la Hotel Eidolon într-un loc în care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru eternitate un mosorel de ață albă și altul de ață neagră în palma hotelierului invizibil la îndemîna trecătorilor cu haine destrămate și pielea intactă
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
numeni nici nu mai pică stele" (Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie). Ca și: "deșertăciune și struguri.../ un sân.../ timpul nu e pentru găsirea acului/ în fân/ bruma nu-i pentru sandale// ca o subsoară/ dealul se sprijină pe mosorele/ care-au luat-o la vale,/ prin flori// cosița lor moale.../ umbrele și cerbul târziu..." (de unde venise cu ce umbre). Un aspect relevant: jocul dintre substanță și iluzie, dintre materie și umbră, cu rostul de-a sugera irealitatea substanței ce
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
surâsul tău. Or fi fost caraghioase? Sunt sigur în orice caz că le scriam cu elan. Scrisul îmi oferea aceeași bucurie pe care o simțeam când, copil, mă jucam cu motociclistul de tinichea, cu uneltele de reparat ale tatei, cu mosorelele de ață sau mica roată zimțată cu care tăiai aluatul. Cuvintele mi se păreau ca niște jucării, iată că aveam astfel la dispoziție toate jucăriile din lume. Comentariile tale erau scurte și arătau o anume rezervă, ca și cum te-ai fi
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
Acasa > Literatura > Copii > MOSORELUL DE CATIFEA Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MOSORELUL DE CATIFEA La marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuță, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare. În fiecare dimineață
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
Acasa > Literatura > Copii > MOSORELUL DE CATIFEA Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MOSORELUL DE CATIFEA La marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuță, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare. În fiecare dimineață, o fetiță durdulie cu ochii ca viorelele, uda florile cu apă dintr-o găletuță. -Bună dimineața, flori frumoase
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
de sub pământ ! Se uită cu atenție în jur și văzu o moviliță de pământ ce creștea văzând cu ochii și înțeleasă îngrijorarea florilor. Luă o sapă și așteptă, o ridică deasupra capului și trasă cu putere pământul, laolaltă cu un mosorel de catifea negru, cu lăbuțele mici , cu unghiile netăiate și cu-n botișor rozaliu, nervos de mama focului... -Cine ești tu fetițo, să știi că mă deranjezi de la muncă ! -Pe mine mă cheamă, Cecilia și am grijă de florile din
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
tu mă ții de vorbă... - Nici nu te-ai prezentat și ești și cu nasul pe sus... stai că te ajut și eu la săpat tunelul... Goli toată apa din găletuță pe gaura de mușuroi, așă că nu mai putu mosorelul de catifea să se întoarcă sub pământ. Soarele răsări în toată splendoare sa, iar razele lui ajunseră până în grădinuța cu flori, iar pe cârtița noastră o cuprinsă o dulce moleșeală binefăcătoare și căzu într-un somn liniștit și adânc... A
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
ne-ai scăpat de monstrul de sub pământ... fără ajutorul tău, azi nu mai îți răspundeam la urarea ta și nici soarele nu mai răsărea pentru noi... Florile, o răsplătiră cu mirosul lor minunat și petalele în culorile curcubeului... Referință Bibliografică: Mosorelul de catifea / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
măr în MaiTu, anotimp frivol și capricios.De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos,Pe florile de măr, în susur de la nai.Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios;Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai.... MOSORELUL DE CATIFEALa marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuța, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare.În fiecare dimineață, o fetiță durdulie cu ochii că viorelele, udă florile cu apă dintr-o găletuță.-Bună dimineață, flori frumoase !-Bună
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
cartea sa Eul și mecanismele de apărare (1936/1993). De altfel, numele Annei Freud rămâne și în prezent asociat acestui concept. Chiar dacă nu l-a identificat ca atare, Freud (1920/1981) a descris implicit acest proces vorbind despre jocul cu mosorelul, inventat de nepotul său de 18 luni, „cu un caracter simpatic”, joc la care se referă și mătușa copilului, A. Freud. Acest copil avea obiceiul să se joace aruncând departe, spre marea lui bucurie, toate obiectele aflate la îndemână, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nepotul său de 18 luni, „cu un caracter simpatic”, joc la care se referă și mătușa copilului, A. Freud. Acest copil avea obiceiul să se joace aruncând departe, spre marea lui bucurie, toate obiectele aflate la îndemână, printre care un mosorel de lemn legat la capătul unei sfori. Prin „dispariția-întoarcere” transpusă în act și verbalizată în fort și da* a acestui obiect, copilul se identifică cu agresorul pe care mama îl reprezintă prin absența ei. Freud remarcă, de altfel, că mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
împotriva primului „traumatism” care este nevoia de obiect, apoi împotriva dependenței, și vizează să restaureze echilibrul intern, apoi autonomia acestuia. Activitatea ludică și creativă a copilului vine în continuarea îndepărtării posibile a obiectului. Acest lucru amintește, bineînțeles, de jocul cu mosorelul (Freud, 1923/1981), putând ilustra de asemenea mișcarea de introiecție-proiecție a obiectului care, substituindu-se mamei absente, o face pe aceasta din urmă o prezență pur accesorie. Freud remarcă faptul că, în acest fel, copilul nu are manifestări de angoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sus fiind probabil o autoanaliză. Transformarea pasivității în activitate este ilustrată de Freud în mai multe rânduri, mai cu seamă în legătură cu jocul copilului. În celebrul joc „Fort - Da” (1920/1981), nepoțelul lui Freud se distrează aruncând și trăgând înapoi un mosorel. Una dintre interpretările lui Freud este că băiețelul reproduce astfel simbolic absența mamei sale, pe care el este obligat să o accepte în mod pasiv. În jocul său însă, copilul transformă această absență într-o situație activă. Un alt exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dantele aurite - obiect ciudat, nostim, de-a dreptul fermecător - și acum înainta peste zăpada și paiele de pe alee, cu poala rochiei ușor ridicată, cât să i se vadă fundele de catifea ale pantofilor cu vârfurile ascuțite și tocurile ca niște mosorele aurite. Femeia stăpânea o tehnică mult prea subtilă de înaintare, iar ninsoarea nu făcea decât să-i desăvârșească efectul de plutire. Era fascinant. ― Dar mergeți odată, flăcăi, și aduceți-o mai repede sub cort! se dezmetici domnița Ecaterina, făcând semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la canal, peisajul începe să varieze. Continuară să sape un timp în tăcere. Inginerul se oprea din când în când și trăgea o țigară. O lăsa apoi pe treapta de ciment și fumul subțire se ridica singur, ca de pe un mosorel. Dascălu îngîna un cântec fără melodie, un lălăit întrerupt ici-colo de cuvinte fără sens: aripi, copaci de aur, pasărea cea crudă. ― Îți place? ― Ce? întrebă absent Ionescu. ― Poezia. ― N-ai treabă! ― Pot să compun și alta. Nu mă satur niciodată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
câteva luni în urmă de la un filipinez care vindea astfel de jucării prin vecinătate. Pe o parte a yo-yo-ului era un palmier pe care filipinezul îl scrijelise la cererea lui. Ignatius îl lansă în jos, dar sfoara se rupse și mosorelul se rostogoli pe dușumea, intrând sub pat unde ateriză pe un teanc de însemnări pe foițe Big Chief și reviste vechi. Scoțând firul care îi atârna de deget, scotoci din nou mai în fundul sertarului și găsi o coală de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mâncase anii și tinerețile. Firmele erau neschimbate. Le bătea vântul. Lumea, forfotă. Abia te mișcai, parcă ieri plecase de la jupân. Vânzătorii te trăgeau de mânecă, îți împuiau auzul, strigîndu-și mărfurile. Găseai ce voiai și ce nu voiai: lână, sobe, putini, mosorele de ață, rafie, panglici, sfoară, parchet de pus pe jos, preșuri și covoare cu desene. A zărit de departe placa de sticlă, scrisă cu litere mari, albe: PANDELE VASILIU, VINURI, GRĂTAR, BUCĂTĂRIE TRANSILVĂNEASCĂ Ca totdeauna, prăvălia era plină. Aici se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic. "Prima" si mosorele; lângă el era bodega "La ocaua lui Cuza", care avea orchestră de balalaici și 110 bufet bine asortat, apoi intrai în gura gării. Împrejurul pieței de piatră erau hotelurile răpănoase cu ferestrele mâncate de ploi: "Hotel Nord", "Hotel Tranzit", "Modern
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de pânză. Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali, iar pavele dau lărgimea subțiorii. Mânecile se terminau cu manșetă sau cu brățări cu gumă, formând volănașe cu garnituri de dantelă. Părțile componente sunt încheiate „în cheiță” 7 cu ață de mosorel. Cămașa bătrânească este ornamentată în război, în tehnica alesului în cinci ițe, cu ornamente din romburi, din bumbac mai gros, ușor reliefate, intercalate cu vârste de borangic (o preocupare constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grădina spitalului și aștepta cîteva păstăi de fasole și roșii. Basie cerea Întotdeauna asemenea nimicuri, deși era și el generos În felul lui. CÎnd Jim era mai mic, Basie petrecea ore Întregi meșterindu-i jucării din sîrmă de cupru și mosorele de bumbac, cosînd ingenioase muște de pescuit care atîrnau din geamandurile care pluteau libere. De ziua lui, doar Basie Îi făcea daruri. — Basie, ți-am adus ceva... Jim scoase cel două prezervative din buzunar. Basie trase de sub prici o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Mitică Vâlceanu, cu care eram buni prieteni (și regret că nu l-am văzut de atâtia ani) și mă duce, fără să scoată nici un cuvânt, în clasa noastră. Se așează în banca, pe locul de la geam și-mi arată un mosorel, care se putea învârti pe un cui, bătut sub nivelul băncii. în perete. - Ce-i cu ăsta Mitică ?, îl întreb. - E un scripete îmi spune. Dați-mi un scripete și voi ridica pământul, zice el cu emfază. Eu voi ridica
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
pe curat teza, pe o coală ștampilată, de care am făcut rost prin badea Gheorghe (omul de serviciu). Teza gata făcută și bine împachetată este adusă în fugă de copilul cu mingea, care o va lega de sfoara lungă de pe mosorel, pe care eu o voi arunca pe geam, când copilul dă semnalul printr-un fluierat că teza este legată. Ridic apoi încetișor teza, înfășurând ața pe mosorel, apoi o predau în locul tezei mele, și plec să beau o bere. Mi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]