88 matches
-
nu deranjează marea hidră a senzualismului, iar scrimerii retoricii zac în molozul uitării. Ce poate fi mai dureros de ridicol decât să visezi mărunt? Dar iarăși am divagat. De la rock și metale grele, de la efervescentele solouri de jazz, de la superbele motete ale Evului Mediu - momentul celor mai siderante opere de artă (amintesc aceasta celor care, dovedind o crasă incultură, consideră Evul Mediu ca pe ceva involuat) -, am ajuns, după o călătorie de 25 de ani în lumea muzicii, la muzica sfinților
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Daniela 65. Macovei Ioan Maria 66. Mânecă Voinea Neculae Camelia 67. Marian Gheorghe Cornel 68. Matei Marin Anisoara 69. Matei Gheorghe Sorin 70. Matei Trandafir Ion 71. Matei Vasile Marin 72. Micu Ioan Ioana Miorița 73. Miritescu Gheorghe Toma 74. Motet Vasile Ana 75. Nastase Marin Liliana 76. Neagoe Nicolae 77. Neagu Ion Paul 78. Nicolai Ioan Remus 79. Niculescu Paul 80. Nistor Vasile 81. Ofiterescu Constantin Virgil 82. Panait Mihai Liviu 83. Panaitescu Rapăn Dragoș Sorin 84. Paneth Iosif Farkas
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
avut în repertoriu, pe lângă Beethoven, Uvertura la Ruy Blas op. 95, de Felix Mendelssohn Bartholdy, Simfonia nr. 2 op. 73, mișcarea a patra, de Johannes Brahms, Mystère de l’instant de Henri Dutilleux, Photoptosis, Prélude pour grand orchestra de Zimmermann, Motetul Quam pulchra es de Jakob Praetorius, Furioso de Rolf Liebermann, Amarilli mia bella, fragment din Le nuove musiche de Giulio Caccini, Turangalîla-Symphonie, de Olivier Messiaen, Preludiul la Parsifal de Richard Wagner. Philippe Jarousski Construcția armonică și dinamică a Odei Bucuriei
“Elbphilharmonie”, vasul-amiral al muzicii la Hamburg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105833_a_107125]
-
apt. 15-B. (1.162/2008) 105. Moshe Yitzchak, fiul lui Iosef și Ester, născut la data de 2 august 1960 în localitatea Yafo, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tzoran, str. Adolev nr. 17B. (2.778/2005) 106. Motet Dan, fiul lui Motet-Grigoraș Anton și Constanța, născut la data de 25 iunie 1930 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.930/2006) 107. Motet Grigoraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207834_a_209163]
-
106. Motet Dan, fiul lui Motet-Grigoraș Anton și Constanța, născut la data de 25 iunie 1930 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.930/2006) 107. Motet Grigoraș Cristiana-Nicole, fiica lui Dan și Elisabeta-Maria, născută la data de 30 iunie 1958 în București, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 9868 Rangeview Dr. Santa Ava, CA 92105. (1.929/2006) 108. Muller Maria, fiica lui Wagner
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207834_a_209163]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cromatic decât se obișnuia în vremea respectivă. A avut tendința de a abandona modurile, în favoarea scărilor minore și majore. Astfel, el a deschis calea către nouă Școală Monteverdiană A compus: În timp ce Marenzio a scris unele muzicii sacre în formă de motete, si madrigali spirituali (madrigale pe baza textelor religioase), marea majoritate a operei sale, și moștenirea să de lungă durată, este ieșirea lui enorm de madrigale. Ele pot varia enorm în stilul, tehnica și tonul prin cele două decenii de carieră
Luca Marenzio () [Corola-website/Science/306290_a_307619]
-
patru voci: una este pentru patru-șase voci, iar celelalte cinci sunt cărți de villanelle, o formă mai ușoară popular în secolul 16 cu întârziere, timp de trei numai voci. În plus față de muzică laică, el a publicat două cărți de motete, dintre care unul este pierdut, o carte de antifoane (acum pierdut), si o carte de cantiones Sacrae pentru cinci-șapte voci. Aproape toate lucrările sale au fost inițial publicate în Veneția, cu excepția madrigali spirituali, care a apărut în Romă. Marenzio produs
Luca Marenzio () [Corola-website/Science/306290_a_307619]
-
Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: "Răpirea din Serai", "Nunta lui Figaro", "Don Giovanni", "Cosi fan tutte", "Flautul fermecat". A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" și, în fine, "Requiem"-ul în re minor. Cărți și materiale Partituri
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
în scenă un spectacol de muzică și dans, construit pe baza pieselor regăsite în codice. A fost aleasă ilustrarea zilei unei nunți; astfel, s-a apelat la un repertoriu variat - pe alocuri, evadând din cadrul codicelui - cuprinzând dansuri sătești, piese instrumentale, motete, madrigaluri, arii solistice ș.a. Pentru autenticitatea spectacolului, o parte din instrumentiști, cântăreți și dansatori au fost aleși dintre artiștii populari ai satelor transilvane; instrumentiștii au avut chiar scurte momente de improvizație. Spectacolul a fost susținut în Sibiu, Cluj și București
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
cantate, scrise pentru zilele de Crăciun, Anul Nou și Bobotează. Din cele 51 de numere ce alcătuiesc oratoriul, 17 provin din cantate laice. Celelalte oratorii, de Paști (1735) și de Înălțare, nu prezintă un interes deosebit. Lucrări religioase sunt și motetele, scrise în stil polifonic, deși în acel timp își croise drum motetul univocal acompaniat. În creațiile sale vocale, de cele mai multe ori vocea este tratată ca un instrument, textul rămânând numai ca jalon de susținere. Astfel că imaginile muzicale se realizează
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
51 de numere ce alcătuiesc oratoriul, 17 provin din cantate laice. Celelalte oratorii, de Paști (1735) și de Înălțare, nu prezintă un interes deosebit. Lucrări religioase sunt și motetele, scrise în stil polifonic, deși în acel timp își croise drum motetul univocal acompaniat. În creațiile sale vocale, de cele mai multe ori vocea este tratată ca un instrument, textul rămânând numai ca jalon de susținere. Astfel că imaginile muzicale se realizează nu prin succesiuni de imagini legate de sensul textului, ci prin abstractizare
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
publicat 40 de culegeri de "sonate și concerte", dintre care 13 sunt numerotate ca opusuri, ca de ex.: Antonio Vivaldi a scris și un număr de 90 de opere, precum: Muzica sacră, vocală și corală (mise, psalmi, antifoane, imnuri, cânturi, motete, oratorii, arii, cantate, serenade):
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
polifonică (interpretarea pe mai multe voci). Compozițiile muzicale au devenit mult mai complexe, ajungându-se să se compună partituri pentru coruri cu un număr impresionant de soliști. Genurile preferate din acea perioadă erau messa, madrigalul (gen de obicei laic) și motetul. Perioada de apogeu a Renașterii în muzică a fost secolul al 16-lea, numit și "veacul de aur al polifoniei", principalul reprezentant fiind Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594). Barocul (sau Preclasicismul) începe odată cu nașterea genului de operă și se termină
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
1860, ca primul director al nou înființatei școli de muzică, care din 1864 a devenit Conservatorul de muzică și declamațiune. . Bunicul său, Filip Caudella, a publicat în 1822, la Sibiu, prima partitură de cântece românești, dar și o serie de motete compuse de el (1830). Eduard Caudella a început studiile muzicale la Scheia și Iași (1850-1853) cu Paul Hette (vioară) și Francisc Serafim Caudella (teorie-solfegiu), apoi și-a continuat studiile la Berlin și Frankfurt (1853-1857), cu Hubert Rieß, Henri Vieuxtemps (vioară
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
instrumentelor avea la bază noțiunea de tetracord. Deși există numeroase testimonii (scrieri, picturi pe vase) despre importanța muzicii în educația Greciei Antice, s-au păstrat foarte puține exemple de compoziții (aproximativ 50 de fragmente). O compoziție polifonică (de exemplu, un motet în stilul contrapunctului renascentist) este alcătuită din mai multe linii melodice de aceeași importanță. În polifonie, armonia a utilizat intervale, nu acorduri. De exemplu, un interval favorit în Evul Mediu a fost cvinta perfectă, care este intervalul dintre prima și
Armonie () [Corola-website/Science/298865_a_300194]
-
de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe muzică. De altfel, Adam a
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]