76 matches
-
de varză,/ Cu lista de cumpărături în buzunar/ Și-o iubire monumentală în gând." (Fuge ireparabil știmpulț) "îmi târăsc după mine sictirul, ca pe-o fiară în lesă/ Aparent îmblânzită./ Cu gheare de câine, el rupe din mine bucăți./ Le mozolește, le-adulmecă îndelung/ Și le-aruncă apoi, c-o grimasă scârbită." (Stare de șîmprumutț) etc. Bucuria de a trăi răzbate cu greu prin straturile de proză a vieții. Dar... răzbate. Iat-o pe Simona Tache sau, mai exact formulat, iat
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
-de-spre Mutu că ar fi terminat. Nu le-am citit, pentru că e a nu știu câta oară când aud că Mutu e un terminat și m-am plictisit de prostiile lui. Cine știe cu ce manechine s-o mai fi mozolit prin cluburi... DE AICI.
Cuvîntul care… răsfoieşte ştirile Sportive by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19844_a_21169]
-
decît băut, regulat, mâncat, dormit, citit ziare, pescuit, fotbal și downloadat chestii porno de pe internet. Mai pun botul doar la reparat câte-o mașină, în sensul că le place să stea câteva ore sub ea și să iasă de-acolo mozoliți de vaselină și puțind înfiorător a transpirație. Nu avem însă loc de 438 de mașini în rezervație, ca să putem acoperi capitolul MUNCĂ doar din asta. Plus că, fiindcă nu reușesc vreodată să repare vreo mașină, ies de sub ele foarte nervoși
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
asta, i-a strigat Nea Nebunelea. O să ți vină otravă invers de la ei, pe jet, când îi atinge. O să intre veninul în tine prin muțunache. Stai închis în tine. Se țineau după noi din ce în ce mai multe mașini - și îi vedeam pe mozoli înăuntru cum încep să-și scoată pistoalele. Dar la pod s-au oprit, frânând disperați, că n-aveau cum să treacă de o parte și de alta a podului, și noi am trecut prin mijloc, mândri, în mare viteză bălăngănită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și de altfel șoseaua oferea, în ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o mulțime la patru ace se scurgea spre locul sărbătorii: bărboși fericiți pe biciclete multicolore, cu surâsuri largi și turbane cu egretă, țânci gălăgioși, mozoliți cu sirop, adunați în jurul unui ursar, țărani zâmbăreți care-și priponeau bivolii între tunurile folosite la asediul Kabulului. În dimineața aceea, poporul se bucura. Eram bombardați cu saluturi uimite, dar cordiale. Camionul n-a mai apărut; gunoierii sărbătoreau și ei
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
al eroismului butaforic confecționat în laboratoarele propagandei, ci din alt trecut la care visam așa cum alții visează la viitor. Lai Cantacuzino (Ștefan Iordache) ținea un discurs de la înălțimea unui spectator detașat invitaților săi poftiți la ospăț, înfulecînd hulpav din bucate, mozolind cu o lipsă de pudoare medievală hartanele. Niciun cuvînt nu atingea urechile lihniților, numai că o clipă unul dintre ei a părut că înțelege ceva, pentru ca replica sa să cadă magistral ca o pleașcă: "Prințule, mai ai puțină brînză?" Filmul
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
oarecum dezarmat) la cîteva secvențe din programul de pe Antena 1. Opțiunea sa a fost cea corectă: s-a dovedit mai apoi că Revelionul Antenei 1 a avut, dintre toate, audiența cea mai mare. Adrian Copilul Minune, costumat în pionier, și mozolind-o, la nivelul solului, pe o colegă de scenetă, totul sub portretul uriaș al lui Nicolae Ceaușescu, a captat atenția publicului nostru, la fix doi ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Bravos, națiune! Halal să-ți fie! am zice reîntorcîn-
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
mai ceva ca Taj Mahal-ul. Poate că Balboa știe ce-am simțit când am zărit întâia oară scrânciobul prins de tavanul verandei. A crescut în casa asta. Fata care mi-a dat voie să-i desfac sutienul și s-o mozolesc în ușa căminului a crescut în casa asta albă. În spatele acelor perdele goișe! Uite, are și obloane! — Tati, mami, zice Dovlecel în clipa când coborâm în gara din Davenport, iată-l pe musafirul nostru din acest weekend, e prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fericite, ca niște clopoței, semn că le-a fost adusă rața fiartă, apoi prăjită puțin, că întreaga sală s-a umplut de aroma fripturii de pasăre. Fiecare băiat a primit cîte un picior, pe care îl ține cu amîndouă mîinile, mozolindu-l, reușind să rupă cîte o bucată de carne, căreia îi dă drumul pe gît aproape nemestecată. Studenta încearcă să le dea carne mărunțită cu vîrful cuțitului, dar copiii refuză îndîrjiți. Abia cînd oasele au rămas goale, se mai potolesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-ale lui Dan, care zăceau într-un colț al încăperii. Când s-a întors pe salteaua țeapănă, s-a ghemuit în poziție fetală, simțind cum moțul lui Dan i se freacă de omoplați și gura lui bine conturată îi mozolește carnea. I-a răspuns cu o precizie matematică. Cam după un an, Dan și Carol s-au căsătorit, iar toți cei care îi cunoșteau și-au închipuit că ea trebuie să fie însărcinată - doar că nu era. De vină pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Coșuță!, și Coșuță se duce cu capul plecat - ca la începutul romanului - până la scăunel (te rog, Coșuță, rămâi așa până am să mă întorc la tine), și e prea de tot, sunteți chiar toți aici, Angelica mucioasa, da, te văd mozolind același colț de pâine și-ți văd și scârboșeniile alea verzi care picură veșnic ca un robinet stricat, Cornel și Diana, cum vă țineți de mânuțe și d-aia nu mai pot eu, Rox... - băiețică, povestea! - asta a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dădeam cu balia, sar peste gârlă, pe burtă, pe sub sârma ghimpată, mă opresc să respir acolo unde ridicasem căsuța din lăzi de bere, intru în grădina lui Zagan, pe unde-s cele două tufe de soc. Când se cocea, mă mozolea Tărcănița pe față și pe păr cu bobițele terciuite și eu stăteam ca prostul și-o lăsam pentru că, la sfârșit, mă ștergea cu bluza ei și puteam să-i văd burta când și-o ridica. Mai și mâncam tocătură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
factură mistico-extatică, a avut, totuși, indiferent de condițiile higienico-sanitare destul de precare, o naștere corectă, adică prin unghiul picioarelor desfăcute corespunzător), dacă deschizi ochii pe sînul unei femei și constați, poate nu instantaneu, dar, oricum, constați, că gingiile tale știrbe tocmai mozolesc un sfîrc erectil prin care Calea Lactee și întreaga lumină siderală te pătrund, te impregnează și te umplu de viață, dacă bunica ta, cu părul ei indecis temporar între un gri melodios și un alb din ce în ce mai sclipitor, mirosind ușor a petrol
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
lux de amănunte și apoi vin repetate până la refuz o serie de gros planuri și primplanuri unde Adèle își răsfrânge senzual buzele în somn, când înoată, și le suge puțin sau mâncând spaghete cu o naturelețe de animal tânăr se mozolește cu ele pe buze, pe bărbie, într-o coregrafie deja cunoscută a porn-ului tradițional cu nubile umectate. Miam, miam. Spre deosebire de sucțiunile cu fidea, juna are rezerve în a sorbi stridiile, lecție de erotism gastronomic superior pe care i-o predă
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
Simona Tache Să presupunem că ar veni acasă și te-ar găsi beată, mozolindu-te cu doi negri musculoși, în timp ce alți opt așteaptă disciplinați să le vină rândul: - Iubitule, nu e ceea ce crezi, îți pot explica, să știi!, te-ai bâlbâi tu, în timp ce i-ai da pe toți ăia afară din casă. - Mamă, mamă
Cearta cere sacrificii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18507_a_19832]
-
vreun doctor, să-mi dea concediu medical. Să mă plimb cu punga de ghiocei prin birou și să-i împart ca o precupeață, în timp ce ele ciripesc, ca apucatele, “Vaaai! Ce drăguț, mulțumesc, Eschileee!” și mă pupă, țoc, țoc? Să mă mozolească și să mă umple de ruj un birou de 48 de femei??? Nu pot să trăiesc așa ceva. Dacă nu m-ar fi chemat Eschil Lucrețiu Leonard Elvis, poate aș fi putut, dar așa... e prea mult. E târziu deja. Mi-
Ziua în care toţi bărbaţii trebuie să dea ghiocei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18569_a_19894]
-
Simona Tache Sau selecții din ce am mai notat pe Facebook în ultimele două săptămâni: 29 iunie 2013 Nectarina, această șaorma cu de toate a fructelor. Te mozolești până la urechi și la coate când o mănânci. 27 iunie 2013 Îmi pare rău că nu puteți simți ce simt eu, mai exact un miros de sarmale amestecat cu miros de parfum. La poarta 8, în aeroportul Otopeni, unde se
Sărmăluțe cu parfum by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19147_a_20472]
-
decît băut, regulat, mâncat, dormit, citit ziare, pescuit, fotbal și downloadat chestii porno de pe internet. Mai pun botul doar la reparat câte-o mașină, în sensul că le place să stea câteva ore sub ea și să iasă de-acolo mozoliți de vaselină și puțind înfiorător a transpirație. Nu avem însă loc de 438 de mașini în rezervație, ca să putem acoperi capitolul MUNCĂ doar din asta. Plus că, fiindcă nu reușesc vreodată să repare vreo mașină, ies de sub ele foarte nervoși
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Toate Articolele Autorului E nemilos să rupi flori, dar e macabru să le și sluțești pe pânze, pictându-le naiv, ca pe straie de stambă, ca pe căruțele de la bâlci ori turnându-le în plasticuri reci, fără ființă, fără parfum, mozolite în culorile industriei vopsitorești. De când e lumea, pictorii florilor sunt poeți, melozi, parfumieri. Așa este Paul Ciprian Surugiu. N-are nimeni voie și n-o poate picta pe floare dacă nu-i compune o incantație elogiacă și nu-i transferă
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
Bugariu Ioan, 72 ani l Grozav Dumitru, 61 ani l Palko Andrei, 80 ani l Cărămizaru Viorel, 42 ani l Cocoțan Natalia, 57 ani l Giurgiu Amalia, 80 ani l Lukic Maia, 69 ani l Târnoveanu Nina, 83 ani l Mozolea Niculina, 76 ani l Larințiu Teodor, 78 ani l Tămăian Margareta, 92 ani l Novacovici Iulius, 70 ani l Irincu Vasile, 76 ani l Turcin Nicolae, 73 ani l Horvath Livia, 64 ani l Gruița Maria, 73 ani l Gavagiuc
Agenda2005-15-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283588_a_284917]
-
m-am uitat mult timp în pizda ei, am mângâiat-o timid, copilărește, era totuna cu roua de pe iarbă, avea pe bogăția aia boabe de rouă strălucind pe carnea albă, bag-o, mă, m-am așezat deasupra ei și-am mozolit-o cu puța care începea să crească misterios, a tot schimbat pozițiile, de-am înnebunit acolo, între verzituri, după un timp mi-a băgat capul între picioarele ei albe, de blondă trecută de 17 ani, am lins-o mirat, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de cord, explicabil la vârsta lui. Era palid la fața, si pe la colțurile gurii îi apăruseră fire argintii de spume. - Fac orice...! Așa...! Fac orice... Nu mă lasă... - horcăi cu o voce pierdută. În genunchi, în fața foltoliului, Rodica D.D.T. îi mozolea acadeaua. Cu gura plină, Rodica nu-i putea da nici o replică; lasă o clipă „acadeaua” lui dl. Vali - Bășina și întreba curioasă: - Faci orice? Dar actul ăla e gata?” Trimiterile subtile dovedesc cultură rafinată a autorului: „- Deci, câți bani costă
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
nu dau adresa la nimeni. Dar te rog, reține că nu trebuie să mă mai fută la cap nici un polițist, altfel fac urât... Roagă-i să nu mă mai deranjeze... - Da, desigur, domnule Căpitan!! Aranjez eu dosarul! - La revedere, Mișulică, mozoli-ți-aș acadeaua. Pup-o pe nevastă-ta, din partea mea... - si Rodica închise telefonul, rânjind sardonic.” Peisajul este și el agitat. „Orașul era plin de oameni bântuiți de-o lăcomie devoratoare. Străzile fremătau surd, cuprinse de febră averilor care se
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
numit și Iliescu, Constantinescu, Băsescu s.a.) dă cu țara de pământ, o distruge într-un timp foarte scurt cu bună intenție sau din prostie, își băgă mâinile ca funcționar superior sau demnitar și organele necurate în ea, o suge, o mozolește, o face praf. Fiindcă nu știe altfel, nefericitul! Și acum mai vine un plăvan de chestor american și-i pune apostila: „Schimbați managerii, aduceți unii întregi, din altă parte! Nevoiașilor! Păguboșilor!”. Și mă tem că are dreptate. Popescu nu e
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
Publicat în: Ediția nr. 66 din 07 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sîntem o nație de pupăcioși. Nu știu - să fie influență franceză, orientală, ambele adunate!? Cert este că ne sărutăm, sărutăm mîna, mînuțele, mînușițele, sărutăm dreapta, ne țocăim, ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]