908 matches
-
revelion când individul o părăsise. Cusurul de bază al Mariei era că atrăgea ca un magnet neșansele. Mă întreb ce ghinion aveam să-i aduc eu dacă între noi s-ar fi stabilit o legătură mai trainică. Ea căzuse în mrejele tipului cu mănușile, înainte de apariția lui Andrei, când el, un băiat frumos și deștept, italienist de forță, îi spusese, constatând imediat spiritualitatea ei: Tu sei efervescente come l'acqua minerale. Așa era Maria. Cădea pe bec numaidecât. Slăbiciunea ei, literatura
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
consemnează drama fără eroi a unei societăți care vegetează în mediocritate și experimentează tragic "poltroneria democrației". Ele includ și drama morală a lui Iuliu Maniu, om cu prestigiu personal, însingurat și lipsit de "cunoașterea naturii bolșevismului" - distructiv - cu multiplele sale mreje de iluzii, fatal întinse bunei credințe, secondate de totala "alterare a prudenței", prea sigur pe tactica personală a "ostenirii adversarului prin nesfârșite negocieri". Rostogolirile vertiginoase spre catastrofă ale suitei de acțiuni, discursuri, mișcări, realități absolute și constante simbolice, culminează dramatic
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
aud (deși nu-s surd decât pe jumătate)... - Puteți afirma că ați cunoscut fericirea? - Sigur că da. Firește, intermitent. - Pentru că aveți și autoritatea morală și experiența, ce sfat le-ați da oamenilor tineri? - Să fugă de anturaje ticăloase ori de mreje mincinoase și să trăiască o viață curată; demnă de țara noastră care merită un alt destin decât cel pe care l-a traversat și care încă nu s-a cumpănit. - Avem mari valori, de unele am pomenit aici; am fi
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai apt a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii de ou încă plină de aburi/ Jilăveala trenului care a mers toată noaptea" (Jilăveală). Sau următoarea imagine a unui monument venețian, în care genuflexiunea pietății se îmbină cu percepția elementară, precum un indice, aparent eretic
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
autorul reușește să fie accesibil chiar și atunci cînd vorbește despre "mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină". Merită să amintim aici această splendidă carte, cu un subiect mai degrabă specializat și care reușește totuși să prindă cititorul în mreje. Că va fi existat în anii '80 o lectură politizată a ei e foarte posibil, dar cartea își păstrează azi frumusețea neștirbită. Iată o analiză a ceea ce înseamnă "grup", o analiză care nu se uită ușor și care poate fi
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
lupului în întunecimea hornului (hornul, i.e. vaginul, vaginul e de astă dată complet, ca formă) și avînd prin urmare completa protecție maternă reușește să se sustragă morții iminente. Lupul moare într-o groapă (sugestie, neîndoielnic, a prezenței altei femei, în mrejele căreia a intrat, ori, pur și simplu, prin contaminare de gen gramatical, a Morții, care-l va secera pe Ștefan departe, într-adevăr, de casă, în 1858, înaintea Smarandei)". Unde e atunci noutatea acestei monografii? Un răspuns ar fi: în
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
și a livra sovieticilor datele obținute din Apusul pe care a izbutit a-l înșela. Mitul „patriei primejduite”, care se întrepătrundea cu cel al cîrmaciului, nu era decît un „șantaj sentimental”, însă unul destul de abil de vreme ce reușea a prinde în mreje un public eterogen, dezinformat și cu simțul etic redus, căruia i se cînta în strună: „Tuturor celor sensibili la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
stabilit la București, circumstanță ce l-a făcut a declara: „auzul și gîndul mi-au fost dăruite deopotrivă cu dulcile adieri moldovenești, cu cotiturile împestrițate ale graiului regățean și cu unduirile înțelepte ale celui ardelean”. Poezia l-a prins în „mrejele” ei încă înainte de vîrsta de 10 ani, cînd așternea stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi apare o poezie în „revista cursului inferior” a Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, iar în 1939-1940
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
i-a adus într-un text dramatic un elogiu lui Diderot și scrierii sale Jaques le Fataliste). Omniscient, naratorul își conduce eroii și cititorii în direcții de el dorite, dinainte trasate, fără a se lăsa prins (cum singur afirmă) în mrejele psihologiei. Aluziile mitologice, observațiile asupra prezentului, reflecțiile pe marginea istoriei sunt numai cîteva din mijloacele de care uzează pentru a conferi savoare și vitalitate schemei narative, destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
ani de superioară tăcere) sau de opțiunile nefericite ale unor români scoși cu mare greutate din țară și ajutați să își facă un rost în Occident. O deziluzie i-a produs Matei Vișniec: „De cînd s-a lăsat prins în mrejele combinate ale lui Breban și Virgil Tănase (...) m-a dezamăgit (încă unul!). (p. 278) Alta, conflictul dintre părintele Calciu și Dorin Tudoran (Tudoran l-ar fi denunțat pe părintele Calciu la niște senatori americani ca fascist; în replică acesta l-
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Și în timpul nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un cap ori o capcană De prins felinele mari (în rănile lor te-ai pierde. Mireasma întunericului cu adieri de mușchi verde Te-ar duce spre lacrimi ce sapă în stînci, nu spre-o apă). Rămîi în cetate, prins în mrejele ceții eterne Și-n zăpada neagră a cîmpului ars. Iarba a fugit de mult din cenușă, S-a ascuns în pămînt și așteaptă să crească cu firul în jos, Pe cealaltă parte a lumii. O pădure cu rădăcinile-cer Nu i
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
o asemenea stare. - Betty, nu e vina ta. - Dar a cui? - Oh, toate laolaltă sunt de vină. Evreii din Polonia nu mai au scăpare. Când am spus asta la Clubul scriitorilor, m-au contrazis vehement. S-au lăsat prinși în mrejele unui optimism prostesc, dar eu sunt sigur că vom fi cu toții nimiciți. Polonezii vor să se descotorosească de noi. Ne socotesc o națiune înăuntrul altei națiuni, un corp străin și dăunător. N-au curajul să ne extermine ei înșiși, dar
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
învederând destine sub grilă comparatistă, se succed după o secretă regulă a armonizării contrariilor sau a afinităților elective; când mozaicul este aproape complet și urzeala se îndesește substanțial, cititorul se află deja la capătul unei "amețitoare ulisiade", încă prizonier al mrejelor epice întinse de autor. Destine este cea mai bună carte de până acum a lui Mihai Giugariu.
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
factură nihilistă a avangardei, o deturnare a discontinuității împinse pînă la ultimele consecințe a acesteia. O mistificare, căci finalitatea negației nu putea fi substituită printr-o finalitate politic-socială, indiferent de factura ei. însă destui avangardiști s-au văzut prinși în mrejele compromisului cu o măcar relativă bună credință. Termenul revoluție crea o anume confuzie. Apărea oarecum naturală continuarea revoltei interioare prin acțiune practică. "După masacru rămîne speranța unei umanități purificate", suna una din propozițiile unui manifest dadaist din 1918. Ne propunem
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne cheamă spre ea, ne atrage cu forța unui vârtej. Ca o pânză de păianjen poezia se întinde din chilia autorului în cea a cititorului. în mrejele ei se zbate diavolul. Și bunul Dumnezeu". Nichita Danilov face poezie în proză, în piese de teatru, în prefețe, în titluri, în poezia însăși. Un veritabil artizan care vede poemul în orișice: în atomi și conștiință, în maimuțe și mașini
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
loc împreună. Povestea începe cu policromia Antichității tîrzii, ,o lume foarte colorată, în care diversitatea spirituală e vie, scînteietoare, consistentă." Zidurile cetăților devin poroase, prin ele circulă zvonuri și doctrine al căror joc dezinhibat îl aruncă pe individ într-o mreajă făcută din independență și instabilitate. Peste ea, ca un soi de clei, a prins, destule secole, creștinismul. Numai că religiile resimt, și ele, schimbările de loc. În partea noastră de lume veche au venit, treptat, comunități musulmane, iar duhurile Răsăritului
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
are firește o tradiție îndelungată, însă cititorul aventurilor micului pinguin se va gîndi înainte de toate la peregrinările lui Odysseus și la statornicia Penelopei. Puiul de maimuță întruchipează simultan două modele distincte ale feminității: puterea sa de seducție descinde direct din mrejele nimphei Kalypso, dar forța care o ține locului nu este cu nimic mai prejos decît cumințenia Penelopei. Dacă ar fi doar un accident de parcurs, o fata morgana fără greutate în raport cu originea și ținta călătoriei, i-ar putea spune lui
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
părțile 159. Subiectul generator de plăceri, chiar dacă este și el cuprins de aceeași înjositoare patimă, nu-l prețuiește și nu-i acordă cinste și prețuire desfrânatului, ci dimpotrivă, celui ce nu se lasă vrăjit și nu se lasă prins în mrejele acestei patimi: Pe cine va prețui mai mult curva, spune-mi, pe cel ce-i slujește și-e este rob, sau pe cel care zboară pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undițelor ei? Nici nu încape vorbă că pe acesta din urmă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
dimpotrivă, celui ce nu se lasă vrăjit și nu se lasă prins în mrejele acestei patimi: Pe cine va prețui mai mult curva, spune-mi, pe cel ce-i slujește și-e este rob, sau pe cel care zboară pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undițelor ei? Nici nu încape vorbă că pe acesta din urmă. Așadar, pentru cine se va înflăcăra ea mai tare? Pentru cel căzut sau pentru cel ce nu cade defel? Firește că pentru acesta. Deci cine-i va
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura pe harta U.E. Un pescuit miraculos se oferă guvernului care n-ar avea altceva de făcut decât să pășească pe undele învolburate cu tălpile, spre a întinde mreaja. Un exercițiu încă neîncercat de muritorii de rând - dar cât de promițător! Cu siguranța cu care chelnerul surd confirmă că ți-a înțeles comanda, viteazul prim bărbat ce-i înfruntă pe inchizitorii ce ne-au luat la ochi, îi asigură
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
ce-i face. E exemplarul faimos al ceasornicăriei, de care toată lumea e fascinată, în special copiii. Nu doar ei, căci mulți colecționari de asemenea obiecte vechi nu ezită să facă oferte tentante să cumpere. Și atunci cad din nou în mrejele meditației. Fiecare ceas care vine aici, ca un bolnav chinuit, are o speranță. Cea a revenirii, a renașterii sale ca o pasăre Phoenix. Doar că operația nu reușește întotdeauna. Depinde și ce e stricat la ceas, cam cât de gravă
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
Házsongárd) căderea în film la prima vedere pare o nimica toată la a doua parcă ar fi o adâncire în ceva deja de demult știut apoi devine din ce în ce mai neobișnuit de te scoate pe neobservate din apele tale și prins în mrejele ei uiți de unde ai pornit laptele fuge pe plită țigarea te arde la degete aura agoniza ca un copil însetat o ușă plângea fără milă se derula filmul vieților noastre nimic nu mai prindea patină totul era nou din ce în ce mai nou
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
devină invizibil, reprezintă o mască defensivă, fără însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te momește în vîrteje;/ Tu pe-alături te strecoară,/ Nu băga nici chiar de seamă,/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă." (s.n.) Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a strecurat/ Și din cușc-a
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]