224 matches
-
o stațiune cu atare specific. Așa se pare. Osemintele lor, descoperite din greșeală prin anii '90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
dansând haotic din buric / târfa își întinde fardurile până hăt în lumea cealaltă să-i tragă pe sfoară și pe bieții îngerași ce sar coarda peste orizont la apus de soare / din când în când își unduiește corpul precum o mreană secrețiile sexului ei rumenesc de-a binelea soarele dându-i alura unui fagure de miere din care sug pe rând toți îndrăgostiții lumii / Cerul stă într-o rână ca un împărat plin de griji și alungă cu norișori purpurii drăcușorii
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
de Ungaria, Polonia și Franța), și la individual locul 55, întâia poziție fiind ocupată de un sportiv britanic. Concursul s-a desfășurat pe râul Vach, pe o porțiune dreaptă cu o lungime de 4 km, speciile capturate fiind crap, plătică, mreană, oblete, pietrar etc. MARIUS HORESCU pompierii informează l În data de 12 septembrie, ora 0,43, a fost înregistrat un incendiu la o baracă de pe str. Sacului nr. 11. A ars o masă, un pat, 70 kg materiale combustibile diverse
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
mult/ - pe gură și pe pulpe - o floare căzută pe jos dintre tei!" (Dați-mi o scurtă vacanță). Ca și: Se scutură salcia. Se scutură plopii./ Se scutură frunza:/ este ca și cum ne-ar fi răzuite sufletele/ de solzii lor de mrene sărite pe uscat" (Începe tangoul. Începe valsul). Ca și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale fetelor în ramuri subțiri de răchită" (Această viață, această poveste). Grație unor asemenea iluminate conexiuni, Mircea Bârsilă se
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
puteau să-i fie tați. Cu Kajdan a fost pe țărmul Mării Baltice și în Ural. Cu Șarafutdinov a stat un an în stațiunea Alupka. Cu iluzionistul Mabis a zburat dincolo de Cercul Polar. Până la urmă, Kajdan s-a intoxicat cu o mreană și a murit. Șarafutdinov, sub presiunea comitetului regional de partid, s-a întors la nevasta lui bolnavă și urâtă. Iar Mabis, aflându-se în turneu la Frankfurt, a obținut acolo azil politic. Pe scurt, toți trei au părăsit-o pe
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia răscolirii pădurii, unicul triton din zonă, bătrîn și devenit irascibil din pricina singurătății în care-și petrecuse ultimii ani, aflase că undeva, spre miazănoapte, o numeroasă comunitate de șerpi asemenea lui ar fi fost fericită să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sportiv. Pescuitul la fundul apei cu plumb greu îl practicam când apa era tulbure, după ploaie, cu râmă groasă, vermuști sau carabeți, dar era prea static și plicticos, iar peștii prinși aveau dimensiuni reduse, fiind reprezentați în mare parte de mrene, porcușori, ochene și boiști, buni doar pentru un borș cu lobodă și leuștean. Nu sunt laude exagerate sau nelalocul lor, ci doar sumare aprecieri la varietatea și densitatea mare de pește din apele curgătoare de munte, ce au generat in
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aveam voie să mă apropii de vreun utilaj staționat sau în mișcare. Coca, balaoacheșul concubin, Lala și cu mine am fost împreună de nenumărate ori la pescuit, mai ales în zilele de după diluviu când apa era mare și tulbure, permițând mrenelor să urce în amonte în bancuri ce se localizau la coturi, meandre, holboane, hătii sau șipote. Fiecare prindea mrene cu zecile, utilizând nadă vie: râme de gunoi și grădină, carabeți îlarve gălbui învelite într-o cochilie din nisip, aflate sub
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am fost împreună de nenumărate ori la pescuit, mai ales în zilele de după diluviu când apa era mare și tulbure, permițând mrenelor să urce în amonte în bancuri ce se localizau la coturi, meandre, holboane, hătii sau șipote. Fiecare prindea mrene cu zecile, utilizând nadă vie: râme de gunoi și grădină, carabeți îlarve gălbui învelite într-o cochilie din nisip, aflate sub pietrele din pâraie de munte) și răcușori de sub pietre de râu, cu o singură undiță care avea la capătul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu apă. *** - Ați luat tot? Ați strâns sforile? Ați adunat scripeții? Ați legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în urechi, în ochi. — Cheamă-l înapoi. — Ăsta-i un luxofag, zise Nimeni pe-un ton afabil, ca și când nu m-ar fi auzit, ca și când ar fi ținut o prelegere. Face parte din familia celor pe care le-ai putea numi mrene ale ideilor. Această specie pătrunde înăuntrul oamenilor și se hrănește cu abilitatea lor de-a gândi rapid, de-a reacționa. Au înclinația să-și reducă gazdele la tăcere, să le imprime un comportament cuminte și să le țintuiască pe făgașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
început, dar peștele, luxofagul, prinse brusc viață, țâșnind cât ai clipi spre fața mea. M-am ferit am sărit m-am împleticit m-am împiedicat am căzut pe spate, aterizând pe cot, în care-mi explodă o durere crâncenă. Mica mreană trecu val-vârtej pe deasupra capului meu, lovindu-se de ceva, ceva invizibil, agitat și tunător, care o năuci și o făcu să se rostogolească într-un curent gigantic. Am inspirat prudent și am întors capul într-o parte. La doar cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
făcând pași mari spre marginea cerului de lumină și... călcând pe unul dintre dictafoane. — Nu! Cuvântul, aerul ieșiră din mine ca o rană. Nimeni lovi din nou tare cu călcâiul și carcasa mică, din plastic se crăpă. Cercul scârbos de mrene din jurul lui tresăltă când bucla conceptuală se prăbuși în sine și dispăru. Apoi se desfăcu și luxofagii se aruncară asupra mea într-o grindină neagră de fobii și sentimente de vină. Dar, când ajunseră la jumătatea distanței, roiul intră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
După cincișase pași, Ochenoaia făcea un semn subordonatelor, acestea se opreau la comandă precum soldații din Garda Națională, Mamaia intra cu capul În apă și cu mâna sa dreaptă căuta și apoi scotea, părând a nu se bucura, câte o mreană sălbatică ce depășea kilogramul, aruncând-o cu măiestrie pe mal, În direcția copilului. Acesta, cu pupilele mărite și cu inimioara În galop, se bucura nespus, scoțând adevărate strigăte de triumf, producându-i Mamaiei un zâmbet și o lacrimă ascunsă cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din ce În ce mai puțină iar deseori, cei mai viteji, reușind să se „elibereze” sărind pe iarba umedă. Îl impresionau peștii mari, Îi era foarte frică de ei și poate că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și miște coada
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Pe aceștia Îi urmărea copilul, la Început numai cu ochii săi mari iar după o perioadă de acomodare depășită cu brio și cu mânuțele, Încă de pe atunci, dotate cu degete butucănoase. Această urmărire, plină de interes. dura până când o altă mreană vânjoasă era aruncată de Mamaia În preajma nepotului. Acesta Îi urmărea salturile de poveste, iar zbaterile sălbatice executate pentru o eventuală Întoarcere În apa tulbure, erau interpretate de către Va, ca o veritabilă agresiune. Între timp, echipajul ajuns la o altă porțiune
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
centimetri - ale peștilor și altor animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele: - crap 30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunăre 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - păstruga 100 - viza 100 - șip
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
peștilor și altor animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele: - crap 30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunăre 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - păstruga 100 - viza 100 - șip 110 - cega
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
sărmanii, nu pot vedea decât bâldâbâcul unei pietre azvârlite în apă și orice alta ar atrage luarea aminte și orice e bătător la ochi, clipa cea îmbuibată de mreaja bucuriei și a desfătului, sau clipa cea triumfătoare, când pescarul scoate mreana din val, sau clipa înălțării, când bătrânul cârmaci salvează din fluviu, cu prețul vieții, copilul aproape înecat - și amintindu-și de acestea, Ștefan nu era foarte sigur care e adevărul, căci istoria păstrează doar evenimente și nimeni nu se sinchisește
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
meșteșugite ale drumeților. Vorbe vechi s-au spus la han, multe cât frunzele copacilor, dar au zburat și ele odată cu frunzișul toamnelor. Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
de cuptor. / Poezia-neuron-de-aur s-a argintit, / ici-colo, / a devenit chiar profund-arămie. / Poezia-aer își vede duhul / și în această dimineață de făurar / până la dispariție - mai persistă / doar într-un infim inel de eclipsă totală... / Poezia-pământ are încă vigoare ... / Poezia-apă își poleiește mrenele ... / Poezia-lemn își alege mirele-brad ... / Poezia-foc se neftinește-n fulger de sărbătoare ... / Făt-Frumosule, / vâră-te ucenic la cele cinci elemente / și-apoi salută Poem-Focul ... Cum e și firesc, urmează “Elegiile elementului Lemn” - grupaj de poeme în care se constată, ca și până
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este următoarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
folosesc modalități improvizate de prindere a animalelor sălbatice, lațuri, curse/capcane. ... 7.2. Producția salmonicolă Specia principală întâlnită este păstrăvul indigen, ce are condiții bune pentru creșterea și dezvoltare pe râul Jiu, dar se întâlnesc și alte specii de pești ca lipanul, mreana, zglăvoaca, etc. Producția de salmonide a scăzut în ultimul timp datorită în principal braconajului. O altă cauză o constituie trasul și apropiatul lemnului pe pâraiele afluente ale râului Jiu, fapt ce contribuie la menținerea ridicată a turbulenței pe perioade îndelungate
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]