14 matches
-
înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă, de brazi, de iarbă, de flori, de pietre, de apă, de soare, de nouri, întrupat într-o
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ionița Cochințu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Aristica Mrejea în Dosarul nr. 548/101/2010 al Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.093D/2010. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237968_a_239297]
-
548/101/2010, Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepție ridicată de Aristica Mrejea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recalculare a pensiei. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009 modifică art. II din Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237968_a_239297]
-
joc și în același timp ca justificare ultimă a existenței. Arta poetică care deschide cartea îl înfățișează pe poet ca fiind un „pescar de vorbe”, pe care, „pândar” neobosit al cuvintelor, el le cheamă: „Pescar de vorbe, le-amăgesc în mreji, / Cercându-le sfios cu înțelesuri”. „Copil de suflet” al vorbelor, poetul nu își poate găsi un rost în ordinea practică a lumii (Pe lumea-n treacăt), tot ce poate face sunt jocuri de vorbe, adică „mai nimic” (Numai el). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
este cumplit/ De morți pământul s-a acoperit/ Și peste tot doar sânge se arată"), sunt, în fața iubirii, lipsite de orice inițiativă: Nici spada și nici brațul ce răpune,/ Nici scutul, zalele, nici cutezanța/ Nu pot să-l apere de mreji, scoțându-l/ Când i-a-ncâlcit și inima, și gândul..." Intenția parodică transpare cu claritate atunci când autorul simte nevoia să se detașeze net de înaintașii săi. Pentru că aceștia, din pudoare sau prea mult zel (ironia este evidentă: "Spun lucruri ce
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să ți se-arate Fericirea pe pămînt; Prea devreme, din păcate, Floarea tinereții-ai frînt. Ageri ochi să scurmi în lume, Piept năvalnic, simțitor, Ai iubit femei anume Și-ai cîntat tu tuturor. Ai dat valma ne-ndoielnic, Prins de mreji, făr^ să alergi, Și te-ai învrăjbit puternic Cu moravuri și cu legi; Dar un gînd înalt valoare A dat faptei în sfîrșit, Tu te-ai vrut plin de grandoare, Însă nu ai izbutit. Dar izbîndă-i? - Grea-ntrebare, De la soartă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu răget crud, Al apei vuiet îl aud ; Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl însoțesc spre nord, spre mare ; Iar stăncile, ce-n grea grămadă În mreji de taine pirotesc, Isi pleacă frunțile să vadă Cum valuri repezi licăresc ; Înalte turnuri de castele, Din stânci privesc cumplit și treaz - Sunt uriașe santinele, La poarta mândrului Caucaz ! Sălbatică și minunată Era divină lume, toata ; Dar mândrul duh, cu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
ei."( Spovedanie). Semnificativă, pentru o anume pregătire a sufletului reavăn de munca ce-au să-i facă uneltele, e Curăție: Stărui cu palme înalte de cer/ să-ți cuprind preajma și mă cutremur/ de cîte ori îți simt ființa de mreji/ învelindu-mă: stea polară pe vremuri.// Joaca și-alergarea în jurul tău/ le asemăn focului de pe comori,/ sunt seri în care, magic, ard în sori/ și seri când îmi ard inima." Recuzita unui modernism cu îngeri și Marii își ia revanșa
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
neamuri, cum își ridică marea valurile! 4. Ele vor dărîma zidurile Tirului, îi vor surpa turnurile, îi voi răzui și țărîna, și o voi face o stîncă goală. 5. Va rămîne în mare ca un loc unde se vor întinde mreji de prins pește; Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu. Va fi prada neamurilor! 6. Cetățile din ținutul lui vor fi trecute prin sabie. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul." 7. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată că aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lemnele și țărîna ta. 13. Voi face să înceteze astfel glasul cîntecelor tale, și nu se va mai auzi sunetul arfelor tale. 14. Te voi face o stîncă goală, vei fi ca un loc în mare unde se vor întinde mreji de prins peștii, și nu vei mai fi zidit la loc. Căci Eu, Domnul am vorbit", zice Domnul, Dumnezeu. 15. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu despre Tir: "Se vor cutremura ostroavele de vuietul căderii tale, de gemetele răniților și de măcelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
mai puternici ca să nu cază numaidecât sub năvălirea osmană. Tot pe timpul acela, întîmplîndu-se ca regele Poloniei Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga să pizmuiască amândoi și să dușmănească pe Maria, regina Ungariei și pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și cei ce întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9. Cei ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați și toți simbriașii vor fi cu inima amărîtă. 11. În adevăr, voievozii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta la cale; De pe șale, Când la deal și când la vale, Curgeau betele târâș. Iar din plosca ei de gușe De mătușe Un tăios, un aspru
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cum pe tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea înceată; Iar calea însorită, prea lungă pîn' la el. Și-am stat să-nnod întruna - inel lângă inel - Din sfoară, mreji; și vârșii, din salcie tăiată. Și totuși cât de dornic eram să-i fiu aproape Să-nclin spre el urechea trudindu-mă să prind Ce hohotiri trufașe îl pleacă și-l destind Când viforul în trâmbe de-omăt vrea să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]