12 matches
-
mai frecvente "Luciliini": musca verde, musca de gunoi și musca de baligă. De asemenea, observându-se obiceiurile legate de depunerea larvelor pe carne sau pe rănile vitelor, el le-a desemnat ponta sau depoziția cel mai adesea prin numele de mușiță. În literatura noastră științifică, prima mențiune asupra acestei familii este făcută de G. Mayr în 1853, care publică pentru Transilvania numai specia "Lucilia caesar". De-abia după 20 de ani se întreprind câteva studii faunistice mai cuprinzătoare în Transilvania și
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
câmpul de activitate, iar cu omul politic - apetitul puterii. Și dacă omul politic nu se înalță niciodată până la omul de stat, politicianul are de foarte multe ori norocul și infama știință de a se ridica până la omul politic. Politicienii sunt mușița vieții publice și e destul să trăiești între ei ca să înțelegi câtă îndreptățire există la baza campaniilor împotriva lor. Sunt detestabili, murdari, imorali, abjecți. Dar, din nenorocire, prea curatele idealuri concepute de oamenii de stat se realizează cu sprijinul lor
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
sau șase locuri, se lățea repejor-repejor o pată cu reflexe carneolice, stins metalice, lacustre; un soi de apa morților, tremurătoare ca pânza topită a năframelor, în jocul razelor târzii, deplasate spre roșu, ale amurgului filtrat prin straturile vălurite, vechi, de mușiță, sedimentate și distribuite aleatoriu, în sfumato, pe luciul unicei ferestruici a odăiței. Ca niciodată, pe Avocat îl izbi nefiresc de puternic atmosfera, tușa accentuată și grea, dickensiană, mohorâtă, mată, din chițimie (maximum trei jumătate pe patru metri), sărăcia lucie și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
terț. Pamfletarul se adresează direct inamicului, îl atacă frontal, divulgându-i hidoșenia fizică și morală, fie prin transfer sinecdotic: "Năpârcă ți-e numele colectiv, omule netrebnic, repetat în fețe multe, de la șarpele spân la șarpele flocos, de la vierme la râmă, mușiță, larvă și lindin"204, fie prin injurie alegorică: "Mi-ai împuțit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea până la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
etichetează tot ce răsare înnafară de șanțurile cu bozii pe care le ocupă dânșii. E oare vina noastră că Biserica nu-și merită defel apanagiile speciale pe care i le acordă Statul, și că în loc să fie un ciment e o mușiță și o viermărie? Ce fac doi mitropoliți în țara aceasta? Ce fac șase episcopi? Ce fac șaisprezece arhierei? Parastase, molitve, masluri și avere. Vreau să-mi spuie domnul Iorga ce a făcut biserica noastră de patruzeci de ani încoace? am
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ezită să pună punctul pe i și să rezume, plastic, starea conflictuală cauzată de orgoliul și setea de putere a tiranului Corb: "Vulturi ne-am ținut, liliecii mai în trecutele dzile ne-au batgiocurit, lei ne-am numit, țințarii și mușițele ne-au obosit și de toată ocara vrednici a fi ne-au arătat. Celor mici și slabi atocma să ne punem neputând, cu jiganiile mai mari și mai tari de luptă ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dintr-un articol din 1932, care se exprima cu dispreț la adresa eminescologilor de ocazie:" Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire incult, ori de o incomprehensibilitate fioroasă, de un fanatism și de un moralism superlativ, care mârâie la orice presupusă atingere a operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ștergi cu suferința păcatul tuturora. Doar învierea Ta în veci de veci e trează, Omul și-așterne viața pe-o clipă și visează. Vrea unul Vrea unul să Te uite și ce-a uitat înjură Prostia-i unge zilnic cu mușița la gură. Zădărnicia lui colțoasă are toane, Vrea chipul să }i-l ia cu japca din icoane. Credința mea din neam în chingă nu te ține Să-ți lauzi Dumnezeul și să îți fie bine. Nu Sfântul meu din ramă
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3. Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie." 4. "Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele." 5. Domnul este înălțat, și locuiește în înălțime. El umple Sionul de nepărtinire și dreptate. 6. "Zilele tale sunt statornice, înțelepciunea și priceperea sunt un izvor de mîntuire"; frica de Domnul, iată comoara Sionului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
un fel de boierie,/ ...Acum tot urlă cu glas ’nant/ Că el de mult e opozant”). Bătrâna javră: „...și-aduce aminte/ Cum se ducea cu șefii la plimbare/ Cum îi păzea la colectivizare”. Musca de prezidii: „O muscă.../ Oua tot mușiță de soi,/ Să scoată țării oameni noi/ Care să facă legi mai tari/ Pentru albine și bondari”. Fabulă cu boul: „Un bou.../ A urcat o treaptă, a urcat o scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adânc și lung în clești. 6 februarie 2005 De când Muscă-i la Cultură Dăm dovezi c-avem cadavre; Nu mă mir, cei buni de gură O-ntrețin cu-a’ lor palavre. Oana Muscă-i la Cultură. De n-ar face mușițe! Noi mafii să intre-n tură Dup-a’ slavei arșițe. Eu beau votcă, țuică, gin Cât încape-n degetar, Dar de-i din Cotnar un vin Sorb pe-ncetul un pahar. De ai iertat greșeli ce-au fost Și-ți
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul mineral al smaraldelor. În Blesteme (tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]