137 matches
-
bine ce au de făcut în astfel de situații : îl așteaptă pe palier, în fața ușii, îmbrăcate în costum național, prima semănând cu Adrian Năstase după întâlnirea de taină cu Ion Iliescu la Snagov 1, cealaltă cu vicepreședintele AP Vasile Lupu muștruluit de Emil Constantinescu, ambele zâmbind cam ca iedul cel mic după vizita inopinată a lupului la ranchul caprei*. Mâncarea e în farfurie, nici caldă nici rece; televizorul din sufragerie e pe "Etno Tv" unde permanenții Ileana Ciuculete și Puiu Codreanu
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
o!, vechile desene din cărțile cu aventuri maritime!), bălăcit în golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de balenă oceanică, zvelt hipocamp, chițibuș de pluș asprit în valuri... ehehei, nu-i de joacă, ai
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
curajul bunătății sale împotriva nedreptăților, suferințelor, prostiei. Îmi telefona des, încercînd cu delicatețe să mă binedispună cînd mă simțea abătută: îmi povestea cu umor peripețiile ei cotidiene, îmi citea poeme "calde", abia încheiate și schimba iute vorba, răsfățîndu-se, cînd o muștruluiam matern pentru boema ce-i năruia sănătatea. Știam că e un mod de a-și amorți tensiuni interioare insuportabile, proprii marilor poeți, dar fiindcă mi-era dragă, mă durea să o văd distrugîndu-se. În lunile din urmă, după apariția masivei
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
are cît muncește un artist la opera sa? Unii sunt leneși. Alții care muncesc mult, de fapt muncesc mai puțin decît unii leneși! Cine poate aprecia exact valoarea pierderii de energie imediată sau potențială? * întrebări și exprimări flegmatice care mă muștruluiesc cu o incandescență teribilă! Stăpînire de sine, nerisipire, necedare vanității - pentru a mă concentra pe esențial în mod liber și eficient. * Obiectivitate fierbinte. * Obiectiv - nu neutru. * A-ți da seama de întreaga dimensiune a vanității, atunci cînd în dosul unor
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
Am pățit chestia asta cu un șantier ilegal la un garaj interbelic din strada Alexandrina, lângă Docenților. A ieșit de acolo “un tablagiu” (de fapt acum trebuie să li se spună “un cârpaci” că au tresele din cârpa) să mă muștruluiască pentru că făceam poze cu telefonul mobil din fața porții de pe trotuar. Pentru că devenise impertinent m-am enervat și i-am spus că nu au avut grijă să pună nicăieri un panou cu semnul de “fotografiatul interzis” așa ca s-o lase
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
misiune formală, iar „organele specializate” i au spart fișetul și i-au confiscat toate poeziile pe care le-au trimis spre analiză „mai sus” drept pedeapsă că nu a Îndeplinit ordinul „referitor la Ode” al politrucului. La Întoarcere a fost „muștruluit exemplar” În fața Întregului colectiv și i sa cerut să predea Jurnalul „pentru a i se analiza conținutul de către organele În drept”. A refuzat să-l predea, de altfel acesta nu a fost găsit pentru că Îl purta mereu asupra sa...Vădit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
meserie, mai târziu secretar de redacție la „Gazetă“ și la „Luceafărul“ și, ca șef al tuturor, pe Ionel Marinescu, clasicist, traducător al lui Boileau, colaborator între războaie la publicațiile vremii, un omuleț energic și autoritar. - „Băieți, nu pierdeți vremea, ne muștruluia tot timpul,«Gazeta» trebuie să apară fără întârziere și mai ales fără greșeli“. De pierdut pierdeam timp destul în așteptarea șpalturilor pentru corectare, a paginilor ude, ude la propriu, potrivit tehnicii tipografice de atunci. Jucam în așteptare un fel de
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
269, 1998); "P.M. și ale sale puștisme noctambule" (EZ 2308, 2000, 10); "fata n-a prea vrut să facă pasul dorit de al său tată" (VIP, 28, 2000, 9); nu e exclusă apariția construcției nici în cronica politică: "I-a muștruluit zdravăn pe ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
spunem că zugrăvirea în tușe accentuate a brutalității, trivialității și lipsei de omenie a comuniștilor este reflexul în oglindă al portretelor "dușmanilor poporului" din operele vechiului regim. Chiar textele de un farmec deosebit, ca cel în care un școlar e muștruluit în fața întregii școli pentru a-l fi citit pe Mark Twain, suferă din cauza lipsei de nuanțe și a unui maniheism aplatizant. În postfața acestui volum, Ana Blandiana declară: Și totuși, dincolo de dramele și traumatismele pe care le relatează, această carte
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Asta-i situația! Mă veți lăuda pentru că nu aveți încotro! M-aș bucura să fiți măcar odată sinceri, dar v-aș cere prea mult! Răspundeți la o îndatorire de serviciu... În fond, fiecare cu serviciul lui... unii-s făcuți să muștruluiască, alții să fie muștruluiți! Pe undeva (pe unde? - nota dactilografei) mă încearcă tristețea ascultând atâtea laude din obligație. Dar ce contează? Tot laudă e, deci se consemnează în procesul verbal. Iar acesta nu are păreri, este un ins lipsit de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
veți lăuda pentru că nu aveți încotro! M-aș bucura să fiți măcar odată sinceri, dar v-aș cere prea mult! Răspundeți la o îndatorire de serviciu... În fond, fiecare cu serviciul lui... unii-s făcuți să muștruluiască, alții să fie muștruluiți! Pe undeva (pe unde? - nota dactilografei) mă încearcă tristețea ascultând atâtea laude din obligație. Dar ce contează? Tot laudă e, deci se consemnează în procesul verbal. Iar acesta nu are păreri, este un ins lipsit de personalitate, nu are voie
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ai imaginat numai patru oi? Mai ai nerușinarea să te mai și plângi? E imaginația ta! De ce nu ți-ai imaginat o sută de oi, o mie? Un milion? Un miliard? Un catralion de oi?! Ia nu mă mai tot muștrului! Eu mi le-am imaginat, eu le număr! Dar, dacă e imaginația mea, la ce dracu’ le mai număr? Asta să îmi explici. Nu să te legi de mine că nu sunt în stare să-mi imaginez mai mult de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu stupefacție și înverșunare, având în față un elev scandalos de dubios, fără putință de scăpare prin vreo circumstanță atenuantă. "Asta poartă un profesor universitar în geantă? Mi-ar fi rușine!" Mărturisesc că și mie îmi era rușine. M-a muștruluit groaznic, m-a certat, a chemat pe cineva de la masa vecină să-i arate infractorul paralizat și fapta lui detestabilă și m-a scos de la suflet nu știu pentru câtă vreme. Îmi era, desigur, rușine, dar nu a așteptat și
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
socialistă, cu Stalin!”. Chiar! Dar, dincolo de scrisoarea-prefață, trebuie să recunosc că textul COLCĂIE de replici minunate, spumoase, ironice, care redemonstrează că Vișniec e, din ce În ce, MAI mare dramaturg... De exemplu, episodica Anfisa, personaj insignifiant din Trei surori, Îl muștruluiește pe genialul dramaturg, cu o ironie...atipică:„ Trebuia să vă faceți, mai degrabă, veterinar: că la oameni, după cum se vede, nu vă pricepeți mai deloc”. Cu toate acestea, personajul Cehov, par Vișniec, are teoria lui, clasică:„Evitați predicile deghizate! Cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
în obraji, ochii mi se dilataseră de parcă înghițisem o sticlă de atropină, fremătam toată. Intru sub duș. Îmi schimb hainele. Parcă eram turbată. Mă purtam ca o mașină stricată. Cobor la restaurant, intru în bucătărie, îmi bag nasul în oale, muștruluiesc vreo doi bucătari, mă răstesc la una dintre femeile care ajutau la curățat zarzavaturi, asta începe să se smiorcăie, eu devin și mai furioasă și mai al dracului, îmi dau seama că am început să întrec măsura, dau să plec
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spuse Palmer. Nu e ușor să scapi de chinurile dragostei. Adevărul este că această descoperire a aruncat o umbră asupra noastră, a tuturor, și toți trebiue să ne străduim să o îndepărtăm. — Cu alte cuvinte, eu trebuie să fiu bine muștruluit pentru ca tu și Antonia să puteți merge mai departe? — Tu trebuie, ca să folosesc cuvintele tale, să fii bine muștruluit și pentru binele tău, răspunse Palmer. O mare cantitate de minciună trebuie compensată cu o mare cantitate de adevăr recunoscut. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
asupra noastră, a tuturor, și toți trebiue să ne străduim să o îndepărtăm. — Cu alte cuvinte, eu trebuie să fiu bine muștruluit pentru ca tu și Antonia să puteți merge mai departe? — Tu trebuie, ca să folosesc cuvintele tale, să fii bine muștruluit și pentru binele tău, răspunse Palmer. O mare cantitate de minciună trebuie compensată cu o mare cantitate de adevăr recunoscut. Sunt convins că Georgie va fi de acord cu noi. Iar atunci ne vom simți mai fericiți, toți patru. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dar niciodată nu am regretat vreodată mai mult că am cumpărat o pereche de ochelari de schi de 650 euro. 18tc "18" Valea Păpușilor, partea a douatc "Valea Păpușilor, partea a doua" — Dumnezeule, Sylvie, când ai mâncat ultima dată? mă muștrului Tinsley, țipând la mine. Arăți ca un prizonier de război. Se părea că pentru ea nu conta câtuși de puțin că zbiera În timpul unei vizionări cinematografice private la Soho House, dar, la urma urmei, toată lumea face asta În New York. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am zis Sophiei că mi-a plăcut la nebunie colierul pe care-l purta aseară, așa că am Întrebat-o de unde Îl are. Ea zise doar: „El mi l-a dăruit.“ Parcă așa zise, cred... da... sau... — Da’ spune odată! o muștrului Lauren. Nu mă mai stresa atâta. Încerc să redau exact, replică Marci neliniștită. Am tras adânc aer În piept și mi-am ținut respirația, Înspăimântată la culme. —Așa, i-am spus Sophiei că „El i-a dăruit și soției lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
puțin pătat de un pic de rugină de pe lanț, găleata era curată și înnegrită de la umezeală. Timpul conferea puțină noblețe lucrării și chiar mergea vestea că apa aceea de sub dealul pădurii avea proprietăți curative pentru bărbații care, mă rog, erau muștruluiți inutil de neveste. Zvonul acesta făcea ca mulți bărbați cu părul gri spre alb să-și umple recipiente pîntecoase. Că o fi fost așa sau nu, nimeni nu știe precis. Într-o zi, cînd soarele se plictisise de peisajele europene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scul-sula! Tata ne cumpălă săni-uțăă! Când voi clește male, am să-l omol pe Îmbălatul Los! Mai încet, Dlagoș, că ne aude Petlișol și bunica! Vezi, dragă? Vezi?? Ceartă-i un pic, așa, mai bărbătește! Că pe cea mare o muștruluiesc eu... Văd și aud, aud și văd, dar chiar mâine le cumpărăm săniuță, ca s-o aibă tusșapte! Vai de pantalonii și de fundulețele lor! Cheamă-i de urgență în casă, dragii tatei de voinici neînfricați! Și să nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
reliabil. Nixon îl tratează cu condescendență, dacă nu cu dispreț, și aproape toți din preajma lui fac la fel și David Frost zâmbește încontinuu. Zâmbetul îi rămâne lipit pe figură și când i se spun lucruri îngrozitoare, și când ceilalți îl muștruluiesc sau îl refuză, și când este jignit, un zâmbet de gumilastic și o politețe exersată în cel mai pur stil englezesc. De câte ori se ivește cineva în preajma sa, David Frost zâmbește amabil, enervant de amabil și aici avem personajul, un reflex
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
ștergea cuvinte în carnetul său, auzind uneori din depărtare glasul subțirel al micului Nimi pe când gonea de unul singur din ogradă în ogradă prin beznă, scoțând huhureli care de departe păreau suspine. În acele clipe Almon Pescarul începea să-și muștruluiască creionul, să se certe în gura mare cu soba ori să frunzărească iute carnetul, încercând să acopere strigătele nopții și mugetul râului. Almon scria în carnetul său că fără nici o viețuitoare până și cele mai luminoase nopți de vară par
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
cât mai exact posibil tot ce reținusem din el. „Probabil că știți, i-a spus Jack, că soldații noștri vă iubesc.” ( Într-adevăr, se bucura de o uriașă popularitate în rândurile armatei americane; știa să le vorbească soldaților, să-i muștruluiască, să-i facă să râdă și să-i facă să gândească.) „Da”, a zis ea. Și asta pentru că sunt sinceră cu ei și că nu-i mint. Prea au fost mințiți. Sunt dezamăgiți și deziluzionați. Unul dintre ei a venit
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
avut ocazia. Pentru a-i ajuta să-și corecteze ținuta, Monica i-a învățat pontul prin care pot avea opoziție corectă fără să se chinuie. Acum, datorită Monicăi, de multe ori, CRBL și Connect-R își rectifică ținuta înainte să fie muștruluiți pentru că le este rușine să nu aibă o poziție demnă de a sta lângă frumoa sabalerină. Întregul moment va putea fi urmărit la „România Dansează" în ediția de duminică, dela 20:30, la Antena 1. Tot atunci, telespectatorii vor putea
O vedetă de la Antena 1 își terorizează colegii de platou by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36776_a_38101]