583 matches
-
al meu este demnitatea deținutului. Pe asta urmăresc să o distrug. }inîndu-l mereu flămînd și nesatisfăcut sexual, îl țin mereu ieftin. (...) N-ai să vezi niciodată un tigru, o pumă sau un rîs să bage o muscă fără aripi în mușuroiul de furnici, sau să tragă cu ața o bucățică de carne din stomacul unei pisici, sau să taie cu cuțitul beregata unei găini. Ăștia trei sînt sigur că atunci cînd omoară nu simt nici o călcare pe inimă" (p. 22). În
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
anti-talentului și a mediocrității urmărește probabil 90% din populație. Bineînțeles că fiecare e bun la ceva sau măcar așa și așa. Dar nu genial, nu talentat într-adevăr. Eu zic că toți cei lipsiți de talent sunt furnicile care contruiesc mușuroiul în care regina mama își îndeplinește sarcinile, sunt temelia și treptele pe care se sprijină cel care ajunge în vârf. N-ar putea fi geniali fără cei mediocri. Uf. Perseverează... Parcă ai vorbi de mine, si cum zice mai sus
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele nu sunt asemănătoare termitariilor sau mușuroaielor de furnici. Iar aceasta deosebire esențială apare datorită comerțului. Viziunea greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine din greacă veche!), acest contrast teritorial apare frecvent chiar si in dialogurile lui Platon. Hinterlandul este
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
să ne asigure că, întrucât îl privește, proștii îi sunt dragi, rromii încă și mai mult, cu gândul la un viitor de aur în primul rând pentru ei, că palatul din insulă e un biet retiro de vânătoare, insula - un mușuroi! - fiind doar o moștenire de la o mătușă mai de departe. Noi înșine, pe sub al cărui balcon tocmai trec coloanele de manifestanți susținători ai OTV, o mie conform unui post privat de televiziune, trei sute, după postul oficial, vreo trei mii, la
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ că mușuroiul de cîrtita/ peste care mișuna furnici/ și crește mai înaltă iarbă -/ asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Mișcarea tactică obișnuită a acestui lirism o constituie compensația. Departe de poză orgoliului, a declarativitatii redundanțe, Dumitru Chioaru e
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ că mușuroiul de cîrtita/ peste care mișuna furnici/ și crește mai înaltă iarbă -/ asta e tot Doamne?/ asta e tot" (Mușuroiul de lumină). Mișcarea tactică obișnuită a acestui lirism o constituie compensația. Departe de poză orgoliului, a declarativitatii redundanțe, Dumitru Chioaru e mai curînd un resemnat, care se silește a nu provoca existența chiar dacă e decepționanta, sub egida unei conștiințe decente
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
uimit din clipă în care mi-am dat seama de ea. Țîța era cea care-i furniza informațiile, ocaziile, brutul vieții cotidiene, detaliile. El le prelucră, răsucindu-le pînă deveneau de nerecunoscut. Ea era furnică harnica și neobosita, aprovizionînd conștiincios mușuroiul cu hrana spirituală. El era matcă, de care depindeau regenerarea și creația, ca și viitorul. Țîța nu se iluziona niciodată. Vină iluziile, și ale altora, cu o ironie cîteodată foarte malițioasa. În această privință, puteai conta în chip absolut pe
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
electronice s-ar naște bănuiala de corupțe. Altcum, cine ar putea respecta termenele de dare în folosință, cine știe câte amânări ar interveni, anulări de contract ministerul culturii veghează , ca să nu mai punem la socoteală că bestiile tasmaniene, ființe ale junglei cu mușuroaie, ar fi în stare să sape pe dedesubtul gardului restaurat, la o adică, să-l sară, pur și simplu. Și nu ar fi mai rău ca fiarele să se răspândească în zonele învecinate, pe aleile Palatului Cotroceni, la o aruncătură
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
va lua sfârșit. Și dacă nu neapărat liniștea, măcar împăcarea, transfigurarea faptelor înfloritoare, poezia și toate celelalte încrengături minore ale scrisului, mă vor lăsa, ori le voi părăsi eu, ca să mă reocupe în altă dimensiune, ca pe un arbore prăbușit mușuroaiele frenetice, ciupercile, campanulele... Mă comport aberant, cu siguranță dezamăgitor. Până să se pună pe picioare textul, despre care jur că nu știu de la început ce va fi și cum va fi, mi se pare că inund cu fraze fără nici o
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
de vânt întâlnite în drum, eu aveam o reprezentare aproximativă și a României. Iar în ce privește Europa, dispuneam de idei și mai vagi; care oscilau între ce zisese Napoleon când, tânăr general, a pornit să cucerească Egiptul, că "Europa e un mușuroi de cârtițe", și amintirile tatălui meu din primul Război Mondial. Vă e limpede, deci, că "visul" meu legat de ruta lui Don Quijote a fost la fel de "serios" ca acela, mai vechi, de a ajunge la Polul Nord, pe urmele lui Nansen, sau
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
din toamna care ar fi trebuit să ne unească spre o nouă lume. Nimic mai neadevărat... n-a venit nicio toamnă - poate o taină despre care nimeni nu scoate un cuvânt. Îmi amintesc cum îți ordonai coafura ca pe un mușuroi de furnici; în fața aparatului de fotografiat păreai developată de vie - în fața aparatului de fotografiat erai dezvăluită până la os. De la mătase până la ciozvârtă: câtă indulgență cu carnea cea păcătoasă și leneșă! Îți mai amintești sfârșitul ploii și amintirea curcubeului? Câtă neliniște
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
Emil Brumaru , cîte doi, Să se joace, sărind din mușuroi în mușuroi De cîrtițe moi. Bat din aripe ca și cum palme-s Ce-apaludă șuvoaiele miresmelor calme Curgînd din flori mari spre Doamne-Doamne. Și-ncet se apleacă deasupra izvoarelor, Muindu-și nimburile și vîrful picioarelor, Și-adormind în boarea lor...
Îngerii noștri s-au învățat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6689_a_8014]
-
Emil Brumaru , cîte doi, Să se joace, sărind din mușuroi în mușuroi De cîrtițe moi. Bat din aripe ca și cum palme-s Ce-apaludă șuvoaiele miresmelor calme Curgînd din flori mari spre Doamne-Doamne. Și-ncet se apleacă deasupra izvoarelor, Muindu-și nimburile și vîrful picioarelor, Și-adormind în boarea lor...
Îngerii noștri s-au învățat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6689_a_8014]
-
se-așează pe buze cum o pudră la orizont nori albi prețioși ai zice un serviciu de porțelan imprimat. Deus absconditus Dumnezeu se-ascunde aidoma unui șarpe într-o gaură de șarpe Dumnezeu se-ascunde aidoma unei furnici într-un mușuroi de furnici Dumnezeu se-ascunde-n Cerul în care te-ascunzi și tu. Poetul Își stoarce Destinul astfel cum pictorul stoarce un tub de vopsea țelul său: o imagine în care de la un timp să nu se mai recunoască (îl vom recunoaște
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
buluc în stradă cu ce bruma aveau pe ei, îngroziți, plângându-se, strigând, gesticulând, vociferând, gemând, chemându-se unii pe alții, încercând să înțeleagă la ce au fost supuși și ce va urma. Cea mai bună comparație rămâne aceea a mușuroiului răscolit, din care miile de furnici înnebunite aleargă pretutindeni, încercând să se salveze și să salveze ceva din dezastrul pe care eu nu-l realizam încă în toată amploarea lui. M-am gândit imediat la Ileana și la copii, dar
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Unde sigur voi reuși Unde sigur va izbucni A Tristei splendoare. Măinile negre căutănd căi florale Ca și culoarea petalelor, stinsă, în depărtata formă de relief Misterul te-mpinge să fugi, să nu-l afli Să nu știi ce este, mușuroi, deal, munte Și mîinile negre căutînd căi florale Să nu știi de-s mîini sau trecute imperii de crengi. încoronat, acolo nu știi de este un cap ori o capcană De prins felinele mari (în rănile lor te-ai pierde
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
un pahar de palinca, dar ochii lui rămăseseră la fel de mirați. - Cât aveți de gand s-o mai țineți așa? ma-ntrebase el, complet derutat. Pofi să-mi spui și mie ce se-ntâmplă acolo? Ce era să-i spun?! Că mușuroiul, odată stârnit, nu-și mai găsea locul și odihnă? Că cincizeci de ani de tăcere și ascultare se răzbunau acum printr-o zurba fără sfârșit? Că prigoniții din închisorile comuniste - pufini dintre ei, care mai scăpaseră cu viața - aveau ceva
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
stânga, ca Romain Rolland. Nici una dintre părți ,n-are nevoie de gânditori puri, în afară de țintă politică, în afară de pășunea socială". Fundoianu rezervă scriitorului ,locul de sceptic", capabil să întrețină ,iluzia libertății noastre" și refuzând astfel obligația ,de a participa la viața mușuroiului" (p. 167). Gândirea lui B. Fondane gravitează în jurul câtorva idei mari, fie că e vorba de suprarealism, fie că e vorba de film, fie că se află în chestiune arta proletară. Rolul social al scriitorului, implicarea lui biografică nu trebuie
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
ce reduce abstracțiunea la necesitatea de-a vedea, de-a pipăi, de-a compara: ,Pipi mă absoarbe în secrețiile creierului ei. Creierul ei e un păianjen voluptuos". Scrisul însuși e asimilat unui act fizic, gospodăresc, iritant-incitant: Cînd scriu bătătoresc un mușuroi, îl bătătoresc și-l bătătoresc, să nu mai iasă cîrtița. Și a doua zi cîrtița iese în altă parte. Și tot așa". Categoria moral-plastică specifică Norei Iuga e neîndoios senzorialitatea, cu o particulară derivație sexuală. Nimfomania e asumată de un
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
Făcînd apologia oltenilor, el își dezvăluie din nou fibra colectivistă, acea "tincturare" biologică ce caracterizează spețele omenirii și pe care și-o asumă. Compămîntenii săi sînt, în vederile sale, oameni harnici, care trudesc cu tenacitate aidoma furnicilor. Dacă le sfărîmi mușuroiul, îl pot reface. Sînt indivizi "abrași", care nu cunosc felonia: "îți spun verde-n față ce gîndesc", străini de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
-nseamnă Clipele ce-au fost în vară Cu parfum la subsuoară Cînd lăsai crinii să-ți moară În cleștare de pahară Și ne-om canoni în posturi Și-n mătănii fără rosturi Și ne-o fi atît de frică-n Mușuroaie că se strică Aripile de furnică Și că îngerii-n cișmele Se bagă fulgii să-și spele De dragoste și de jele... Draga mea copilă-doamnă Or veni zile de toamnă Și n-om ști nimic ce-nseamnă...
Crengi lipsite de-adăposturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9269_a_10594]
-
printre frunzele zădarnic strivite, călcate pe nervuri, aranjate de timp în straturi blînd-grijulii, asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
zădarnic strivite, călcate pe nervuri, aranjate de timp în straturi blînd-grijulii, asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace, amestecate de-a valma cu melcii bătrîni, cu rîmele portocalii, cu șerpii, cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
și iar să te vaieți ca și cum ai suprapune două frunze ale aceleiași plante ori două pagini ale aceleiași cărți ca și cum ți-ai suprapune sufletul cu sufletul meu ca și cum nici nu te-ai mira că se potrivesc oarecum. Confort în față mușuroaie de cărămizi în spate cîțiva arici pur și simplu în dreapta bucăți de vînt în stînga un soare pufos cum o blană în adîncuri șerpi veninoși de benzi magnetice deasupra Cineva ca și cînd ar fi Nimeni. Exigență Negru-n cerul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
tencuială, la cărămida roșie a camerei, o voi străbate, voi păși ușor în aerul pur, în încăperea mai mare... proaspătă, infinită... voi adormi în culorile unui curcubeu zemuind de îngeri geloși, mă voi trezi fericit , leoarcă de rouă, auzind în mușuroaie ,sub ureche, tropăitul migălos al cîrtiților... mirosind cu nara larg deschisă izul izvoarelor scîrțîitoare pe prundul fin încrețit de undele verzi ale apei...voi bate cu fruntea în clapele unei mașini uriașe de scris... de cleștar rotitor...
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]