598 matches
-
D-ta ești metafizician!” Da, cel care vorbea mult și repede era Nicolae Iorga, omul dotat cu o memorie extraordinară, cel mai mare istoric și savant al României din toate timpurile! Și Blaga era într-adevăr metafizicianul, copilul a cărui muțenie s-a manifestat până la patru ani și căreia îi datora, după spusele sale, prematura tendință de interiorizare, de concentrare în sine. Povestea, tot el, că într-o noapte, ținând mâna rușinat peste ochi, a început să vorbească, până atunci însă
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
o îmbrățișare vrăjmașă, ostilă. Vreme de câteva ceasuri bune am auzit ecoul universului supărat pe noi, tânguindu-se neîncetat într-un reproș inefabil, dăruind lumii plânsetul propriului său suflet. Apoi, scuturându-și mantia îmbufnării, și-a redus jalea până la o muțenie desăvârșită și, oprindu-se deodată, a lăsat locul unei silențiozități perfecte de puteai simți și sfinții revenind printre noi. Somnul nu mi-a dat târcoale în acea noapte, iar după torentele zbuciumate, spre dimineață, am mai așteptat ceva vreme până
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
să afișeze frecvența cardiacă ... 20 de bătăi pe minut ... 27 ... 36 ... 42 ... 37 ... 45 ... ritmul era instabil, dar era! Directoarea se uita în ochii mei recunoscătoare ... Eu nu puteam să mă uit în Ochii Domnului, dar îi strigam cu o muțenie uluitoare a unei inimi umilite:Doamne, ai adus copilul acesta înapoi! Doamne, ai adus copilul acesta înapoi! Doamne, ai adus copilul acesta înapoi! Numai TU, Doamne, puteai să faci asta! Și m-a ales pe mine pentru asta ?! Doar la
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLEXIA GLASULUI MEU CURGE CUVÂNT Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului cocoțat în mijlocul cerului trecutul fiecărui viitor atârnă într-o funie de aer ca un condamnat la moarte muțenia se leagănă de jur împrejurul sacrificiului de piepturi reflexia glasului meu curge-n mutilarea cuvintelor colecționarul de vene a ridicat prețul de astăzi nimeni nu mai moare de unul singur se va întruni un comitet de jurați să decidă omorâtul sângele va
REFLEXIA GLASULUI MEU CURGE CUVÂNT de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Reflexia_glasului_meu_curge_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/355664_a_356993]
-
nătânga, Ne-am avut la purtător prin ea. Uneori nu mă lașai de mână Nici în somn, din vise, nu plecai, Când am însetat mi-ai fost fântână, De-am trecut prin iad tu mi-ai fost răi. Prinde glas muțenia și țipă, Rădăcina prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripa, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, dintr-un iris de frunze, de iarbă și flori, te-aș sorbi
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1488994930.html [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]
-
Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
o secundă, furia nepăsării, provocând furtună, abonata, la starea sufletului meu, jucând, după niște reguli, ce mă frământa, vorbind despre tine, aplecat peste lume, aruncându-le cărțile, imprimate cu chipul tău, rămânând în gândurile lor, agățata de dragostea mea, oarbă, muțenie de sentimente, mimând în clar-obscurul vieții și-n alb-negrul, prezent, pe undeva. Cand mi-e greu, mă gândesc la tine, ca la primăvară, cu frenezia de culori în La minor, atingându-ți buzele, așa cum, îmi părăsesc, secundele vieții, cu regret
NE-AM FI PUTUT IUBI de COSTI POP în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1490743338.html [Corola-blog/BlogPost/374585_a_375914]
-
vieții, cu regret, că nu le voi putea păstra, nici macar, în vreo idila, îmbrățișând sufletul tău, întors la mine, știind că mai tarziu, ne-am fi putut iubi. Te-aș fi strâns la piept, cu frenezie de culori, zâmbetul tău, muțenie de sentimente, cănd mi-e greu, mă gândesc la tine, reflexie ajustata de timp, iubirea mea, mimând în clar-obscurul vieții, găsită într-o mie de cuvinte, uitându-mă, la marea albastră. Großsanktnikolaus, Rumänien 29 martie 2017 Referință Bibliografica: Ne-am
NE-AM FI PUTUT IUBI de COSTI POP în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1490743338.html [Corola-blog/BlogPost/374585_a_375914]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sânii tăi rătăciți de culoare nu au îmbătrânit niciodată albul întemnițată neiubirea nu are glas dezorientate ceasuri rătăcesc în coapse ești atât de femeie în coaste abia zărești în tălpi pământul sculptat fără lacrimi plânge muțenia umerilor de cuvinte din piept sălbăticia pretinde serenitatea câmpului de tăcere părăsit în cristalin nuanțele regretului lăcuiau unghiile aleargă a șaptea odihnă neobositul prunc în sângele vărsat neliniștita povară smulge soarelui cu mâini obosite urletul lumină Referință Bibliografică: neliniște / Daniel
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Neliniste.html [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
În mâna dinvinității oblăduirea, De a se naște, de a tot înflori, Printre tunete frunți a tot însori.. Înseninând și sufletul mai crunt, Cumințind si rebelul mai cornut, Iscând sentimente neașteptate, În inimile de gheață pre’strâmtate.. Măngâiere, susținerea reciprocă, Muțenia ce mută munții din rocă, Încrederea în altul și cutezanța, Că nevederea nu aduce uzanța... Cine n-ar fi la fel de mic a zice ce e, Cum umbrele în suflet o tot perie, Să stea s-aducă fericirea promisă, Cu a
ODORUL ÎŞI ARE IADUL SĂU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431461551.html [Corola-blog/BlogPost/359804_a_361133]
-
Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Soarele îmi făcea cu ochiul printre brazii argintii; luna arunca cu lumina ei albă peste visele adormiților și al nopților albe. Totul împietrise într-o muțenie amenințătoare...mă întrebam cum de astrul zilei este laolaltă cu cel al nopții? Cum de e noapte și zi deodată?Un zgomot asurzitor se prăvăli peste lumea aceea sinistră în care mă aflam... Am sărit în sus , strigând: -Fugiți! A
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Insingurare.html [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
om și atomdintre Zeu și Dumnezeu,suntem noi.Privește cerul și tot de la cer,să cerem iertare.... XII. CEVA ȘI NIMICUL, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. De când există ceva s-a risipit nimicul muțenie vorbitoare apoi am rupt cuvântul, revelația se născuse în mine. O, da...! De cărbune și rubine apoi ce noroc ți-aduce nenorocul când se sparge jocul? Amintrea tristeții, starea ce ucide între splendori de rouă doar soarele ne râde, și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
suflet nemărginit, iluzie contopită cu reveria; tăcere aleasă ca aliat de încredere pe drumul speranței și întrevăzută ca unică opțiune sigură pentru ca cel ce speră să nu fie descumpănit - tăcerea adună strigăte, tălmăciri, frământări dar nu e niciodată sinonimă cu muțenia, găsindu-și ecoul prin puterea cuvântului scris; mirare care implică inițial o vreme în care îți manifești disponibilitatea de a te integra în panorama lumii, de a surprinde complexitatea umană, un periplu în care primești totul cu inima deschisă și
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
uniforme având figuri foarte asemănătoare monstrului care priveau spre el prin cătarea unor arme. Jale! Se uită instinctiv la prietenii lui. Erau lângă el, cufundați în mormanul de boarfe sub care adormiseră și păreau la fel de îngroziți. Însă, trebuie să specificăm, muțenia lor nu se datora spaimei ci, așa cum vor povesti mai târziu, mult mai mult comportamentului specific al pescarului pe timpul activității. Cel puțin așa le plăcea acum să creadă! Cert este că doi dintre oamenii cu arme și uniforme îi scoaseră
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
vedeau lacrimile fierbinți curgând pe obraji. Liniștea era consistentă și un adânc respect se propagă dintr-un colț într-altul, ca o legătură unică de substanță sufletească, purtând cu ea momentul acela plin de emoție copleșitoare. O grațioasă și dumnezeiască muțenie, surprinzătoare infuzie de tăcere unanimă peste care Lolek își simți sufletul ușor precum un fulg alb, dânțuind pe altarul creștinismului. Își aduse aminte de obeliscul primit de la egipteni și se prelinse pe el asemeni unei lacrimi. Citi ce era scris
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1407961263.html [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
coagulată, o liniște dură care nu poate fi fisurată de niciun decibel, care dăinuiește de o veșnicie și care va mai dura încă o veșnicie. Cele mai mari explozii solare nu au sunet. Cataclismele cosmice, exploziile stelare, sunt făcute în muțenie, în acea muțenie sfântă, dată de puterea divinității. Dumnezeu a clădit această lume în liniște fiindcă atunci când creezi ceva trebuie să fie pace, trebuie să fie lumină, trebuie să fie tăcere. Doar așa poți crea ceva desăvârșit. Dar timpul, în
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_cristea_aurora_1360264045.html [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
dură care nu poate fi fisurată de niciun decibel, care dăinuiește de o veșnicie și care va mai dura încă o veșnicie. Cele mai mari explozii solare nu au sunet. Cataclismele cosmice, exploziile stelare, sunt făcute în muțenie, în acea muțenie sfântă, dată de puterea divinității. Dumnezeu a clădit această lume în liniște fiindcă atunci când creezi ceva trebuie să fie pace, trebuie să fie lumină, trebuie să fie tăcere. Doar așa poți crea ceva desăvârșit. Dar timpul, în mica noastră lume
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_cristea_aurora_1360264045.html [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
împlinit, iar necazurile ei vor lua sfârșit, o ținea în putere. Ieșea încrezătoare în fața porții pe la vremea când știa că trece poștașul, așteptând vești care nu veneau niciodată și intra înăuntru încet, târându-și pașii pe dalele pustii într-o muțenie desăvârșită. Singurătatea și nedreptatea care i se făcuse, până la urmă au împietrit-o și femeia se afla într-un continuu război mai ales cu copiii din blocurile ce-i luau parcă lumina și aerul. Mereu se cocoțau pe gard rupând
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
film mai bun fară acest al doilea final, dar, până la urmă, valoarea lui stă în cât de aproape a trecut pe lângă țintă (chit că n-o fi fost ținta asumată). Pentru asta eram dispus să trec cu vederea chiar și muțenia prost scenarizată a eroinei (la care renunță câteodată pentru replici stupide și redundante), care ar trebui să treacă drept etern feminin, și din care filmul a sperat să culeagă roadele în mod kuleshovian. Cumva, i-a reușit. Am descoperit citind
Happy end ghilotină by https://republica.ro/happy-end-ghilotina [Corola-blog/BlogPost/338483_a_339812]
-
din încrederea în triumful binelui și al frumosului în viață este acela care a dat forță scrisului meu, ajutându-l să nu se împleticească printre lumini gata să se stingă, printre ecouri surde, l-a ferit să se împiedice de muțenia tăcerii și să se lase dominat de prea lungi ecouri din trecut. Firea mea optimistă, cu deschideri spre orizonturi mai largi, a pus zâmbetul încrederii în viață să-mi supravegheze scrisul, să-l dirijeze instinctiv și spre insemne ale modernității
CUVÂNT ÎNAINTE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_zambind_vie_elena_buica_1363580490.html [Corola-blog/BlogPost/342184_a_343513]
-
vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
un scriitor. Tema favorită a poetei pare a fi libertatea, temă de dinamism intelectual dar și cu multe conotații filozofice de exploatat: “mă asfixiază sclavia propriului sânge/ sunt tracul căruia i-ați biciuit cu pasiune/ speranțele rând pe rând/ prin muțenia unicei morți în care alunec ușor/ durerea va fi ciopărțită într-o clipă” (Eu sunt Spartacus) Dacă J.P. Sartre performa în paradoxul libertății cu definiția:”O libertate își află, indiferent pe ce poziție ne-am situa, singurele limite pe care
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
al libertății pare a fi manifestarea lirică aici, o metafizică sceptică din care decurg explicații și soluții, motivații scenice deși sloganul ”libertatea a murit” este singura probă la dosar. Poeta dezvoltă un rechizitoriu al acestei sclavii mascate de false libertăți. Muțenia aparține celor care conștientizează falsul cinic în care se lăfăie lozincile de libertate: “de-atunci m-au părăsit cuvintele/ nu le-am găsit osemintele/ când sub tămâieri grele/ de întrebări de mustrări /învălmășit am simțit/ libertatea a murit.” Implicată în
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
Ia, spune-ne bobocule, care e simbolul contului „Profit și pierdere”? I se înroșiră până și urechile de flăcările rușinii mistuitoare care îl făcu să înghesuie bărbia în piept. Zeci de perechi de ochi i se lipiseră de creștet, acuzând muțenia bruscă în care se prăbușise fără rost de salvare. Umilința durea cumplit. Se revoltă. Împotriva comportamentului directorului, pe care începu să-l urască din acel moment, împotriva aroganței colegilor, cărora hotărî să nu le mai adreseze nici un cuvânt fără să
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447214869.html [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când nebunia a început să-și plângă brațele vărgate eu ucideam îngeri din plictiseală în fond nu există nici o aripă castă doar florile au dreptul să zboare astăzi e doar o altă lacrimă smulsă din muțenia nocturnă ca o pelerină îngustă în care timpul a sculptat uși larg deschise prin ele se scurge albastrul în gleznele tumefiate ale unui alt atlas muribund pentru că doar un nebun trădează în umeri consistența lumilor doar un nebun poate culege
PĂSĂRI ALBASTRE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasari_albastre.html [Corola-blog/BlogPost/355394_a_356723]