902 matches
-
luptat singură cu vitregiile vieții. Când am crescut mai mare mi-am dat seama și am urât definitiv acest viciu: fumatul. Fumătorii întâi se otrăvesc pe ei. apoi pe cei din jur. După ce termină de fumat, țigara, aruncă pe jos mucul. Deci otrăvesc și mediul. Ei, fumătorii, merg mai des la medic și consumnă banii pe care i-am dat eu la Casa de Asigurări de Sănătate. Nu țin seama de ce zice în Biblie: “iubește-ți aproapele ca pe tine însăți
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
spune de cei șapte ani de acasă. Când am sosit acasă le-am spus la cei doi băieți ai mei “voi când veți crește mari să nu vă însurați cu femei care fumează. Nu sunt bune de nimic. Le cade mucul de țigară în mâncare, nu vă iubesc pentru că nu sunt în stare să se iubească nici pe ele, îl supără pe Dumnezeu pentru că, cu fiecare fum tras mușcă din trupul pe care ți l-a dat El Pentru cel mic
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
doctorul se agață de speranța unui mâine mai bun la oraș, ceea ce la cele “trei surori” ale lui Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
doctorul se agață de speranța unui mâine mai bun la oraș, ceea ce la cele “trei surori” ale lui Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure la furat lemne. Asta-i marea noastră tradiție. ILLÉS: Nu mergem la pădure doar ca să furăm. Din cînd în cînd ne mai și spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
sexualizezi insistent și cu o plăcere nebună, în toate felurile, pe fosta profă de chimie, una care semăna cu o scoabă? Este firesc! Te răzbuni pentru clipele nefericite când, în liceu, te dădea cu capul de tablă de-ți rămâneau mucii pe ea și din bou, tâmpit, nesimțit și imbecil, nu te scotea. De unde să bănuiască ea atunci că vei deveni un fotbalist celebru? 11. Deși nu ești, în nici un caz, sultan, te visezi înconjurat de femei răpitor de frumoase și
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419614679.html [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte, femeia când e mamă și-i de fii, iubitoare. Că prin credință este de rău biruitoare, ea va fi prețuită abia-n posteritate. Se stinge-a sa menire ca muc de lumânare, povara să își ducă în lumea nevăzută, neprețuita mamă, de ramul vieții ruptă. Simbol se suferință, de viață purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al credinței cu mărturia vieții, o cruce cu-
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425672041.html [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
iată nu au haine de schimb și apare ca foarte probabilă o răceală care nu dă bine deloc în timp ce te sinucizi. Aici au dreptate! Păi cum ar fi să-ți tai venele sau să te atârni în ștreang strănutând cu mucii atârnați, inestetic, până-n brâu. Nasol! Situația mi se pare teribil de amuzantă, însă nu prea râd deoarece mă cuprind niște aduceri aminte din vremuri pe care le credeam de mult uitate. Acelea din anii când purtam creastă de cocoș, pantaloni
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
descifreze metoda de pătrundere în nivelele de comunicare vitale ale respirației. De aceea, cînd obsedatul ăla sexual, Caiafa, i-a luat locul în pat, Ignațio a suspinat liniștit deodată, pentru că un dram de conștiință mai pîlpîia în el, asemenea unui muc de lumînare, și se bucurase chiar că femeia aia, care fusese a lui, avea iar bărbat și tată la copii, ușurîndu-i lui viața și mai ales studiile, cărora li se dedica în fiecare clipă, conștient fiind că n-avea la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
fumător blestemat să consume trei pachete de Carpați pe zi și neavând nici măcar un chiștoc, simțeam că-mi pierd mințile privindu-l cum trage în piept fumul dulce, până la ultimul firicel, din țigarea aceea boierească și, isprăvind-o cum arunca mucul în țucalul împuțit. (...) Conu Jorj începea să tacă, apoi să ațipească, apoi să pufăie ușurel printre buzele-i senzuale. Când se deștepta, fuma o Aromă, arunca chiștocul la țucal (...), după care conu Jorj începea să se scarpine. Scărpinatul ăsta constituia
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
să se întoarcă la părinți cât mai repede cu putință. Avea nevastă și un băiețel de dorul căruia nu mai putea. Cine l-o fi învățat să forțeze o reformare prin îmbolnăvire, nu știu. Dar s-a apucat să strângă mucuri de țigări, le-a fiert, a băut zeama aceea otrăvită de tutun, s-a îmbolnăvit a fost lăsat la vatră, dar n-a mai putut să se vindece. A procedat copilărește, tăindu-și fără să vrea, de la această vârstă fragedă
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
cu impresia că în trecut oamenii erau mai rezistenți, s-a limitat la a prescrie un paracetamol. Dacă nu o ducea tata la spital, mama mea ar fi murit probabil. Când avea 5 ani, fiica mea cea mare avea niște muci. Eram din întâmplare la medic pentru altceva. Știind că este vorba despre un virus, medicul specialist a prescris 5 zile antibiotic, pentru orice siguranță. Cu ajutorul imaginii de mai jos, ghiciți în ce țară s-a petrecut fiecare eveniment. În Olanda
experiența mea despre cum se dau antibioticele în Olanda și cum se dau în România by https://republica.ro/consultati-acest-tabel-experienta-mea-despre-cum-se-dau-antibioticele-in-olanda-si-cum-se-dau-in-romania [Corola-blog/BlogPost/338690_a_340019]
-
îl ridică în aer. Zadarnic se mai zbătea Culae fiindcă bestia-l duse, nemiloasă, prin aer, tocmai în camera din față, aia pentru musafiri, unde mirosea foarte frumos a busuioc. Doar că, lui numai de asta nu-i ardea! Cu mucii în barbă împletiți cu lacrimi aștepta moartea cea mai chinuitoare cu putință deși nici nu putea să și-o imagineze. În consecință, sughiță și muți brusc la auzul întrebării puse cu voce cam guturală de apriga mătușă în timp ce-
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
multă verdeață, fiecare hipermarket din țară să fie înlocuit cu câte 100 de supermarketuri nemțești. Să nu mai existe motive ca românul să claxoneze la intersecție, să alerge după metroul ce tocmai se pregătește să plece din stație, să arunce mucurile de țigară pe jos, să nu mai înjure în mijloacele de transport, să nu-și mai vorbească de rău aproapele... Atunci, România va ajunge ceea ce ne dorim cu toții să fie: occidentul trăit pe propria piele nu perceput din poveștirile altora
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
altele... Nici nu mai vorbesc de cutia cu momeli. Termenul de cutie este desigur generic ea putând fi orice de la sac la butoi. Interesant, iar pentru copii foarte ispititor, este faptul că aici foșcăie tot felul de vietăți pline de muci și duhori, unele aproape necunoscute științei dar despre care pescarul vorbește cu evlavie. Ele sunt cele care-i aduc gloria pe baltă, îi umplu de invidie pe ceilalți iar asta datorită faptului că ele, momelile, sunt, în majoritatea lor, rezultate
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
întrec în strănuturi și tuse. Dacă pe 25 martie școala brăileană nu s-ar fi închis din lipsa agentului termic, precum și din lipsa respectului față de ȘCOALĂ a conducătorilor orașului și județului, astăzi un munte de batiste și șervețele pline de muci ar fi împodobit la propriu clădirea numită încă simbolic „Casa albă”, din centrul civic al municipiului. De ce am amintit de șervețele și batiste? Pentru că, domnule ministru, „lecția verde” din manualul dvs. digital ne spune povestea reciclării deșeurilor, pentru o protecție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-scoala-mai-intai-normalul/ [Corola-blog/BlogPost/93446_a_94738]
-
-n noapte mișună zorii, de-un timp îmi pare că e firesc. Nu mă mai miră că sunt un altul care se simte-n mine stăpân, în zbor frenetic schimbându-mi saltul și-n flori superbe stogul de fân. Stinsele mucuri sunt mândre ruguri care-și înalță arderea-n cer, ca niciodată de-acum în cruguri să nu mai fie umbre și ger. Codrii-s un foșnet de bucurie apele cântă, aeru-i plin de tari miresme și armonie când nu știu
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1432146146.html [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
mai zise. căci se`nălță năvalnic tumult de apă mare cu uriașe roiuri de picuri plini de sare: lumina ce-o aducem pe crestele de val produce strălucire mai mult ca un cristal ! tăceau umil ascunse, ferite de arțag un muc de lumânare și un chibrit pribeag cu licărul anemic avut de mii de ani. rugau în șoaptă focul să`nvingă pe tirani. cine-n hățiș de umbre mă tulbură-n hodină ? întreabă sfântul soare pitit dup`o colină. au n-
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
Se gândește mic și se acționează și mai mic. Populația României continuă să se închine la zei de ceară arși în cuptoarele unei tranziții nesfârșite, sub toga cărora se ascunde marea fraudă. Creionez bilanțul decadenței, atunci când civilizația, ca fruct al mucii și pasiunii, nu este înțeleasă: genialitatea copiilor abandonată și familia distrusă ca și concept. Ce țară este aceea care nu-și iubește copiii și îi abandonează? România a pierdut în exterior peste 4 milioane de români. Ne-am decimat biologic
LIBERTATEA CA DESTIN de CĂLIN GEORGESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/calin_georgescu_1473553257.html [Corola-blog/BlogPost/344781_a_346110]
-
aerul. Mereu se cocoțau pe gard rupând crengile încărcate cu roade ale cireșului, ori se jucau și scăpau mingea peste straturile ei de flori. Și adulții îi dădeau bătaie de cap scuturând praful peste balcoane, sau aruncând resturi menajere și mucuri de țigări pe geamuri. Se certa cu toți împărțind vorbe de ocară în stânga și-n dreapta, lucru pentru care nimeni nu o prea avea la inimă. Prin preajmă era totuși un suflet de om care o înțelegea. O femeie între
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
de Asociația Familială „Mototolea”. Până să-i iasă actele s-a concentrat pe „nomber doi”, acțiunea de filaj. Chestie care l-a scos din pepeni pe Nae Mărunțelu: --Mă, nea Mototoleo, dar dumneata nu mai ai treabă? Una-două, îți pică mucu’ pe tejgheaua mea. Văz că te-a dat în șomaj și, în loc să-ți cauți de treabă în altă parte, faci umbră la vitrina mea. Care-i șpilul? --Poate mă angajezi ca vânzător, Nae, că te văd cam aglomerat. Ce zici
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DOINA PRIMULUI AMIN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului de-acum mi-oi face codrul casă acoperiș cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii și muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422953297.html [Corola-blog/BlogPost/379795_a_381124]
-
să răsfoiască măcar un exemplar din cele care trecuseră în acea noapte, prin foc și sabie. Cât ce deschise primul exemplar, pe dinafară aproape intact, probabil unul din cele găsite pe parapetul barului, paginile 82 și 83 erau lipite cu muci scorțoși, iar pe bordura de sus, era scris: Ce să mai faci cu cărțile acum, când lumea s-a deșteptat de tot? Ca să te ștergi la k...cu ele, ți-e frică să nu pângărești organul sacru... Dacă însă hârtia
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
el? - reluă pițigăiatul firul - Să-l învațe el pe Șefu ce-i aia scriitor... - Tu auzi, băi ciumete? - hârâi vocea răgușitului - Cu tine vorbim! - Cu tine vorbim! - răsări o altă voce mată, ca a unui om cu nările înfundatate de muci groși. Atât de tare zbieră ultimul ortac, de-au ieșit oameni de la mese, de după prelată, să se uite la ei, ca la circ. - Lăsațî-l, că poate să căiește - mârâi într-un târziu Jery sugându-și scobitoarea de parcă atunci ar fi
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
are toate șansele să-și găsească bocceluța la ușă, căci tâmpiți sunt pe toate drumurile și se cuvin înlocuiți cu alții așișderea. Îmi permit să vorbesc cu detașare despre subiect, pentru că zilele trecute am cunoscut un astfel de exemplar, cu muci la nas și privire de rac. Avea urechi ca Emisferele din Magdeburg, adică înăuntru e vid. Acest cur pictat avea o ceafă și o muie de Sindromul Down, plus fițe de cămin cultural de Pechea. Dragul meu, te stimez și
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414902802.html [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
mult mai importante decât gramatică sunt sensibilitatea sau, după caz, patriotismul. De câte ori aud apărări de felul celor de mai sus, îmi aduc aminte un banc de prin anii '50. “La o recepție, atașatul cultural de la ambasada rusă își șterge sistematic mucii cu degetele. La un moment dat gazdă nu mai suportă, se duce în fața lui și îi spune: - Niet kultiura ! Rusul răspunde arogant: - Kultiura iești, batistă niet !” Referință Bibliografica: Despre cultura anumitor scriitori / Dan Norea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI de DAN NOREA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1406874859.html [Corola-blog/BlogPost/342294_a_343623]