299 matches
-
-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și cafeaua-filtru/ și șuncile tale fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, vasul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcertați făcînd pe domnii.// Bere, biscuiți, răcoritoare, carne mucegăită, palincă/ și vinuri franțuzești, sughițul și râsul, munca pe șantier/ care așteaptă;/ bărbații se-mbată și-și dau jos nădragii pe culoar.// Jocuri de noroc, baticuri, ciorapi de damă la preț redus,/ Munții Tatra, pădurile de brad și pin,/ curentul
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
marilor maeștri sunt deformate nu de trecerea timpului ci de ingeniozitatea compozitorului. Dieter Acker este în fiecare opus el însuși, retrăind aceleași impresii sugerate de ruinarea unei culturi muzicale pe cale să eșueze în decor butaforic ori în catedrală cu ziduri mucegăite. Parcă îl văd printre peroanele de la Hauptbanhoff cu barba și pletele proeminente, întîmpinîndu-ne cu cognac Napoleon și țigări Davidoff. Dar chiar și fără barbă ori plete, Dieter Acker este pus pe șotii: ,de băutură și țigări te poți lăsa, dar
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
ține, dar a avut parte de o copilărie mult mai dură, marcată de nopți fără căldură în toiul uneor ierni oribile, a avut parte de bătăi din partea unor părinți băuți sau visul unei mese calde în locul unei bucăți de pâine mucegăite. în lipsa unei îndrumări, a unei educații rudimentare, cum vrei tu să se poarte un om cu tine. mă ales atunci când simte din privirea ta că este inferior. ce e trist este că am ajuns sa acuzam această etnie aproape inconștient
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
jumătate Îngenuncheat în spărtura frescei pe jumătate afară, brațul stătea rezemat în suliți, gâtul pe secure. Pieptul alinta venirea săgeții și aerul murmura rugăciunea. Rugul se ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și grâul nostru și viile noastre care dădeau rod și ne scăldau în vinul aurorei. Călăreții treceau simplu și se sfârșeau în amurg minunile se-arătau
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
care trăim! Lumea răscolirii nesfârșite, a grămezilor de boarfe întoarse cu susul în jos, a ieftinătății dubioase și-a scumpetei fără criterii! A bolboroselilor ce ascund un cod și-a cuvintelor clare pe care nu le aude nimeni. A culorilor mucegăite și-a sunetelor sparte. A minciunii vivace și-a adevărului bont. A expresivității involuntare și-a neputinței de-a articula un gând normal. A iluziei grotești, spre care alergăm ca hăbăucii, și-a realității de care n-avem nevoie. A
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care, vezi drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta de pâine mucegăită (evident, păstrând pentru sine fripturile) și numind-o "cerere". Totul pare atât de simplu și de logic: există o cerere din partea oamenilor (cât de modești sunt drăguții de ei de vreme ce se mulțumesc cu felurite gunoaie...) urmată de o ofertă promptă
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
ni se lipeau de gât, ca aluatul nedospit. Cei mai norocoși ne îmbrăcam cu furnituri militare pe care le vindeau plutonierii sau magazionierii. Când venea zloata, bocancii mei de parașutist atrăgeau priviri invidioase pe stradă. Îi mai am și astăzi, mucegăiți undeva într-un fund de debara, de parcă ar fi o imprudență să mă descotorosesc de ei. Nu se știe, așa-i? Singurul lucru care ne interesa era ca îmbrăcămintea să ne țină mult, mai mult ca pielea dacă se putea
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
veac, în care adăstau, la un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbita) în care intrau, pentru cumpărături frugale, doamnele și domnii pictați de Aman? Le mai găsim doar în vreun mucegăit ghid de început de secol, ca acesta, după care ni s-a tras un xerox: Caraiman, Regal, Capșa (și aici!), Kăbler, Bulevard. Extaziere compensatorie: dar ce, astea de-acum, incintele astea strălucind în curățenie și în lux, ce au mai
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
în numele său, judecății estetice și literare. Remarcăm adevărate leacuri de iubire pentru suflet, eul liric exprimă viziuni, sentimente și metafore de mare forță sugestivă poetul adoptă figura de misionar, a cărei aspirații intime, într-o comunicare cu („pleoapa istoriei”, „cuvinte mucegăite”, datorie este de a umaniza „pustia”, de a lumea, cu faptele și cu istoria: „ între noi „tăcerea pietrelor”, „ultima draperie” face compatibil absolutul perfecțiunii faptele / și pleoapa căzută a istoriei/ etc.), precum și cuvintele cheie, folosite morale cu puterea cuvântului... peste
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
întrecut în a scrie discursuri la înmormântarea Convenției. În ADEVĂRUL, Adrian Ursu se grăbește să descrie agonia PNȚCD, într-un stil amintind de cel al lui Cristian Tudor Popescu în zilele sale proaste: În ochiul stins al PNȚCD, cu geana mucegăită, de-abia se mai citește un licăr de viață" și alte asemenea fraze de roman foileton de secol XIX, sub titlul PNȚCD nu vrea nici măcar să piară pe limba lui. Editorialul dlui Ursu conține mai multe acumulări retorice "de efect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
și/ mestec o/ gumă/ airwaves tu/ îmi lași pe/ robot/ mesaje/ îmi reciți din/ cărți de/ bucate/ cum se/ face budinca și/ ciorba de/ linte/ depășesc un/ tramvai și/ lovesc un/ pieton cu/ privirea mea tâmpă/ deschid/ ușa/ mănânc alune mucegăite/ beau ceai cu/ pesmet/ și/ arunc buchetul de/ mireasă pe/ care tu/ n-o să-l mai vezi/ niciodată/ în roz" (hipocondrie). Viziunile lui Gelu Vlașin se vor constitui în consecință după principiul "mozaicării" din "crâmpeie" de real, ele reproducând filmul
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
din România. țara din care a plecat supraviețuiește în textele din volumul de față, Spaima este un cameleon, prin cîteva imagini puternice, dar încărcate cu nimic altceva decît cu farmecul perfid al amintirii ("mușc din amintire ca dintr-o pîine mucegăită" - Mama duce paharul cu apă la gură); nu există, cum ar constata Cornel Ungureanu, un sentiment al exilului; ferestrele casei de la Brăila, gutuile înșirate pe șifonier, o imagine a mamei care bea apă dintr-un pahar, toate acestea nu fac
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
care primește curent ieftin? Poate îi dă și lui ăl bătrân o mie de litri, gratis. Jurnalul Național publică Top 3 Stațiuni balneare românești. Cinste lor, își respectă publicul. Ce-ați fi vrut, să publice topul cluburilor de muzică grounge? Mucegăiților, nu știți voi ce e trendy! Altă problemă ridicată de Jurnalul punctează conflictul dintre Roberta Anastase și liberalul Dan Motreanu, care atâta s-au ciondănit că l-au exasperat pe udemeristul Olosz. Vreți să știți ce le-a spus? Uite
Ziare, la zi: Evenimentul Zilei a întors armele () [Corola-journal/Journalistic/28078_a_29403]
-
cățelul” funcționează ca un dog german fioros. În cazul ăsta, toate lucrurile cu miros neplăcut ar trebui să se cheme cu “cățel”: “un cățel de șosete murdare”, “un cățel de maiou transpirat”, “un cățel de ceapă”, “un cățel de brânză mucegăita”, “un cățel de ou clocit”, un “cățel de WC public” și așa mai departe. Păi, nu?
Un pisoiaș de usturoi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18388_a_19713]
-
politică rațională de dezvoltare, care să elibereze țăranul de servitutea suprafeței, iar marelui proprietar și arendașului să le ofere garanția eficienței exploatării. Pentru C. Stere, România nu se reduce, ca pentru Iorga, la țăranii ei și la cei câțiva boieri mucegăiți care mai trăiau prin cotloanele Moldovei, ci reprezintă un întreg, în care dezvoltarea industrială trebuia să creeze oportunități pentru agricultură. El evidențiază diferențele care există între capitalul speculativ și cel productiv și recomandă capitalismul productiv, ca fiind mai potrivit etapei
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
la patruzeci și șase, la cincizeci, cum te-ai pipăi să vezi dacă mai ești întreg. Viața e ceva care dispare pe măsură ce te afirmi, care te lasă cînd treci de la scoică, cum erai, la fregată, cum ești, "ruda morții". "Autobiografia mucegăită a trupului" e tot ce te ține departe de spălarea necontenită, și tot ce atîrnă, material, de numele scris, de la romantici încolo, pe apă. Într-o lume în care "toate sînt ale noastre: oglinzile,/ gloata cu papucii de vuiete,/ aroma
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale,/ ghemuri de carne pârjolite în pat.// Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului,// sau direct pe covor, niște gândaci mari/ care oftează"; "Într-o zi o să deschid ușa lui Argentin/ ca un bătrân profesor mucegăit/ cu mâna clănțănind bezmetică pe clanță/ cu lecția înnodată în gât/ cu inima goală"; "Pajura fumegă. Scânteia fumegă./ Dimineața fumegă/ ca o cârpă aprinsă/ azvârlită pe geam"; Era o chestie simplă, ridicol-umană,/ la rădăcina căreia bătea inima mea"); ori poeme
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când a crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus din Minsk, a fugit imediat în Vest. A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns până la urmă la Angers, unde Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
zidurile cu atenție, că Încăperea s-a mai deslipit câțiva centimetri de casa-mamă, așa cum un cofetar iscusit desprinde cu artă o felie din trupul unui uriaș tort. În lumina somnoroasă a dimineții, mai arunc o ultimă privire fugară spre pereții mucegăiți și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o cometă care a coborât lin pe pământ, și, În lumina căreia mi-am regăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
unei maxime concentrări. Prostovan necioplit, mătrăgună ciufută, vântură-lume , nu te părăsesc fii fără grijă, nu mai am vlagă ca să-ți dau un șut În cur. Și la ce mi-ar folosi? Să cerșesc numai pentru mine? Să mănânc singur banane mucegăite și biscuiți râncezi? Să tremur singur de frig? Să mă Înțepe numai pe mine vara, țânțarii? Să rămân singur În Uniunea Europeană? -Iar Uniunea aia blestemată? molfăie Kawabata cuvintele, trăgând cu zgomot aer În piept. Ai zis că e Ziua Mondială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-o debara Întunecoasă și urât mirositoare, după care ațipeam pe o stivă de cartoane mucegăite. N-am apucat să-mi petrec sfârșitul acolo, m-a descoperit administratorul care a făcut un scandal de pomină, alungându-mă. -Ce a urmat, stafie buboasă? -Niște vagabonzi adolescenți s-au Îndurat de mine și m-au adăpostit Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu vorbesc cu soarele și cu stelele. Mi-am pierdut instinctul social și bucuria de-a visa. Tot ce mi se Întâmplă e Însă viu, nu am de ce să mă plâng. Mă pup În bot cu șobolanii, mănânc câteodată pâine mucegăită, Înot prin gunoaie, mă Împrietenesc la cataramă cum se spune, cu propriile gânduri, mă Închid În șandramaua mea care tremură din toate Încheieturile și scriu, revărs pe hârtie povești pe care le mai țin minte sau inventez altele, În funcție de starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ușă. 16 Am coborât treptele spre pivniță, împiedicându-mă și înjurând. Lada era infernal de grea. Am ajuns cu ea jos și i-am dat un picior. Sticlele au zornăit dojenitor. Un bec fără abajur și foarte slab lumina grota mucegăită care era pivnița lui Palmer. Un loc mai sumbru decât o pivniță obișnuită, în care mirosul sulfuros al ceții se contopea cu cel de lemne putrezite și de piatră rece și umedă. M-am așezat pe un scaun de bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
arătau la fel de mohorâte și pustii ca labirintul aleilor Băiuț, de dincolo de ușa familiei Pascu nu se auzea nici o bufnitură, nici un glas, puteam să jur că Migu și Pipiță nu locuiau acolo, etajul patru se preschimbase într-un fel de pod mucegăit, nu înțelegeam de ce mai trebuie să ciocăn, știam că nu-mi va răspunde nimeni, am intrat în apartamentul 40, ochii mi s-au obișnuit greu cu lumina egală, nemișcată, coclită, altcineva, nevăzut, se afla acum aici, lucrurile noastre fuseseră înlocuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]