231 matches
-
volumele evanescente după criteriul ideal al dăinuirii?") . Frazele au o muzicalitate aparte, căutată, ceea ce pare exterior trăirii și livresc intră de fapt într-o aventură spirituală cu mult mai profundă. " Tăcerea finalului e întoarcerea minții în alb, oprirea cuvintelor pe muchea absolutului. Fiecare sfîrșit de carte e o izbăvire de semne, dar și o promisiune că dincolo de toate se află imacularea", ca "albul iradiant care însumează toate culorile din spectrul luminii, toate experiențele creatoare și devastatoare ale umanului". Memoria timpurilor incerte
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
prieteni. Doar c-un carnet și un pix ca puncte de sprijin. Poate veni april (neîntunecat). Când sosesc la casa stil unde intram fericit căci duceam versuri, nu recunosc intrarea. Să se fi mutat nu cred. Sunt șase decenii, pe muche. Nu de cuțit. Pe asfalt „...mașinile mele”. II La întoarcere, mă-ntâlnesc cu Adrian Maniu. Vine vorba de Ion Pillat. Cum l-a dus „la țigănci” - s-a lăsat convins - nu din Mircea Eliade. Știa el două într-o colibă
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
mai prudenți în astfel de caracterizări. De la ultimul spectacol cu Apus de soare - cu George Calboreanu în rolul principal - de la Național, n-au trecut 40 de ani, cum spune actorul, citîndu-l pe directorul său, Dinu Săraru, ci 46 bătuți pe muche. Perspectiva lui Costel Constantin asupra domnitorului modovean e, așa-zicînd, hamletiană: „Nu se știe sigur cînd, pe la 11-14 ani, a asistat la uciderea tatălui său de către fratele acestuia, unchiul său”. De Ureche n-a auzit, dar știe că domnitorul a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
în formula actuală, așa cum ar fi făcut-o și-n '90 și-n '96, și-n 2000. Ei sunt, de fapt, Talpa Parlamentului (scuzați posibila similitudine cu Talpa Iadului!), centrul de greutate ignorat, dar extrem de util în jocurile politice pe muche de cuțit.
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul. În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul răsboiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totuși stabilirea unei preiponderanțe politice
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
știți unde-i doamna măsa? (Altă pauză de așteptare a răspunsului.) Vă rog, spuneți-mi la ce etaj stă doamna măsa... Că vreau s-o bag în măsa pentru cum l-a crescut. Comana - Note pe genunchi - Satul urcă încet muchea dealului, din mlaca Sarului până-n crucea clopotniței, printre buchetele uriașe ale vișinilor și cireșilor înfloriți și, printre pâlpâirile luminii pe acoperișurile pitite. Povârnișuri molcome și cascade de flori galbene, păpădii - "Pășunea mea tu să fii, cu păpădii..." - Bună-dimineața, spun vesele
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
poate! Auzisem c-o duce bine. - Da, doamnă, foarte bine. Era pentru mama mea ca și un fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate, așa tânăr încă... "Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate lepre, grămezi covîrșitoare, gunoaie și-alte scîrbe - Moștenitorul șerpuia grav, onest ca și greața înlăcrimată ce-l sfîșia. Inert. Martirizat. Răpus de-atîta urîțenie. Pe muchea unei borduri, într-o intersecțe, chircită și putredă îl aștepta relicva diformă a unei alge. Acum; o noapte opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele îi ereau chiar nuanțele cu care năvălea iama - călduri și parfumuri asurzitoare. Deschise însetat buzele
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
inimii lui o, nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct de argint
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la armă. Unde au plecat toți pescarii de oameni? Apărare Un cuțit de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Clubul columbofil «Porumbelul - 1929» din Lugoj aniversează, în acest an, 70 de ani de existență... În perioada 16-19 decembrie, municipiul Lugoj va găzdui cea de-a 70-a expoziție columbofilă națională, cu participare internațională“. (Agenda din 11 decembrie 1999). „Pe muche de șuriu“ l La Penitenciar și la Club 30 Deși interimatul său la cârma Teatrului de Stat Arad s-a prelungit până în 15 ianuarie, când va avea loc concursul pe postul de director, evenimentele și proiectele puse la cale de
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
vom avea și la sala mare în această stagiune, reunite sub genericul Universul Shakespeare, a declarat dl Ștefan Iordănescu, fost director al Teatrului Bulandra și al Naționalului timișorean. Evenimentul care va deschide „stagiunea arădeană“ la Timișoara va fi spectacolul „Pe muche de șuriu“ - cânturi de ocnă de George Astaloș în montarea regizorului Sabin Popescu, pe muzica compozitorului Ilie Stepan, cu scenografia lui Doru Păcurar. Spectacol undergound avându-i în distribuție pe Călin Stanciu, Doru Nica și Adelin Ghionghiosan, acesta este una
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
cele mai longevive producții arădene, trăindu-și acum a cincea stagiune. În cadrul programului „Teatrul și comunitățile“, el va fi prezentat luni, de la ora 11, la Penitenciarul Timișoara, în fața deținuților. În aceeași zi, „publicul liber“ timișorean este invitat să trăiască „Pe muche de șuriu“ un spectacol care exploatează savuros argoul „de pușcărie“, de la ora 21, la Club 30 din Piața Victoriei. Premiile U.S.R. Timișoara pe anul 2003 l Cărțile însemnate se aleg (aproape) de la sine În această zi de vineri, 10 decembrie
Agenda2004-50-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283145_a_284474]
-
12, și 20. 12, ora 10. ARAD Filarmonica de Stat Arad: Concert de Crăciun - 23. 12, ora 19, sala Palatului Cultural. Dirijor: Cristian George Neagu. Teatrul „Ioan Slavici“ Arad: D-ra Iulia, de Strindberg - 18. 12, ora 19, Sala Mare; Pe muche de șuriu, de G. Astaloș - 18. 12, ora 20, Sala Studio. Expoziții Muzeul de Artă Veche Religioasă de la Catedrală: expoziție grafică, obiect de Carmen Matei; Prefectura Timiș, etaj III: Expoziția cursanților Școlii de Arte; Galeria Helios: expoziția tradițională colectivă Salon
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]
-
sînt notațiile despre înmormîntarea lui Camil (cu preot, după propria dorința) și a lui Bacovia (fără, din rațiuni oportuniste ale familiei), si despre prietenul iubit, Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă. A scris, însă, biata de
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
i s-a permis publicarea traducerii lui „Faust” de Goethe, „Opere” de G.E.Lessig și în 1956 „O antologie din lirica Universală”. În anul 1959, sinistrul poet stalinist Mihai Beniuc, după cum l-a caracterizat I.Muslea, a publicat românul „Pe muche de cuțit” în care l-a atacat în mod josnic pe Lucian Blaga. Fiica lui, Dorli Blaga, în cartea de aminiri intitulată „Lucian Blaga-tatăl meu” apărută de curând, mărturisește că acel atac murdar a cauzat agravarea bolii grăbind sfârșitul marelui
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
răgazul să-l analizăm prea bine, acum, în încremenirea de-o clipă, îl putem contempla în întreaga sa ticăloșie. Un supraviețuitor al războiului rece - și nimic mai mult. Un bătrân pofticios de putere care, la șaptezeci de ani bătuți pe muche, pretinde că ar mai fi în stare să conducă o țară! Un politruc resentimentar, obligat de greșelile și crimele trecutului să rămână pe baricade pentru a acoperi, cu propriul trup, găurile tot mai vizibile numite "teroriști", "mineri", "asmuțire interetnică", "demagogie
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
caligrafiată și semnificativă, ale cărei mărci stilistice îl fac ușor de recunoscut, datorită unui lexic prețios, lucrat desăvîrșit. Dacă nu ar fi și un exercițiu al inteligenței, virtuozitatea de limbaj ar aluneca în verbozitate, în manieră obositoare, într-atît stă pe muche de cuțit ingeniozitatea. Practicînd această orfevrerie a cuvintelor rare, mai ales din registrul neologistic (cum făcea, memorabil, G. Călinescu și cum reușesc și astăzi cîțiva critici, extrem de puțini, cei ce pot să-și rafineze discursul, astfel încît să ilustreze realmente
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Grigore Ghica, e trezit în mijlocul nopții și are un aer dezorientat (,Grigorie vodă Ghica era un om mărunțel, barba potrivită în apăratoare și cănită, mai mult roșie decît galbenă, mustățile roșii trase în jos și despărțite sub nas prin două-trei muchi de brici, ras pe obraz pe lîngă barbă; ochii vii, glas răstit și gros. Cînd am intrat în iatac la vodă, era șapte ceasuri, sau, cum s-ar zice astăzi, o oră după miezul nopții. Vodă era cu ghicelic de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
începuse să că orice binefacere venea de la... Marșeuză. I se dusese vedea că ar fi fost o ghinionistă, fiind o generoasă, poate tocmai de aceea... * în momentul când are loc acțiunea, - toamna lui 1969, - avea 30 de ani bătuți pe muche și era într-o formă fizică deosebită. înaltă, cu păr castaniu, cu ceva napoleonean, în tăietura nasului, însă având picioare lungi, superbe, de săritoare în înălțime, gambe fine de oțel parcă lucrate la polizor, - râdea ca o copilă și îi
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
III). Protagonistul din Câmpia Borges poate fi, prin urmare, "inactual" și "deteriorat", dar nu și singur. Iar autorul care se proiectează și se recunoaște în el, într-o autoreferențialitate asumată, realizează un fel de prelungiri, extensii ale propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
sensurilor acesteia. Preluat de la una dintre fostele iubite ale eroului, frumoasa și inteligenta Ester, care i-a scris pe o foaie cuvintele cântecului de Hanuca, termenul e ulterior încărcat, de către autor, cu semnificații personale și transindividuale; și așezat exact pe muchea unde viața și literatura se întâlnesc. Încercările prin care trecem, mizeriile ce ne sufocă, spectrul ratării sociale și profesionale vor spori lumina pe care Dumnezeu a pus-o în noi. În afara acestei divine asimetrii, izbăvitoare pentru cel ce crede în
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
Trebuie să-ți investești toate forțele, domnule Gerard, ca să arăți cât ești de valoros perora de unul singur dl. Valy tot mai volubil Ce vreau să spun? Fighelem, fighelem! Pe ungurește înseamnă atenție, atenție! Rolul acesta, al dumitale, e pe muche de cuțit. E ca în viață. Numai ca în viață. Aveam senzația că, anterior aș fi citit cu voce tare fraza aceasta. Poate că totuși Mihai nu avusese atunci suficientă răbdare. Valy nu era deloc atent la spectacolul tot mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]