104 matches
-
2.1.1. Histologie. Adenocarcinoamele constituie 98% din CCR. Macroscopic se prezintă sub forma vegetantă, ulcerativa sau infiltrativa (schiroasa). Au 4 grade de malignitate (de la bine diferențiate la nediferențiate). Adenoarcinoamele mucipare (coloide) reprezintă 17% și se caracterizează prin existența de mucina extracelulara, iar varianta cu celule în inel cu pecete conține mucina intracelulara. Aceste forme au un prognostic mai rezervat, asemănător cu al formelor nediferențiate. Rarele tumori carcinoide sunt situate la nivelul cecului sau rectului. La nivelul canalului anal se întâlnesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215279_a_216608]
-
prezintă sub forma vegetantă, ulcerativa sau infiltrativa (schiroasa). Au 4 grade de malignitate (de la bine diferențiate la nediferențiate). Adenoarcinoamele mucipare (coloide) reprezintă 17% și se caracterizează prin existența de mucina extracelulara, iar varianta cu celule în inel cu pecete conține mucina intracelulara. Aceste forme au un prognostic mai rezervat, asemănător cu al formelor nediferențiate. Rarele tumori carcinoide sunt situate la nivelul cecului sau rectului. La nivelul canalului anal se întâlnesc carcinoame epidermoide (istorie naturală și tratament diferite). CCR. Tipuri histologice. ● adenocarcinom
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215279_a_216608]
-
ai salivei se remarcă prin existența posibilității combinării unor ioni cu formare de compuși insolubili PO3 și CO3Ca, care se depun ca tartru pe dinți sau sub formă de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
se adaugă resorbția proceselor alveolare dentare, cât și modificări ale articulației temporo-mandibulare. La nivelul mucoasei bucale, epiteliul se subțiază, se cheratinizează, glandele salivare se atrofiază, ceea ce duce la scăderea secreției salivare, care devine totdeauna mai vâscoasă, prin creșterea procentului de mucină. Scăderea secreției salivare constituie o primă cauză de agravare a factorilor cariogeni. Factorii locali, cum ar fi tulburările de articulație dentară (mai ales prin edentație parțială și suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
complexe joncținale proeminente, tonofilamente perinucleare, canaliculi intracelulari. Se produc cantități excesive de acid hialuronic care acoperă microvilii [20]. Contactul direct al microvililor cu fibrele de colagen printre defectele membranei bazale este sugestiv pentru mezoteliom. Microscopia electronică confirmă absența caracteristicilor adenocarcinomului (mucină intracelulară, granule secretorii) [30]. Biologie moleculară S-a dovedit că azbestul activează sau inactivează o mare varietate de gene, incluzând receptorul factorului de creștere epidermal, receptorul pentru insulină și gene reglatoare ale ciclului celular (INK4a/ARF, p16, NF2). Secvența SV40Tag
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
formă de prezentare a colangiocarcinomului periferic este varianta cu creștere intraductală [10]. Din punct de vedere US aceasta poate îmbracă la rândul ei două forme:masă polipoidă în interiorul căilor biliare periferice (de ordinul 3 sau 4) unde, din cauza producerii de mucină, determina distensia marcată a acestora;ca o masă solidă într-o dilatație chistică ductală ce nu comunică cu căile biliare [8]. ASPECTE ALE CCI LA ECOGRAFIA CU CONTRAST In faza arterială, după administrarea unui agent de contrast (AC) intravenos (SonoVue
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
II (6,7), intermediar, 264 (52,8% din cazuri); grad III (8,9), insuficient diferențiat, 106 (21% din cazuri). Celule cu nuclei anaplazici, nucleoli proeminenți, limite celulare dificil de precizat, dând aspectul de sincițiu Carcinom coloid: celule tumorale înconjurate de mucină extracelulară abundentă. Gradarea nucleară utilizată este cea propusă de Fisher, luând în calcul următoarele elemente: anizonucleoza, dimensiunile nucleare, intensitatea mitozelor, aspectul nucleolilor, aspectul cromatinei. În raport cu notările efectuate se obțin următoarea gradare: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
II (6,7), intermediar, 264 (52,8% din cazuri); grad III (8,9), insuficient diferențiat, 106 (21% din cazuri). Celule cu nuclei anaplazici, nucleoli proeminenți, limite celulare dificil de precizat, dând aspectul de sincițiu Carcinom coloid: celule tumorale înconjurate de mucină extracelulară abundentă. Gradarea nucleară utilizată este cea propusă de Fisher, luând în calcul următoarele elemente: anizonucleoza, dimensiunile nucleare, intensitatea mitozelor, aspectul nucleolilor, aspectul cromatinei. În raport cu notările efectuate se obțin următoarea gradare: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
exterior printr-un canal, pe suprafața epitelială a buco-faringelui. Ele prezintă două tipuri principale de celule: seroase, care sunt bogate în depozite de zimogen și a căror secreție este ptialina; mucoase, ce conțin granule de mucinogen, precursorul produsului de secreție - mucina; există și un al treilea tip de celule - mixte. Cele trei perechi de glande salivare sunt: - glandele parotide, de tip seros, situate în lojile parotidiene lângă conductul auditiv extern, cu greutate de 25-30 g. Produsul de secreție fluid și transparent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în loja sublinguală, având o greutate de 3-5 g fiecare. Produsul de secreție se elimină prin canalele Rivinius (5-6) în apropierea frâului limbii sau, uneori, printr-un canal unic, numit canalul Bartholin. Saliva secretată de glandele sublinguale este bogată în mucină și are rol în formarea bolului alimentar (salivă de deglutiție). Pe lângă glandele salivare principale, mai există și o serie de glande salivare accesorii (cu acini mucoși) în pereții mucoasei bucale, cu rol mai puțin important. La om, cantitatea de salivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
minerale ale salivei sunt reprezentate mai ales de combinații ale potasiului (concentrații mai mari decât în sânge), precum și de clor, sodiu, bicarbonați și fosfați. Clorurile din salivă activează ptialina. La rândul lor, substanțele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite și mucină (0,2 g/dl), enzime și alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substanțe organice neazotate. Principala enzimă din salivă este reprezentată de alfa-amilaza salivară (ptialina) care scindează amidonul până la stadiul de maltoză, acțiune continuată și în stomac încă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din lapte. În salivă se mai găsește și lizozim, enzimă cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidică a microbilor. Recent s-a pus în evidență și o enzimă proteolitică numită kalicreină, implicată în formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale. Dintre proteine, mucina are rol important în formarea bolului alimentar. De asemenea, în salivă sunt prezente, la 80% din populație, aglutininele sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanță în medicina legală. Substanțele azotate neproteice sunt reprezentate de uree, acid uric, aminoacizi, creatinină. Dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus neutralizează 40 ml HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bilei apar diferite în cazul bilei hepatice și al celei veziculare. Spre deosebire de bila hepatică galben-aurie, clară, aproape izotonică și cu pH de 8-8,6, bila veziculară este verde-brună, tulbure din cauza resturilor epiteliale și a sărurilor de calciu și filantă din cauza mucinei; pH-ul ei este cuprins între 7 și 7,6. În vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali ai bilei sunt săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ei este cuprins între 7 și 7,6. În vezicula biliară are loc o puternică resorbție a apei, astfel că bila hepatică se concentrează de 8-10 ori. Constituenții principali ai bilei sunt săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină, acizi grași, mucină și substanțe anorganice: cloruri de Na, K, Ca, bicarbonați și fosfați. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis și nu conține enzime, cu excepția fosfatazei alcaline, ce se excretă prin bilă. Sărurile biliare sunt glicocolatul și taurocolatul de Na și K.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
modelul „muriform” sau de „fagure de miere” al tumorii [53]. CHISTADENOAMELE MUCINOASE Se caracterizează prin prezența unei formațiuni chistice, frecvent de dimensiuni mari, cu noduli parietali și proliferări papilare ale pereților; uneori prezintă septe în interior. Datorită conținutului bogat în mucină este posibil ca nodulii parietali să nu fie detectați la ultrasonografia convențională (fig. 255). La ultrasonografia cu substanță de contrast se observă creșterea moderată a semnalului vascular la nivelul nodulilor parietali și a septelor intrachistice, ceea ce permite diagnosticul diferențial cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
PAPILARE INTRADUCTALE (IPMN) Sunt leziuni chistice rare, cu potențial malign. Ele sunt definite că neoplasme chistice pancreatice, care formează excrescențe papilare ale epiteliului de tip columnar, fără stroma subepitelială de tip ovarian - ceea ce le diferențiază de chistadenoamele mucinoase -, care secretă mucina, si sunt localizate intraductal. Ca urmare se produc dilatări ductale și secreția de mucina, uneori în cantități impresionante, se poate exterioriza la nivelul papilei Vater. EPIDEMIOLOGIE IPMN apar de obicei la vârstnici (70-80 ani), la ambele sexe în egală măsură
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
neoplasme chistice pancreatice, care formează excrescențe papilare ale epiteliului de tip columnar, fără stroma subepitelială de tip ovarian - ceea ce le diferențiază de chistadenoamele mucinoase -, care secretă mucina, si sunt localizate intraductal. Ca urmare se produc dilatări ductale și secreția de mucina, uneori în cantități impresionante, se poate exterioriza la nivelul papilei Vater. EPIDEMIOLOGIE IPMN apar de obicei la vârstnici (70-80 ani), la ambele sexe în egală măsură. Factorii de risc pentru dezvoltarea IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
sexe în egală măsură. Factorii de risc pentru dezvoltarea IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică, și istoricul familial de cancer pancreatic [7]. MORFOPATOLOGIE Există trei trăsături macroscopice pentru IPMN:afectează sistemul ductelor pancreatice;produc cantități mari de mucina extracelulara;formează adesea excrescențe papilare. Astfel, în timpul investigației macroscopice a IPMN, este important să se observe conectarea chiștelor cu sistemul ductelor pancreatice. IPMN pot fi localizate oriunde în pancreas, deși cele ale canalului pancreatic principal sunt cel mai adesea evidențiate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
sub 2 cm sau mărimea chisturilor de peste 2 cm se asociază cu o rată de malignitate de 25% [8,10,11];tipul mixt, cu afectare de canal pancreatic principal și canale pancreatice secundare. Clasificarea histopatologica, bazată pe histologie și expresia mucinelor la imunohistochimie a subîmpărțit IPMN în patru categorii:subtipul intestinal (proliferări papilifere de tip intestinal, tapetate cu celule înalte, columnare,pseudostratificate cu celule Goblet ocazionale și cu expresie MUC6);subtipul pancreatico-biliar (papile cu sistem complex de ramificații tapetate cu celule
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
mucinoase), în contrast cu celelalte subtipuri, care au prognostic similar cu adenocarcinoamele ductale, si la care invazia perineurala și afectarea ganglionara sunt mai frecvente [13]. IPMN sunt împărțite în funcție de nivelul atipiilor celulare. Cazurile benigne prezintă celule columnare mucinoase simple, raport scăzut nucleu-citoplasmă, mucina apicala citoplasmatica,modele difuze și fine ale cromatinei, lipsa atipiilor citologice. Cazurile de graniță benign-malign prezintă celule pseudostratificate, lipsa fuziunii micropapilelor și celule cu atipii ușoare sau moderate. Carcinomul în situ prezintă atipii celulare severe și fuziunea papilelor. PATOGENEZA Nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]