64 matches
-
gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui Eminescu pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
Rotunduluișura vece îi umbrită ge cloamba* goronului.Șindrila îi putrezita, spartă ge piatră gin varăLasă ploaia și să scurgă pe pareți gin afară.Ieslea-i goală, numa” lanțu” ruginit-o, așteptândAltă marhă* să ia locul și s-o audă iar mugind.În cui spânzura scorbaciu”* iar pa poliță-un șustăr*S-o țasală vece, ruptă, cu mânerul gin frăgar*.Lâng-obloaca* crepațâtă îi o furca c-un colț rupt,Frunz-uscată ge-astă toamnă, numa bună ge-așcernutîi culcuș cald, la o ciuta, ce-o
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
În viziunea poetului Marea Mediterană este vastă și triumfală “Întindere -albăstrie”, “Ești vastă, triumfală”, prețioasă “Nemărginit safir”, atrăgătoare “ca visul început”, măreață “Te miști măreț la vânt”, tainică, plină de contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor cosmice: vântul și luna adorm la sânul ei, cerul senin se reflectă în oglinda ei diafană. Poetul are față de Marea Mediterană sentimente de atracție, încântare, plăcere de a visa pe malurile ei, de a privi corăbiile
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nascuti_si_morti_in_acelasi_an_am_ion_ionescu_bucovu_1341391242.html [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PEISAJ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului peisaj zăpada descântată pe epiderma orizontului cade banală pe niște scântei de speranțe, vântul scobește sufeletele mugind tremurat, tot felul de urme gonesc la întâmplare peste noi: de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422350703.html [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
îi umbrită ge cloamba* goronului. Șindrila îi putrezita, spartă ge piatră gin vară Lasă ploaia și să scurgă pe pareți gin afară. Ieslea-i goală, numa” lanțu” ruginit-o, așteptând Altă marhă* să ia locul și s-o audă iar mugind. În cui spânzura scorbaciu”* iar pa poliță-un șustăr* S-o țasală vece, ruptă, cu mânerul gin frăgar*. Lâng-obloaca* crepațâtă îi o furca c-un colț rupt, Frunz-uscată ge-astă toamnă, numa bună ge-așcernut Îi culcuș cald, la o ciuta, ce-
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1494489728.html [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
Versuri > Omagiu > DE NECUCERIT Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului William Ernest Henley (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Lumină-s în noaptea ce-mi da întuneric și iadul îl cheamă pe Terra mugind recunoștință am Celui puternic că sufletul meu e liber oricând Dincolo de locul sugrumat de lacrimi unde războaie țes umbre de-oroare și foc în anii ce trec cu sute de pătimi mă ridic fără teama, chiar de nu am noroc
DE NECUCERIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1446488588.html [Corola-blog/BlogPost/342809_a_344138]
-
rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui Eminescu pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui Eminescu pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1395746447.html [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde - Trecea peste țărmuri de taină peste somon mort în fiorduri uitate În cămine, dănțuitori rapaci În Ceruri, vraci tainici dezlănțuiau himere magice acolo vânători explorau preerii... după bivoli... după elani... după caribu... după vânat... colibe ridicate din scoarță de mesteacăn
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună știrile / din subștiri bătute de grindini”. Priveliștea din Peisagiu epifanie e de „iarnă fimbul”: „La copcă vidrele se strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i decât o bazaconie simplistă, de gust alexandrin, pentru a explica voracitatea intrinsecă a spațiului vital. − He-he! Am vrea noi să apară de undeva o bestie mugind, care să ne justifice teama, dar peste tot numai semeni panicați forfotind frenetic în căutarea ieșirii. Fiecare își zice că neapărat o parte din ceilalți trebuie să fi văzut monstrul pe viu, cu propriii lor ochi, și de-asta se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după cineva la care vrei să ajungi sau fugă de cineva de care vrei să scapi. Cum Ahile este cel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după cineva la care vrei să ajungi sau fugă de cineva de care vrei să scapi. Cum Ahile este cel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului, ne este sugerată, în spațiul de interes al lucrării noastre, de descoperirea la Hăbășești a unei protome zoomorfe care redă un cap de taur mugind (DUMITRESCU et alii 1954, 432 și pl. CXIII/3). Tot pe aceste baze credem că se poate explica și preferința manifestă de figurare a divinității masculine sub forma taurului și raritatea reprezentărilor antropomorfe. Principalul argument este constituit de poziția secundară
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin tăietura de la mijloc, Rică Venturiano care, înclinându-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tu te-ai dat jos." 17 E tonul oricărei mame nemulțumite de neascultarea odraslei, iar Hristos cel înviat îi răspunde docil, ca un copil mustrat: "A, maică, măicuța mea, / Mi-a fost drag / S'aud vântul bătând, / Iarba fâșâind, / Boii mugind, / Plugurile scârțâind, / Voinicii șuierând."18 În alt loc, Fecioara Maria îi spune: "mare putere ți-am dat eu (subl.n.) ție".19 Într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă din Botoșani, ea suflă peste rănile lui Hristos cu Duhul Sfânt
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
animalelor din turmele de oi sau cirezile de vaci. Tablourile din pastelurile lui I. H. Rădulescu sau G. Coșbuc se potriveau exact perfect înserărilor din Giurgioana și Răcușana: Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plină (George Coșbuc, Noapte de vară) Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde, la jgheab întins pășeau. (Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul) Autorul acestor rânduri, ca cel mai mare în familie, na fost scutit de nici o muncă și în special de păzitul oilor și vacilor, prășit, cosit, cărat fân, ridicat snopi etc. Ca toți
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele în "adâncul muntelui", întărit de soma, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra ("fulger"), armă făurită de Tvaștr, îi crapă țeasta și eliberează apele care se îndreaptă spre mare "asemeni unor vaci mugind" (RV, I, 32). Bătălia unui zeu împotriva unui monstru ofidian sau marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită. Ne amintim lupta dintre Ra și Apophis, dintre zeul sumerian Ninurta și Asag, dintre Marduk și Tiamat, dintre zeul hittit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lichid spre ei, cum îi spulberă ca pe gâzele cele neînsemnate, cum se prăvălește spre oraș, cum se întâlnește cu cealaltă apă ieșită din matcă, apa fluviului, cum împreună rup digul vechi, de protecție, cum cele două ape se contopesc mugind ca un miliard de tauri furioși, cum se reped spre așezarea numită Serenite, cum o înghit, pur și simplu o înghit ca și cum niciodată n-ar fi existat pe fața pământului. *** Când s-a luminat de ziuă, nimic nu mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]