11 matches
-
Se auzeau însă în depărtare bubuiturile clocotitoare ale inimii sale uriașe hrănite de energiile fluviilor focului veșnic ce-i curgeau în vene. Bătăile inimii sale se făceau auzite până la mari depărtări, asemeni mugetului înăbușit al unei cirezi uriașe de pachiderme mugitoare alergând dezlănțuite la culme, semn că ținta călăreților nu era prea departe. Mugetul acela al muntelui era temut de oameni cât și de sălbăticiuni și pe coastele sale incandescente nu trăiau alte animale în afară de uriașe salamandre. Pe colții înzăpeziți ai
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
UE pe care era montat un lansator de rachete. Avantajul acestei artilerii reactive era o mobilitate și o protecție sporită față de tractarea unui lansator de rachete Nebelwerfer. Vehiculul a fost poreclit "Stuka zu Fuss" (Stuka pedestră) și "Heulende Kuh" (vaca mugitoare). Arma consta în mai multe cadre (rame) de lansare atașate vehiculelor în lateral sau în partea dorsală. Muniția putea fi explozivă, de calibru 280 sau 300 de mm, sau incendiară, de calibru 320 mm. Cum era cazul cu toate lansatoarele
Wurfrahmen 40 () [Corola-website/Science/319775_a_321104]
-
de năravurile astea, urma să pățesc asemenea ei. Nu mă trezisem de tot și În dorința mea de a mai dormi puțin, mi-am acoperit urechile cu mâinile și, crezând că strig În vis, i-am zis: „Oprește-te, vacă mugitoare ce ești“. În secunda următoare, m-am trezit luată la palme de Mama Scumpă. Și iată-mă acum, Împreună cu toată familia, pregătindu-ne să fugim din oraș În toiul nopții, cu aur și diamante Îndesate În corpurile de cârpă ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
peste grămezile de uciși". Elegy, to the memory of Mr. Thomas Philips, of Fairford / Elegie, în memoria dlui Thomas Philips, din Fairford - "o beznă îndesîndu-se"; "văiuga-ntunecată"; "întuneric înnebunitor"; "un clopot ce-i îndoliat al morții"; "nocturna pasăre afurisită"*; "furtuna mugitoare". [*the curst nocturnal bird: pasăre care ne amintește de imaginea poetică din faimosul poem The Raven / Corbul de E. A. Poe.] "Ci odihnește-te muză a mea, dar fă-o numai spre a plînge Un prieten ce eu am îndrăgit cu
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită de căință a Morții"; "povestea cruntei suferințe"; "perechea cea căznită"; "un mormînt prietenos". [*boding owls; ravens fun'ral croak: imagini avînd afinități cu opera lui Poe; vezi poemul său obsesiv, The Raven / Corbul (1845).] [**haunted groves: locurile
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă-n radă veselul vapor / Feeric, sub presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu aici elipse noi încerc / Tot mai rotit, mai iute, mai în cerc / Și simt un miez de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci incendii calme joc, / Desculț, ațâț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
ale ochilor care obișnuiau să-ți rătăcească-n depărtate ceruri, Pe mine-abandonîndu-mă, jos le-am legat c-un fier încins. 300 Aceste nări ce se-Întindeau cu desfătare-n cerurile dimineții În jos le-am aplecat cu plumb topit în mugitoarele-mi cuptoare. Sufletul meu este șapte cuptoare, necontenit foalele mugesc Peste cumplit de-nflăcărata-mi inima, metalul cel topit curge-n Canale prin mădularele-mi de foc. O iubire! O indurare! O durere! 305 O chinuri, amare chinuri a' iubirii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
evanescent” care trebuie transformat în rezultat literar. Să descopere în ce fel o „estetică de esență simbolista” și/ sau religia - ar mai putea da sens unei vieți haotice. Deși a păstra muzicalitatea textului pare imposibil (cum să traduci moocow - „vacă mugitoare” - în așa fel încât în română să rezoneze cu tuckoo, „micul hăpăilă” - sau O, Stephen will apologise... if not, the eagles will come and pull ouț his eyes, momentele sugerând chiar de la inceput atmosferă paradisiac-infernală), Antoaneta Ralian izbutește să ne
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
fi admirat în operele lui. Omului i se adresa decât cântarea lui Sofocles, în Antigona : <<Lumea este plină de minuni, dar nimic nu este mai minunat ca omul. Aleargă cu vântul în pupă de-a lungul mării înălbite, peste valurile mugitoare, și zeitatea neînvinsă, de-a pururi neistovitul pămînt, purtător de semințe, este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășeascăș
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
cercetînd Încă o dată cunoscutul povîrniș de lavă fisurată care se ițea la adăpost de vînt, Într-un golf liniștit și micuț cu nisip alb, pentru a urca fără grabă ca să piară pe țărmurile Înalte și enorme, de care se spărgeau mugitoarele valuri ce veneau dimpotrivă. Priveliștea Îl neliniști. Fără Îndoială că plouase În absența lui, iar cactușii și arbuștii crescuseră peste măsură, Împrăștiindu-se printre stînci și blocurile de lavă, căutînd cu aviditate orice bucățică de pămînt fertil adusă de vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
drumul cu toată viteza, trecu, zburînd jos, pe deasupra capului acelui bărbat care-l privea, așezat pe o stîncă Înaltă, pe jumătate dezbrăcat și cu creștetul acoperit cu o pălărie decolorată și udă de sudoare; se Îndepărtă spre sud deasupra mării mugitoare și se Întoarse cu forța și viteza unei săgeți slobozite de un arc uriaș, cu ciocul drept și capul În piept, simțind cum vîntul Îi șuiera pe la urechi, văzînd cum se apropia peretele negru și umed de care mulți alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]