89 matches
-
fapt, nu puteam să merg desculț. Asfaltul era așa de tare încins încât trecea căldura chiar și prin pielea de porc a opincilor. -Ce este ăla asfalt? întrebară copiii. -Cum să zâc... un fel de feșteală peste drum. Cum face muica pământul din camere înainte de sărbători... atunci când feștelelte pământul cu apă. Aaa ... mai bine, cum să zâc, cum este tencuiala de pe zidurile caselor. Așa se face pe jos, pe drum... cu ceva negru și tare. -Ce minune! ziseră copiii. -Minunea cea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
casetă cu tot cu genericele care fuseseră pregătite în seara de dinainte. Filmările mergeau așa de bine, încât veneam și eu și tata de la București să-i ajutăm pe Augustin și pe Laurențiu. Eu țineam reflectorul sau făceam poze, tata filma, iar muica Mioara, bunica mea, făcea sarmale. Se trezea la 4 dimineața ca să gătească, iar la 6 pe masa din sufragerie ne așteptau bolurile aburinde în care sarmalele tronau, învelite în foi de varză, ca niște proiectile imense, dătătoare de energie și
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
Mioara nu-mi spunea niciodată să mănânc mai mult decat aveam pofta, dar o auzeam în hol, răstindu-se la unchi-meu: “Augustine, lasă copilul să mănânce, să nu plece nemâncat, auziși?” De rușine, mai luăm o sârmă pantagruelica, iar muica mă aprobă mulțumită în vreme ce deliciosul proiectil mi se topea în gură: “Așa, mai ia una, că nu te grăbește nimeni”. Adevărul e că aș fi mâncat sarmale la nesfârșit, cred că le făcea cu vrăji și cu descântece, așa erau
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
în gură: “Așa, mai ia una, că nu te grăbește nimeni”. Adevărul e că aș fi mâncat sarmale la nesfârșit, cred că le făcea cu vrăji și cu descântece, așa erau de bune. Noaptea târziu, când ne întorceam de la filmare, muica ne aștepta treaza, indiferent de oră, si ritualul se repetă: “Îți pusăi niște sarmale, ia și mănâncă să nu te culci cu burtă goală!” După o vreme, am început să filmez și eu. Prima dată am pus mâna pe camera
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
Tg. Mureș, Aleea Cornișa nr. 30/39 țel: 213404; 0745593388 7689 MOLDOVAN MELINDA (n. 1953) Tg. Mureș, str. Rodnei nr. 80 țel: 225536; 0745758446 16948 MOLDOVAN OLIVIA (n. 1965) Tg. Mureș, str. Salcâmilor nr. 23A/6 țel: 230536; 0745260056 19679 MUICA MARIA (n. 1965) Tg. Mureș, Bd. 1Decembrie 1918, nr. 29/10 țel: 263442 10969 MUNTEAN ANGELA (n. 1951) Tg. Mureș, Bd. 1848, nr. 75, ap. 2 țel: 251808 17938 MUREȘAN ADRIANA (n. 1967) Tg. Mureș, str. Rămurele nr. 21/15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
actual în Germania, 64347 Griesheim, Sterngasse 56, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Segarcea nr. 7, bl. B13, ap. 35, sectorul 6. 302. Heghes Ana-Selina, născută la 17 februarie 1973 în localitatea Orșova, județul Mehedinți, România, fiica lui Muica Gheorghe și Hullumas Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 51381 Leverkusen, Lutzenkirchenerstr. 362 b, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băile Herculane, Str. Florilor nr. 7, județul Caraș-Severin. 303. Henning Emma, născută la 15 ianuarie 1951 în localitatea Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Consiliului Local nr. 35/1999; Hotărârea Consiliului Local nr. 53/17.12.2002"; - la poziția 46, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Parcare Biserică Fundulea", coloana 3 va avea următorul cuprins: "str. Nichita Stănescu; Suprafață teren aferent: 846 mp; N - Muica Ion; S - str. Nichita Stănescu; V - Biserică; E - Str. Alunului"; iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local nr. 32/1998; Hotărârea Consiliului Local nr. 53/17.12.2002"; - la poziția 49, coloana 3 va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
te ia moartea... Până una alta să vă mai spun una: cică ar trebui să trecem prin criză, ca marinarul cu fruntea sus, prin ditamai furtuna! Chiar și când corabia e vai de mama ei! Machea!- s-a întrebat aceiași muică. De, ce să zic? Și eu cred că trebuie să fi criță și să îți dea Dumnezeu, cu carul, norc, altfel nu mai vezi uscatul! Încă una și mă duc: „Trebuie să avem grijă fiecare de noi înșine! Să nu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Cana-Galileii și-n pragurile voastre-aducem flori știți voi lume ce e pribegia? se fac sfinți pe pieptul vostru. și-n gura mare vă mărturisim e atunci când nu ai Dumnezeu. iată, doar cu-o sărutare c-adesea ne topim printre fiori. muica mea, săraca România și nu-i prețul prea puțin, deschideți poarta larg că vin feciori m-a sortit să fiu un derbedeu. vă zidește-n sărbătoare cu flori și stele, că-s destule-n cer mi-ați legat de suflet
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
Regimentul 66 Infanterie" - (Balș), "Regimentul 43 Infanterie" - (Slatina), "Regimentul 59 Infanterie" - (Caracal) și "Regimentul 21 Artilerie". Divizia a făcut parte din organica Corpului I Armată. La intrarea în război, Divizia 11 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă Ioan Muică. Divizia a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 27 august 1916 - 11 noiembrie 1918. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 11 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului I
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]
-
de lumea vie în care vroiam să trăiesc și în care nu-și găseau locul. Înarmat cu un pumn de fise de 25 de bani, începeam curățenia. Aveam de unde alege. Nume discrete, temperate de-un diminutiv bine ales: Curuț, Coinac, Muică, Sulică. Sau nume grele, cu sonorități cinstite și bărbătești: Pulătan, Cacoveanu, Crăcea, Lăbău. „Alo, sărutmâinile, doamna Pulătan?“ Sau: „Insist să vorbesc cu domnul Lăbău.“ Făceam parte dintr-o specie pe cât de pitorească, pe-atât de rudimentară, în botezarea căreia cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ființă să aparțină unui asemenea loc, să lucreze Într-un asemenea loc? E atît de exotică, de ieșită din comun, Încît te Întrebi cum de nu o oprește lumea pe stradă, să-și facă poze cu ea. Da’ de unde aterizași, muică? Rică are dreptate, e un fenomen. CÎnd apare pe una din aleile luxuriante, ai impresia că nu Își mișcă picioarele. De vină sînt pantofii de piele, fără talpă, galbeni, cred că se cheamă balerini, pe care În nici un caz nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a liricii folclorice în general, s. are o structură internă construită pe baza paralelismelor. Sunt utilizate frecvent paralelismele de sinonimie, de gradație, de enumerație și, mai ales, paralelismul contrastant. Contrastul poate fi aparent, pentru a sublinia o trăsătură caracterologică („Fata muicăi cea bărbată / Cu cânepa nelucrată / Cu casa nescuturată”), sau poate fi real, reliefând o satiră socială („Are hâda șese boi / Mândra n-are nice doi”). Mai puțin întâlnite, epitetele contribuie la marcarea puternică a satirei, ducând-o, în unele portretizări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
alb de pe pervazul ferestrei, într-un strat gros de zăpadă. Suntem în Cetatea de Scaun a Sucevei, în dimineața zilei de ianuarie, marți 25, văleato 6983 de la Zidire, 1475 de la Hristos , (două săptămâni după bătălia cu noroc de la Podul Înalt). Muică! Ce i-am belit! Pilaf, ciulama i-am făcut! izbucnește, nemaiîncăpându-și în piele, Mihail, un tânăr pletos, vesel, bun de gură, neastâmpărat ca argintul viu, ajuns mare spătar, în ciuda tinereții sale. Fugeau mâncând pământul, și noi, din goana calului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
soare răsărit,/ Da’ e șarpe-ncolăcit;/ Pi-un voinic că mi-l sugea;/ Mi l-a supt de jumătate,/ Jumătate nu măi poate./ (...) Mumă-sa l-a blăstămat,/ Cu mâna țâța i-a dat,/ Din gură l-a blăstămat:/ - « Iu, iu, muică, iu, iu-te/ Pui de șarpe sugă-te!»”. Înghițirea parțială a revigorat deja puterea de rod a lumii, căci arborele mitic care veghează scena este înflorit. Cele trei timpuri verbale stratifică temporal discur¬sul, prezentul eroic, fără durată, a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu, morun, devine... nisetru, în timp ce DEX-ul stipulează că morunul e „Un mare pește ganoid (2-3 metri) care diferă de nisetru prin grăsimea
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Doamne, Doamne! Caută din ceruri și vezi și cercetează via aceasta pe care au sădit-o Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se desăvârșea de către corul catedralei episcopale, care, sub conducerea profesorului nostru de muică vocală, Eugen Frunză, interpreta deosebit de nuanțat cele mai cunoscute cântări liturgice compuse de vestiți compozitori basarabeni precum Muzicescu, Berezovschi sau Bortneanschi. Dr. Mihail BALTARU, Iași, aprilie 2004
Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
UNPR-iștii din Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea și Mehedinți, în frunte cu conducătorii filialelor și cu primarii considerați importanți în campania electorală, și-au exprimat încrederea în ceea ce privește câștigarea alegerilor din noiembrie 2012. Având ca fundal sonor melodia lui Tudor Gheorghe, „Muică, suntem neam de piatră“, pe scena amplasată în sală au urcat numele grele ale partidului, de la președintele Gabriel Oprea (ministrul apărării naționale), Marian Sârbu (vicepreședintele Camerei Deputaților), Cristian Diaconescu (vicepreședintele Senatului), Valeriu Steriu (șeful Comisiei prezidențiale pentru agricultură), Eugen Nicolicea
UNPR-iştii olteni visează frumos. 33 la sută la alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/46927_a_48252]
-
căror arhitectură dă măsură ambițiilor de moment ale unor oameni care vor să scape de corsetul unui apartament repartizat cândva prin întreprindere, Domnul Pătra a optat pentru o construcție pitică nu mai înaltă decât pomii grădinii. A învățat de la Galiciuica, muica i-a repetat mereu, că nu înălțimea bisericii dă măsura credinței, iar nepoțica l-a convins că bunicul poate și trebuie să-i facă o casă și pe măsura ei și a păpușilor pe care le îndrăgește ca pe îngerașii
Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
veci pre pământ. adună-n unde și printre nimbi legende spuse În zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Ion de la gară a fost poet adevărat.../ (...) Nu e așa, doamnelor și domnișoarelor, care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii!...” - a zis și babă Floarea, trăgând cu urechea și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Ion de la gară a fost poet adevărat.../ (...) Nu e așa, doamnelor și domnișoarelor, care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii!...” - a zis și babă Floarea, trăgând cu urechea și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ion de la gară a fost poet adevărat.../ (...) Nu e așa, doamnelor și domnișoarelor, care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii!...” - a zis și babă Floarea, trăgând cu urechea și coada ochiului la adresa deschisă de nepotul său, copil ce repeta, în șoaptă, versurile (de mai sus), versuri pe care urmează să le recite, pe scenă, la serbarea aces tui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
veci pre pământ. adună-n unde și printre nimbi legende spuse În zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]