377 matches
-
de la cor, de unde dânsa era nelipsită, împreună cu cele trei fete: cu Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
unora și altora: au fost câțiva ani când numele Împăratului Alexandru Pavlovici, și nu al unor voievozi români, a fost pomenit la liturghie și scris deasupra ușii bisericilor ce se ridicau. Francezii pătrunseră însă în Rusia, și atunci vecinii se mulțămiră și cu o pradă mai mică. Trădarea fanariotului Moruzi din neam de domn român i-a ajutat la aceasta. Rușii vor serba ca o zi de bucurie centenarul anexării. Noi va trebui să o comemorăm ca o zi de durere
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-or uitat copii mei vorba noastră... “ Iar pe alta foaie mai îngălbenita față citi: “Nu mai am nădejde...Nu mai am nădejde Doamne!O să mor prin locuri străine fără să mai trec Prutul! E
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
Să se vadă cine sunt...Și lăsese Dumnezeu o zi caldă pe pământ, la început de mai, că-ți părea rău să și mori, nu altă! Da’păi cum să mori că era de trăit, nu de murit!I-am mulțămit lui Dumnezeu că m-a lăsat în viață,să pot intra și eu în apă Prutului...în sfântă zi de 6 mai a anului 991! Ce dacă erau picerele cam betege,răsuflarea mai grea, bătrânețile mai dureroase!Doar inima îmi
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia de lângă calea ferată. Mecanicul îi zice: - Matușică, aruncă-ți desagii într-un vagon și opintește-te și matale sus. - Mulțămesc nepoate nu mă urc că sunt grăbită. Acum ați înțeles cam cum mergea „Mocănița”. Am ajuns la chermeza unde ne-a primit cu mult fast tipul care-l invitase pe Marcel și care pare-mi-se era primarul Abrudului. Un
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
din toată inima să-ți dea voie. Poate urecheala să devină totuși necesară. Niciodată nu poți știi toanele vântului căruia ne vom încredința soarta. Cu un zâmbet îngăduitor Anica își ia rămas bun cu un mic pupic care l-a mulțămit deplin pe Ionel Fix la ora 9 un Mercedes destul de luxos oprește în fața casei. Din el sare Ionel ca să întâmpine cele două femei care au ieșit din casă. Anica avea un rucsac destul de burdușit în mână. - Ionele, Ionele vrei să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
că și-ar propune, ha, să le amintească locuitorilor acelei țări cum că... “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Când va fi gata, veți merge s-o vedeți? - Nu aștept cu sufletul la gură momentul inaugural al Catedralei, am, mulțămesc Domnului, destule alte lucruri importante de făcut, dar când va fi gata, dacă voi avea un prilej și voi fi sănătos, nu mă voi sclifosi, ci voi merge negreșit să mă închin și să mă bucur că, iată, cu greu
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
peste toate un cântecel prin care să le spunem că “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Suntem în preajma Paștelui. Ce le spuneți cu această ocazie semenilor dumneavoastră? - Ei, da. Îmi creați o prilejuire pentru care musai trebuie să vă mulțămesc. Acum, când ne-am apropiat într-adevăr de sfârșitul călătoriei noastre ascetice de patruzeci de zile, adică de sfârșitul Postului acesta Mare și de mare folos, răzbate deja dinspre miezul nopții Sfintei Învieri îndemnul acela cu adevărat minunat pe care
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
autodepășirea: "Omul conține în el o contradicțiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinațiune internă. Facultatea, puterea, voința chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuși o viață nouă. Nu e nici un om mulțămit de-a rămânea etern pe același punct - omul e oarecum nașterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterii mărginite și-a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața este lupta
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
n-ar fi avut alta de făcut, după cursul ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa a făcut bunul popor românesc din satul Sân-Petru. Mulțămiți de a-și fi asicurat proprietatea lor cea strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și iată că bătrânii satului, seniore Blaccorum, abordează tribunalul cu o naivitate în adevăr patriarcală și declară că de acum
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
iel șî-l opăre la inimă șî să stăciună șî numa scoate fum. Nu-ț da vorba la nime. Șî cân o dai, dă-o cu rost, c-atuncea țî s-arată omu cum îi. Dacă-i de treabă, ascultă, mulțămește șî cibzuie. Dacă-i omu nahui, ore să mănie, ore să râdie, ore nu te bagă-n samă. Da cum iești tu acu... ”feri-mă, Doamne, de proști, că hăi înțalepț să fer iei de minie!” Vorbele Unchiului mi s-
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
făcută «Deșteaptă-te Române», îi probăm puține rânduri și văzând în tot melosul este de minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tânără și puternică până la fine. Mai repetându-l odată, toți Domnii învățând melodia din auz, cântau împreună, mulțămind și urând multă viață și sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul «Deșteaptă-te Române» s-a făcut cel mai plăcut și familiar, iar eu eram poftit în toate părțile ca să-l cânt și să învăț tinerimea a-l cânta
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
același cu boieru’ de la Hanu’ Ancuței, o strâns tare din măsăle, în timp ce-i năvălea tăt sângele-n obraji. Domnul, prefăcut că nu-și amintește de el, i-o cercetat hârțoagele și o socotit că musai trebuie să-i facă dreptate. Mulțămit peste măsură, răzășul, cu inima cât un purice, îi sărută mâna Domnului, îngenunchind întâi și mergând apoi ca racul, ca să nu-i întoarcă spatele stăpânului. Când dă să plece, însă, deodată îi răsună în urechi glasul lui Vodă, care îl
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
ș-am făcut o clanie de fan. Or fost tri clăni în țârc, pe dunga Arsurii, cu mai doauă de la vecini, toate una lângă halaltă, da numa pe-ahaia de Precup o traznit-o, restu nice una n-o ars... Ș-am mulțămit lu Dumnedzău ca s-o pus pe clanie, nu s-o pus pe noi! Și stai, ca câte helea nu s-or tâmplat, cât n-or pătat cu helea din bătrâni!... Ți le-o dzâce io can o fi, nu
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul să-l alegem! POVESTITORUL Voioși, dar preocupați, toți merg în frunte cu Mircea cel Bătrân spre malul Oltului.Domnitorul privește stânca din fața sa și tresărind își aduce aminte de vis. ( Glasul
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de la cor, de unde dânsa era nelipsită, împreună cu cele trei fete: cu Ana, cu Ioana și cu Mărioara. Dacă badea Pavăl Precup ar fi avut cât de cât glas, cu siguranță ar fi venit și el la cor. Așa, s-a mulțămit, ca uneori, să hurduce steagul cu clopoței în echipa de fluierași. Ne-a cântat și ne-a povestit multe. Pentru că-ntr-o viață de om vezi și-auzi multe. Iar în Leșu, pe lângă multe alte lucruri auzi și mai multe
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
din toată inima să-ți dea voie. Poate urecheala să devină totuși necesară. Niciodată nu poți știi toanele vântului căruia ne vom încredința soarta. Cu un zâmbet îngăduitor Anica își ia rămas bun cu un mic pupic care l-a mulțămit deplin pe Ionel Fix la ora 9 un Mercedes destul de luxos oprește în fața casei. Din el sare Ionel ca să întâmpine cele două femei care au ieșit din casă. Anica avea un rucsac destul de burdușit în mână. - Ionele, Ionele vrei să
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-a avut ce-i trebuia”. Dragostea de patrie e și dragostea pentru limba română, una dintre cele mai frumoase limbi vorbite din lume, de un popor a cărui obârșie se adâncește în istorie pe o perioadă cu mult peste
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1461750605.html [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
Simona Tache Au zis-o cercetătorii britanici. Mulțămesc lui Agnes, că mi-a semnalat, altfel puteam să mor fără să știu. La revedere! S-a rezolvat și asta, băieți! Altceva. Ce mai discutăm?
Femeile parchează mai bine și, în general, fac totul mai bine decât bărbații by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19252_a_20577]
-
și pentru apărarea drepturilor țăranilor (așa cum apărea în "Neamul Șoimăreștilor") într-un bătrân umilit de sărăcie și de hărțuielile oștenilor domniei, ce-i cere voievodului să-i ierte pe răzeșii orheieni ce se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
spun fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fel de fel de glume pentru a se vedea care dintre fete sau femei nu râde. Grăitorul zice: „Noi avem o păsăruțî/ Ș-o sărutăm în guruțî/ Când păsăruța ne-a cânta/ Guruța i-om săruta”. Atunci nuna zice: „Mulțămesc, mulțămesc/ Cini mi-o slobozât graiu/ Sloboadă-i Dumnezo raiu/ Că dă tățî nuntași-mi pari bini/ Da nu-mi pari ca dă mniri și dă mnireasâ/ C-o vinit cu noi acasî”. Nuna și tăcerea ei semnifică liniștea și înțelegerea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și am să-l duc la Broșteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu, de la școala lui Baloș. Și-ți vedea voi ce-o scoate din băiet; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțămit, cât au învățat acolo... Zău, mare pomană și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă; și, Doamne, peste ce profesor înțelept și iscusit a dat. Așa vorbește de blând și primește cu bunătate
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
sama că nici el, ca și mine, nu se împotrivește ca d[umnea]ta să iei ceva mai mult, pentru motive înțelese, însă nu primește altă prioritate și egalitate. Să ții samă că eu i-aș ceda ceva, ca să fie mulțămit; trebuie ca și colaboratorul nostru, al patrulea, să primească o situație în minus, așa ca să fie toți mulțumiți, chiar și d[umnea]lui. Cumpănește cum e mai bine. Vom vorbi definitiv la București despre asta. Hârtiile pe care mi le-
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Cumpănește cum e mai bine. Vom vorbi definitiv la București despre asta. Hârtiile pe care mi le-ai trimis le aduc cu mine. Salutări cordiale. Al d[umi]tale, Mihail Sadoveanu * Copou - Iași, 2 martie 1936 Dragă domnule Stan, Îți mulțămesc pentru scrisoarea d[umi]tale. Să nădăjduim că ediția nouă va merge tot așa de bine cum au mers și cele de până acum. Nu voi lipsi să te informez de venirea mea în București, ca să alcătuim împreună contractul. Aș
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]