109 matches
-
care, e drept, va fi încadrată ironic (dar perfect adaptată sistemului) și o secvență pumnistă, atunci cînd Suzana își continuă atacul introducînd terminația fixă -ciune: "Baciune, tăciune, teciune, pîrciune, dalciune, niciune, cuciune, naiciune, minciune, teciune... Ai priceput acum?"; "Galuscus (cu mulțămire): Acu mai vii de-acasă, dar n-am priceput nici acum bine de tot, căci vorbesci prea iute" (p. 610). Același sistem - în care fiecare silabă este urmată de v...n..., cu repetarea vocalei respective, e folosit în ziarul Zimbrul
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
clădiri, care va fi inaugurată peste un an - „de Paști”. Momentul va fi retrăit de istoricul Nicolae Iorga peste ani, astfel: „mă încântam, sub pomii în floare, de aburirea vântului proaspăt al dealului și de ușoara muzică a albinelor(...) o mulțămire care nu se poate rosti în cuvinte”. În propria-i casă, Nicolae Iorga a înființat, în 1908, vestita Universitate de Vară de la Vălenii de Munte, la care au conferențiat cei mai de seamă oameni de știință și cultură din țară
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
i s-a spus, e mult ocupat în viitoarea jumătate de lună. Îi înmînă împăratului scrisoarea princepelui Cuza. După ce o citi, împăratul făcu această impresionantă declarație: "Simț o mare simpatie pentru nația română și pentru Domnul Cuza și văd cu mulțămire că nu m-am înșelat cînd am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franței. Actul patriotic ce ați desăvîrșit de curînd prin înălțarea unui singur om pe ambele tronuri a Moldovei și a Valachiei, tactul politic ce ați probat săvîrșindu-l
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
dintre cele mai înalte puncte ale memorialisticii de după 1848. De ce s-a simțit Ralet obligat să consemneze în scris misiunea politică pe care a întreprins-o la Constantinopol? O spune el însuși în finalul cărții: "Ca să-mi esprim mai bine mulțămirea întoarcerei și să contribui după putință la sporirea părăsitei noastre literaturi naționale, hotărîi a-mi aduna însemnările și a le publica. Acesta-i motivul scrierei mele și-l mărturisesc sincer". (Cap. XX) O explicație vag psihanalitică se impune: Ralet încearcă
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
ulcelele mesenilor, că ești mai tânăr și nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
s-o caute pe Liuba cu tilifonul pe la toate spitalele...Abia când vorbea cu ultimul spital chipul doctorului acela o început să se lumineze. O spus de mai multe ori „spasiva” și o așezat tilifonul la locul lui, cu mare mulțămire. S-o apropiat apoi de nenea Jănel și i-o spus că o găsit-o pe Liuba...I-o scris apoi pe o hârtiuță adresa spitalului unde lucra fata... „Mergi sănătos” i-o spus și l-o bătut pe umăr
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Să vezi dumneata cum se adeverește vorba ceea: „Tu nu-l lași să moară, iar el nu te lasă să trăiești”. Cam așa a pățit Franța și tare mă tem că îndată are s-o pățească și Anglia. Asta îi drept mulțămire că nu le au pus mâna-n gât nemților la primele lor mișcări... Oare noi ce vom mai avea de tras? Neutri nu știu cât vom mai putea rămâne, dacă nemții se vor hotărî să coboare încoace. De când au ocupat Polonia, au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința moarte? Unde este acul (boldul), moarte?" Acul morții este păcatul; și puterea păcatului este Legea. Dar mulțămiri să fie aduse lui Dumnezeu, care ne va da biruință prin Domnul nostru Iisus Christos!" (Pavel I, Corinteni Cap. XV v. 35-58). Neamul nostru românesc, care dintru începutul său a trăit în idealul și credința lui Iisus, care a suferit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cinci. Atât pe azi, căci poștașul mă așteaptă și n-aș vrea să-l pierd. Doresc din toată inima multă sănătate onoratei și mult iubitei d[oa]țne Meissner, chef bun d[omnu]lui Juju, iar d[umnea]v[oastră] mulțămirea de a-i vedea cu voie bună. Al d[umnea]v[oastră] adânc devotat și recunoscător, Ghiță * Grumăzești, în 19 noi[embrie] 1902 Mult iubitul meu Părinte, Mulțămirea și înviorarea pe care o simt aicea vine și din faptul că
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Meissner, chef bun d[omnu]lui Juju, iar d[umnea]v[oastră] mulțămirea de a-i vedea cu voie bună. Al d[umnea]v[oastră] adânc devotat și recunoscător, Ghiță * Grumăzești, în 19 noi[embrie] 1902 Mult iubitul meu Părinte, Mulțămirea și înviorarea pe care o simt aicea vine și din faptul că mă pot îndeletnici în pace și-n liniște câte 2-3 ceasuri pe zi cu lecturile prea iubite sufletului meu: scrieri de literatură veche românească, de istorie românească, de
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Simona Tache Ăsta nume de covrigărie, tată! E mai tare chiar și decât VIRNUȚI, de care vorbeam deunăzi. Mulțămiri cititoarei Diana S., care a făcut poza special pentru blogul roz. Cine vrea să vadă subiectul pe viu, să-l caute prin zona Hala Traian. Oare cum s-o fi ajuns la numele ăsta, Traian Covrigelul mare?
Traian, covrigelul mare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18950_a_20275]
-
sufletul este egal cu zero. Ia și îmbucă! Prânzul lor fu simplu: două frunze de măcriș, trei prune uscate, un boț de mămăligă rece, o ceapă și-un iepure prins la repezeală. Dar pe când se ospătau ei nălțând în gând mulțămire Atoatefacătorului, numai ce se auzi un tropot crescând pe vale și cât ai bate o dată din palme, Văioaga Ursului se umplu de chiot. — Tătarii! - mai apucă să strige călugărul bătrân, ascunzându-l pe cel tânăr sub sutană. Tătarii îi înconjurară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o poezie va să zică ceva fără poetică? — Pricep, grăi Metodiu. Pricep și mă minunez. Să-ți dea Dumnezeu sănătate! — Lăsați... se jenă tătarul, plecând ochii. în sănătatea dumitale! — Bogdaproste! - răspunse Metodiu și deșertă cupa. Episodul 8 îN CARE SE ADUCE CURATĂ MULȚĂMIRE CETITORIULUI ȘI RĂSAR NOI CHIPURI VREDNICE DE ȚINUT MINTE îngăduie-ne, Cetitoriule, care te apleci cu sfielnică grijă asupra rândurilor aceste, a face aici o pauză. Trage-ți și tu răsuflarea, hodinește-ți ochii și lasă-i să lunece iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în drum spre harem............................................................................ 7 Episodul 5: Un harem model..............................................................................8 Episodul 6: Ce mai discutau doi tineri pe la începutul secolului al XVII-lea..................9 Episodul 7: Un taifas nu fără tâlc....................................................................................10 Episodul 8: în care se aduce curată mulțămire cetitoriului și răsar noi chipuri vrednice de ținut minte..................................................................................................................................10 Episodul 9: După cădere...........................................................................11 Episodul 10: O revedere înduioșătoare............................................. 12 Episodul 11: Se limpezesc întrucâtva apele....................................... 13 Episodul 12: Barzovie Vodă e și el om.............................................. 14 Episodul 13: Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Jur împrejur de sine,/ Vedea ca-n ziua cea dentâi,/ Cum izvorau lumine.” (Luceafărul, Mihai Eminescu) „Casa în construcție cu ramuri uscate, ca păienjenii, în schele/ Înălțate-n ceruri cu seninătate/ Până când norii ți-or sluji de perdele/ Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.” (Vino cu mine la țară, Tristan Tzară) „Stoarce, Dumnezeu, lămâia lumii./ Să se facă simplitatea cerului/ trimite-ne anunțarea minunii./ Ca pasărea de cârpă a luminii/ Pentru bucuria sufletului.” (Insomnie, Tristan Tzară) „(...) Trecu un fotograf. Cum
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
și mai ales a acestor două țări, Țara Românească și Moldova. Pentru aceasta și noi imputăm toate piedicile care au mijlocit până acum, întâiu, păcatelor noastre și, al doilea, împrejurărilor. Oare nu s-ar putea găsi un mijloc, încât cu mulțămirea obștească a celor ce se împotrivesc slobozirii creștinilor să se stirpeasă aceste piedici ? Oare Țara Românească și Moldova și oricealta, adăugându-se pe lângă Lehia cu privilegii și scutiri, așa precum sunt astăzi ale Curlandei, nu ar fi o precumpănire îndestulătoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
e Lejonswardy și cadavrul ce o să se așeze în camera îngustă e acela a consoartei mele. Eu am o cheie, cer însă și pe cealaltă; îmi veți refuza dar și acuma? Îi dădui cheia și, chiar fără un cuvânt de mulțămire, alergă în jos. Eu însă mă reîntorsei în camera mea și căutam afară în întunericul cimitirului. Puțin și văzui mai multe facle mișcîndu-se peste morminte la mormântul menționat. Mormântul se deschise și văzui lumina faclelor între gratie. Era un aspect
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a doua însă fantazia formează pentru plăcerea ei proprie, spre-a se gusta ea însăși în puterea și cutezanța ei universală. Aicea sufletul apăsat nu caută așa de mult espresiunea fidelă a internului ei, ci creatorul își găsește plăcerea și mulțămirea lui sufletească în artea formarei, în bogăția (luxurioasei) risipitoarei sale fantazii. {EminescuOpXIV 330} De cercul acesta se țin multe din cântecele Divanului din Vestost, lirismul pompos întrețesut în dramele spaniole și apoi cea mai mare parte din poeziile lui Ruckert
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pricepe toate celea în legătura lor internă și în semnificarea lor necesară până și figurile cele laterale vor fi reproduse cu cea mai deplină esactitate. Lipsa de orce mijloace care să escite iluziunea afară de ton face ca acest fel de mulțămire sufletească să nu fie accesibilă decât spiritelor culte; căci aicea spiritul poetului, liber și separat de orce material și fără pârghia iluziunei sensibile, coincide cu auditorii lui. Cine aduce cu sine într-un mod or într-altul un interes de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sensibile, coincide cu auditorii lui. Cine aduce cu sine într-un mod or într-altul un interes de-o natură materială adăogat artei acela aicea nu va găsi satisfacere deplină, și la oameni ca aceștia entuziasmul pentru felul acesta de mulțămire sau e simulat numai, sau se-ntemeiază pe-o înșelare de sine însuși. Dacă vanitatea de-a trece de-un spirit cult n-ar ordona de-a acoperi câteodată până și aplecarea cea mai internă a naturei sensuale apoi am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei întreagă simplu numai în spiritul și tonul lectorului, și care cu toate astea e în stare să procure cea mai spirituală înălțare și cea mai curată mulțămire poetică, și totodată din greutatea problemei însași va înțelege raritatea unei profesări solide. ARTA ENARĂREI ÎN POEZIA DRAMATICĂ Întrebarea că "ce efecte trebuie să facă narațiunea dramatică de pe scenă? " se poate rezolva în două cuvinte. E clar că pentru arta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
istoriei nu-l atinge de fel nici chiar în privința concepțiunii, cu cât mai puțin în privința maștei, căci înaintea noastră nu. are să apară o personalitate luată din realitatea empirică, ci una care să corespundă cu ideea caracterului. Și în genere ce mulțămire prezintă arta de-a se apropia cât se poate de bine de portretul unei figuri istorice? Cel mult se va pregăti o surpriză celor ce cunosc chipul istoric, o surpriză însă a cărei efecte afară din marginele artei, căci el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actorului ca să [ne] dispună pentru lumea aceea pe care caracterul trebuie s-o provoace în noi, un ton fundamental fals însă, chiar daca arta întru urmărirea dezvoltărei ar fi cât de mare, contrazice credinței în adevărul espresiunii și oprește astfel o mulțămire artistică deplină și curată. Numai prin mijlocul tonului fundamental se susține evidentă unitatea caracterului, fie situațiunile și schimbările simțămintelor cât de varii. Tonul fundamental e terenul anumit din care cresc și se ridică diferitele modulațiuni ale tonului ca espresiuni pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
figura), a împărți timpul (durata), sau a cunoaște generalul sintezei unui ș-aceluiași lucru, și prin urmare mărimea în genere a unei asemenea intuițiuni, este o ocupație a rațiunei prin construcții de noțiuni și se numește matematică. DESPRE NEPUTINȚA UNEI MULȚĂMIRI SCHEPTlCE A RAȚIUNEI PURE, DEZBINATE CU SINE ÎNSĂȘI (Conștiința) Priceperea neștiinței mele (dacă aceasta din urmă nu e totodată recunoscută ca necesară), în loc de-a pune capăt cercetărilor mele va fi din contra și mai mult cauza pentru excitarea lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și mai mult capul de-a reuși cu pretențiile sale. Un compt general însă a averei sale întregi și convingerea rezultată din el a siguranței unei mici proprietăți, pe lângă deșertăciunea unor pretenții mai mari, ridică orice ceartă și înduplecă la mulțămirea păciuită cu o proprietate hotărâtă, dar necontestabilă. Îndreptate contra dogmaticului necritic, care n-a măsurat sfera minții sale, prin urmare nu a determinat după principie hotarăle cunoștinței sale, care așadar nu știe dinainte cât și ce poate, ci cugeta a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]