61 matches
-
sufletească. E omenește să te mai și împleticești câteodată; doar că Dumnezeu nu are nici o vină în omeneștile noastre împiedicări. De aceea îmi și pare nimerit ca toți cei ce vor să se țină de cele ale credinței să înalțe mulțămită Mântuitorului pentru tot ce a făcut El spre mântuirea noastră, a tuturor, și pentru buna chivernisire a statului; prin rugăciunile lor sfinte și stăruitoare să abată, împreună, milostivirea lui Hristos asupra noastră, ca El să nu pună capăt facerilor Sale
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
gura lui. A rămas cu treburi la băiatul nostru ăl mare că se însoară cu o fată angajată de la „Tractorul". Cred că numai Dumnezeu mi-a îndreptat pașii să vin pe aici ca să vă găsesc și să vă aduc mare mulțămită. Să știți că m-am rugat și mă rog mereu pentru sănătatea dumnavoastră și a doamnei. La început, Lanu a crezut că e vorba de salvarea vederii vreunui pacient aflat cândva sub bisturiul lui și acum e însănătoșit. Abia ulterior
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1424838039.html [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
nu greșesc recomandându-vi-l. În nădejdea că nu-mi luați în semn de rău îndrăzneala avută și că nu vă va fi greu să faceți un act de direptate, ca să zic așa, sunt al d[omniei] voastre cu vechea mulțămită românească, cu dulce dăruire Constantin Noica Note Originalele celor două scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Gheorghe Achiței - Ce se va întâmpla Mâine? Studii de estetică. [București], Editura Albatros, [1972], 248 pagini + 42 file
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
adevărat lângă sine și că ea și cu semenii ei voiește a fi tot, atuncea vede lesne că radicalismul și demagogia, sub scutul teoretic al sufrajului universal și al principiilor liberale (de care știu a se servi cu mare succes mulțămită credulității maselor și slăbiciunei sau sentimentalismului oamenilor luminați) conduc lumea europeană la distrugerea civilizațiunii - la haos. [9 ianuarie 1879 ] DIONISIE, MITROPOLIT AL DRISTULUI Joi la 4 ianuarie a adormit întru fericire aici în București o persoană care reprezinta o veche
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de! domnule, o fi și cum zici dumneata". Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela, avocatul. Astăzi, mulțămită propășirii și civilizației, foiește în sânul poporului român un număr nenumărat de acești răsucitori de vorbe, care de care mai viteaz la limbă și mai vrednic a-ți spune de la obraz că la nămiez e noapte. Când, în viața practică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
engleze de - a - și închipui următorul caz. Există undeva - nu în vecinătatea Marei Brititanii, ci în apropierea celei mai neînsemnate colonii a ei - un popor mic, dar obraznic, căruia Anglia i-au adus cele mai mari servicii și care, drept mulțămită, urmărește cu cea mai îndrăzneață batjocură tot ce e englez. Presa acestei mici țărișoare (Kleines Landchen ) batjocorește într-una Anglia; guvernul ei nu lasă să treacă nici o ocazie pentru a face guvernului, englez orice năzbutie imaginabilă și afară de aceasta micul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în ruinele statului nostru național, sunt viermii intrați în roiurile de albine; țara d-lui Rosetti este o ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statului nostru național, sunt viermii intrați în roiurile de albine; țara d-lui Rosetti este o ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială pentru popoarele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Acum cinci ani, pe când patrioții erau în opoziție, ce fel de educațiune politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună opiniune decât cea stabilită astăzi asupra aplecărilor unor înalte persoane, s-a suprimat în fine, din averea spitalelor, frumosul și avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor la această afacere) fu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului celui sănătos al bucovinenilor, va rămânea pentru ei un ideal etern nedorit; și apoi manifestă o ură cumplită și strivitoare contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora adecă cari pretind și țin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conduși de curentul ideilor națiunii și nu vom pretinde rolul de a conduce noi prin ideile noastre individuale. Prin numele și inteligența d-voastră ați aruncat asupră-ne razele cele mai curate ale generațiunii căreia îi aparțineți; de aceea primiți mulțămita noastră - nu pentru noi, a cărora nu-i nici ideea, "nici condițiunile de realizare - ci pentru sfințenia cauzei, a cărei flamură o urmăm cu toții și a cărei un moment e și serbarea aceasta. [15 august 1871] CONSTANTIN BĂLĂCESCU Se poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se însoare din nou a plecat în Rusia pentru a-și căuta mireasă. La întoarcerea sa în țară au declarat amorezei sale că a hotărât a se însura din nou, hotărâre cu care ea se vede că s-au arătat mulțămită. Alaltăieri, miercuri, spițerul a petrecut sara împreună cu fata despre care e vorba, cu care ocazie se vede că își vor fi luat adio și au băut împreună vin. După ce băuseră, fata-i spuse că de acum înainte tot ea are să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. director al cursului superior, Șt. Vîrgolici, a rostit un discurs în care, făcând pe scurt istoricul înființării Institutului Academic, a arătat cum această scoală, care răspundea unei trebuinți neapărat simțite în societatea noastră, a mers de la început tot progresând, mulțămită pe de o parte zelului neobosit al asociaților și a corpului didactic, iar pe de alta încurajării ce i-a venit de pretutindenea. Înființat la 1866, Institutul Academic intră acum în al 11-lea an al esistenței sale, dată pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toată direct sau indirect din sudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici o compenzație prin măg... ulirile ei. De aceea vom face un serviciu nației arătând adevăratul teren pe care d-rul este mare. Cu acest scop publicăm din nou următoarea mulțămită publică: Târgoviște Subsemnatul suferind de constipație, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram amenințat cu pierderea vieței. Din întîmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraș la băile Pucioasa, m-a reîntors la viață după
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Herzegovina. În aceeași vreme Norddeutsche Allgemeine Zeitung (organul cancelarului germanic) publică o corespundență din Petersburg care aruncă o ciudată lumină asupra renumitului acord ce domnește între puteri în privirea pacificării Orientului. În ea se spune că Rusia nu e mulțămită cu concesiile ce le acordează proiectul Angliei, ci dorește formarea de mici state autonome cu principi ereditari având raporturi de vasalitate cu Poarta {EminescuOpIX 209} egale cu acele ale României. Aceste state ar fi tributare însă abia peste câțiva ani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în orice caz pentru demagogie și comunism sunt coapte capetele grecilor, dar nu pentru a aduce o dezvoltare sănătoasă între popoarele Orientului; și, pentru a caracteriza lapidar această rasă, vom spune că, dacă Orientul ar avea să aleagă (la ceea ce, mulțămită Domnului, n-am ajuns încă) între o predominare grecească și una jidovească, cea jidovească e de preferat. [10 octombrie 1876] GRECIA ["PRECUM ERA UȘOR... Precum era ușor de presupus, zgomotele despre animația, războinică a palicarilor, privite de aproape, se reduc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost în mai strânsă legătură cu Ungaria decât Transilvania, fiindcă în acea țară nu este element unguresc, de dragul portului Fiume i-a dat carta bianca și i-a acordat o autonomie cu care majoritatea acelei țări se vede a fi mulțămită, primind Ungaria a suporta chiar și o însemnată parte din sarcinele ei; însă o considerabilă parte a locuitorilor Croației nici cu aceasta nu este mulțămită, iar locuitorii Ungariei cu tot dreptul se pot supăra pentru primirea sarcinilor Croației, când nici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și i-a acordat o autonomie cu care majoritatea acelei țări se vede a fi mulțămită, primind Ungaria a suporta chiar și o însemnată parte din sarcinele ei; însă o considerabilă parte a locuitorilor Croației nici cu aceasta nu este mulțămită, iar locuitorii Ungariei cu tot dreptul se pot supăra pentru primirea sarcinilor Croației, când nici a noastre nu le putem suporta. De aci încolo nici un fapt nu mai poți afla care să fie îndreptat spre mulțămirea naționalităților. Ca să înece și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a ilustra pericolul la care monarhia s-ar espune intrând în luptă cu nemulțămirea generală a popoarelor. Arhiducele Albrecht au auzit deja, la Agram, cîntîndu-i-se imnul rusesc. Unde? Într-o țară care are o autonomie oarecare, va să zică e întrucîtva mulțămită. Nu va fi mirare dacă trupele rusești, intrând în Austria, ar fi întîmpinate de acelaș imn care au jignit urechea unuia din cei mai simpatici Habsburgi. Un semn că simpatiile cele mai tari se istovesc, călcate fiind în picioare de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiecare s-a întors cu mai multă tărie în suflet, cu mai mult respect pentru eroii trecutului nostru și cu mai multă abnegare în ceea ce privește interesele noastre comune. Oricine ce va zice, această serbare a ieșit pe cât se poate de bine, mulțămită energiei și zelului comitetului aranjator, mulțămită acelora cari prin concursul material au făcut posibilă ținerea ei. Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întîlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multă tărie în suflet, cu mai mult respect pentru eroii trecutului nostru și cu mai multă abnegare în ceea ce privește interesele noastre comune. Oricine ce va zice, această serbare a ieșit pe cât se poate de bine, mulțămită energiei și zelului comitetului aranjator, mulțămită acelora cari prin concursul material au făcut posibilă ținerea ei. Să deie ceriul ca să ajungem asemine momente mai adeseori, să ne întîlnim pe mormintele strămoșilor noștri plini de virtute, și să ne legăm de suvenirea lor cu credința și aspirațiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre cei doi, fiecare purtînd accentele dramaticului în latura proprie. Tot femeia ni se mărturisește, cu credința neclintită în obiceiurile îndătinate: „Căci eu, dragă cucoană Marie, am trăit pe lumea asta numai pentru omul acela al meu și am fost mulțămită și înflorită cu dînsul”. Am putea continua cu împăcare, adăugînd una dintre formulele înșiruite mai sus și în asemănare cu situația din Baltagul: „a murit în putere”. Asta înseamnă într-adevăr materie de roman, adică de mișcare epică viguroasă. Mihail
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am rugat dumisale de ne-au făcut bine cu 200 adică două sute de lei bani, care în vadea păr la sfânta ziua Crucei viitoare cu o săptămână mai înainte să avem a răspunde banii de sus arătați dumisale, iar pentru mulțămita de facere de bine ne îndatorim ca să-i prășim una sută prăjini popușoi în țarna Bacăului, întru acestaș chip adică să prășim bine întăi și al doile și tot noi să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cât și pentru banii de sus arătați ne îndatorim că la vadeaua însemnată, fără de a mai prelungi pe d-lui măcar un ceas, având și d- lui trebuință de bani spre a merge în gios, să avem a răspunde cu mulțămită și fără de nici un cuvânt de răspuns. Iar când s-ar întâmpla de a nu răspunde noi banii mai sus arătați la vedeaua însemnată, atuncea noi ne îndatorim de a răspunde banii d-lui îndoiți ca unii ce n-am fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poveștilor și tradițiunilor populare și Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuții la studiul literaturii și obiceiurilor populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe de escursiuni și Urzirea mănăstirii Sucevița, Suceava, 1889. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 232-233; Ioan Slavici, Amintiri, îngr. și pref. G. Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]