61 matches
-
Și mă gândeam la întâmplarea neașteptată care m-a adus, în noaptea Anului Nou, în casa asta de bulgar. Dacă nu săream din tren, aș fi fost acum departe, poate aș fi ajuns în țară... Dar nu-mi pare rău. Mulțămită mie, două sărmane ființe omenești, în vălmășagul aprins al marelui război, aruncate acum laolaltă sub același acoperiș, izbuteau să fure vieții, pe apucate, partea lor de fericire umilă". Pirin-Planina a fost neîntârziat recenzată în Bulgaria, de către dr. I. S. Penakoff
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Iaca, eu nu văd de-aici izmenele despre care spunea Fira... BABA FIRA: Să nu uit, păcatele mele... (se întoarce la Sisoe, bagă mâna adânc în sân. Scoate câteva smochine prizărite, legate pe o sfoară) Iaca, sfinția ta, ține drept mulțămită câteva smochine. Le-am primit mai an de la Gahița lui Ispas. Am încercat eu să le molfăi, da' nu mai am cu ce. Poate sfinția ta ești mai tare în măsele... SISOE (întoarce capul cu dezgust): Smochine? Umblă sănătoasă, babo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a ilustrat, spun cronicile, prin dreptate și milostenie. Numai de dreptate și milostenie n-a avut însă, el, parte. Rămâne de neuitat scena torturilor care-au urmat înlăturării de pe tron, povestită de același Neculce în Letopiseț: „Cu acestu fel de mulțămită boierii i-au mulțămit, că l-au închis turcii, și l-au bâtut, și l-au căznit? cu fel de fel de cazne. Păn’ și tulpanuri supțiri îl făcè de înghițiè ș-apoi le trăgè înapoi, de-i scotè mațăle
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
nu greșesc recomandându-vi-l. În nădejdea că nu-mi luați în semn de rău îndrăzneala avută și că nu vă va fi greu să faceți un act de direptate, ca să zic așa, sunt al d[omniei] voastre cu vechea mulțămită românească, cu dulce dăruire Constantin Noica Note Originalele celor două scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Gheorghe Achiței - Ce se va întâmpla Mâine? Studii de estetică. [București], Editura Albatros, [1972], 248 pagini + 42 file
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
gura lui. A rămas cu treburi la băiatul nostru ăl mare că se însoară cu o fată angajată de la „Tractorul". Cred că numai Dumnezeu mi-a îndreptat pașii să vin pe aici ca să vă găsesc și să vă aduc mare mulțămită. Să știți că m-am rugat și mă rog mereu pentru sănătatea dumnavoastră și a doamnei. La început, Lanu a crezut că e vorba de salvarea vederii vreunui pacient aflat cândva sub bisturiul lui și acum e însănătoșit. Abia ulterior
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
sufletească. E omenește să te mai și împleticești câteodată; doar că Dumnezeu nu are nici o vină în omeneștile noastre împiedicări. De aceea îmi și pare nimerit ca toți cei ce vor să se țină de cele ale credinței să înalțe mulțămită Mântuitorului pentru tot ce a făcut El spre mântuirea noastră, a tuturor, și pentru buna chivernisire a statului; prin rugăciunile lor sfinte și stăruitoare să abată, împreună, milostivirea lui Hristos asupra noastră, ca El să nu pună capăt facerilor Sale
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Acum cinci ani, pe când patrioții erau în opoziție, ce fel de educațiune politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună opiniune decât cea stabilită astăzi asupra aplecărilor unor înalte persoane, s-a suprimat în fine, din averea spitalelor, frumosul și avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor la această afacere) fu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Vlahia. Campania lui Ioannițiu spre Adrianopoie și biruința lui. În așa chip se-ndeplini în statul româno-bulgar odioasa uniune cu Roma; neamul Asanizilor fu ridicat la rangul recunoscutelor dinastii regale ale Europei, aprinsa ambiție a setosului de fapte Ioannițiu fu mulțămită. Nu ținu mult însă acest raport de supunere și atârnare către Roma, căci nu mai departe decât în anul următor spiritul întreprinzător al regelui Ioannițiu nu se putu împrotivi ispitelor războinice, din care cauză se iscă răceală în prieteneasca înțelegere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ajunge cu ademenirea, părea a fi o pradă sigură, numai să fi venit un impuls puternic din afară și daca afară de aceasta s-ar fi înființat și o episcopie, făcută și calculată anume pentru ea, căci nu se arăta mulțămită cu aprovizionarea cu preoți din Ungaria. Papa Grigorie al XI se adresă acuma cătră Ludovic cel Mare, al cărui zel evlavios făcuse deja pe-o parte a poporului român să se convertească, și-l rugă să se sfătuiască împreună cu arhiepiscopii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu boierii săi cei mai de frunte vine înaintea regelui, i s-aruncă la picioare și vorbește rugîndu-se următoarele cuvinte: "Glorioase Principe! Grația ta regală să ne îngăduie iertarea pe care o cerem și să șteargă cu bunătatea ce cu mulțămită vom recunoaște-o ceea ce am greșit cu sumeție într-un acces de netrebnicie împrotiva legii fidelității ce o datorim, căci strălucirea radioasă a demnității de rege se sporește mult mai mult prin cruțarea celor biruiți decât prin nimicirea aspră a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei drame shakespearian. Căci în cazul dentîi se mai grămădește o sumă de divertismente și plăceri prin cari se escită totuși natura sensuală; pe când în declamarea artistică a unei mari opere de poet nu e și nu cere a fi mulțămită decât numai natura suprasensuală și ideală. S-a făcut deja adesea întrebarea dacă lectorul dramatic are de-a urmări aceleași legi pe cari le urmărește și reprezentatorul dramatic? Deja împrejurarea că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
C. Fundescu, unul din bărbații notabili (! )din România, poet de talent (? ), director al ziarului politic din București "Telegraful" și reprezintante al țării în Camera Deputaților României, se află printre noi ca reprezintante al României la Congresul internațional. D. I. C. Fundescu, mulțămită stăruitoarei sale munci pentru binele țărei, a ajuns a ocupa un loc însemnat în lumea politică (! ) ș-a presei din România. D-sa face parte din partida liberală condusă de d-nii Brătianu și Rosetti se bucură de stima și considerațiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de G. Sion. În evoluția tipului tradițional nu poate fi ignorat nici rolul variantei publicate de V. Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea colacului sau mulțămită. Ca și celelalte forme ale colindei, p. își are originea într-un ritual magico-religios. Funcția sa ritualică s-a transformat treptat într-una de divertisment și felicitare, ceea ce i-a asigurat permanența. S-a găsit o corespondență a p. în sărbătorile
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
poveștilor și tradițiunilor populare și Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuții la studiul literaturii și obiceiurilor populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe de escursiuni și Urzirea mănăstirii Sucevița, Suceava, 1889. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 232-233; Ioan Slavici, Amintiri, îngr. și pref. G. Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
cu mentalitate, comportament și exprimare bizare. Ei îi apar bicisnici, abrutizați de muncă și sărăcie, animați de instincte și dorințe obscure, meschine (Tocmeală, Înzestrare), cu o judecată alterată de superstiții (Țăranii noștri, Credința), îndurând cu obediență resemnată oprimarea și mizeria (Mulțămită, Necazuri). Scriitorul mută accentul de pe condiția psiho-mentală pe manifestare, exploatând cu artă confuzia și inadvertențele, transformând întâmplări triste, dramatice în scene comice. Cele mai numeroase (dintre care foarte multe rămase în periodice) sunt schițele cu subiecte din viața citadină, despre
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
nu și-au rupt și alții un picior? Și-au rupt. Însă una-i să ți-l rupi și alta-i ca glonțul să ți-l facă țăndări. Noroc de „Tataia, colonelul doctor, și, ajutorul lui, căpitanul - oameni cu suflet... Mulțămită lor mă mai pot mișca de ici-colo, că altfel... Picior de lemn, nenicule, și gata! Către amiază s-a arătat și un pui de soare. Trenul s-a oprit de mai multe ori fără pricină sau cine știe?... În dreapta liniei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și în jurul ei este sub regim călugăresc. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă tu ai umbla toată ziua cu Zâna și vestea ar ajunge la urechile starețului sau la ale altora mai sus puși”... “Îți sunt dator cu o mulțămită, fiindcă ai întărit bănuiala mea”. “Dar n-aș vrea să fiu în pielea ta, amice”. ― Da’ ce s-a întâmplat de ai rămas așa pierdut în gânduri? - m-am trezit întrebat. ― Mi-a plăcut motivul pentru care sfinția ta a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să spun. Singurul gând care îmi stă în minte e să fim sănătoși, ca să putem termina ce am început. Pe urmă, când voi ajunge acasă, am să încerc să scriu câte ceva despre toate cele câte le-am dezghiocat aici. Și mulțămita cea mare se cuvine sfinției tale, părinte, pentru o sută de motive... Bătrânul mă asculta, dar vedeam bine că era cotropit de alte gânduri. “Nu-ți frământa mintea cum să pătrunzi în gândurile bătrânului, fiindcă nu ai nici o șansă. Mintea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la tine, părinte. Să nu gândești altfel. ― Ei! Uite că a venit și clipa când... cu Zâna de mână veți pleca la casa voastră... ― Bucuria și fericirea e de partea noastră, sfințite. Nu știu cum să-ți mulțumim pentru înțelegere și bunătate. ― Mulțămita va sta în neuitare, fiule... ― Nu te... Nu vă vom uita - pe tine, părinte, și pe Sevastița... ― Oricând veți fi bineveniți... Mâine dimineață veți pleca, când eu voi fi la slujbă, așa că vino să te îmbrățișez acum și să vă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
com. eadem, pl. Braniște, jud. Iași), fiindcă această școală e slab retribuită din partea comunei, am onoarea a vă propune numirea provizorie a d-nei El. Neculau (-Dobre), care-a absolvit Școala Centrală de Fete (cu media generală 8) și care este mulțămită cu mica retribuțiune din partea statului și a comunei. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice și Cultelor {EminescuOpXVI 152} 121 [PETRE P. CARP] Iași, în 20 fevruarie 876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 136 Obiectul: Se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
iepele, totuși ea-l viclenește pe om, căci scoate inimele din caii toți și le pune într-unul singur, încît cel ce-a păzit, alege mai întotdeauna un cal fără inimă, care-i mai rău decât unul de rând... Ești mulțămită, fata mea? - Mulțămită - răspunse ea zâmbind. Totodată însă Genarul îi aruncă în față o batistă roșie, ușoară, mirositoare. Fata se uită mult în ochii tatălui său, ca un om care se deșteaptă dintr-un vis, de care nu-și poate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-l viclenește pe om, căci scoate inimele din caii toți și le pune într-unul singur, încît cel ce-a păzit, alege mai întotdeauna un cal fără inimă, care-i mai rău decât unul de rând... Ești mulțămită, fata mea? - Mulțămită - răspunse ea zâmbind. Totodată însă Genarul îi aruncă în față o batistă roșie, ușoară, mirositoare. Fata se uită mult în ochii tatălui său, ca un om care se deșteaptă dintr-un vis, de care nu-și poate aduce aminte. Ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste veștminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. Eu, mulțămită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei. Știu că tu ești pân acum frate laic. Nu te călugări, copilul meu,... nu te preface în rasă și comanac din ceea ce ești, un băiet cuminte. Am fost săhastru, nu călugăr. Aș vrea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În exclusivitate, un discurs Îndrăgostit. Metafora discursului este, la Alecu Văcărescu, focul, iar starea lui de grație robia. Există În stihurile destrăbălatului boier un rafinat mazochism: ca să trăiască bucuriile iubirii, trebuie să ardă, să sufere ca un rob. „Suferind cu mulțămită” este condiția lui ideală de existență, focul fiind elementul nutritiv cel mai favorabil sentimentului: „În flacăra care mă arz În loc de Ghinuri și necaz Găsesc tot mîngîiere, Dulceață și plăcere.” Intrarea În foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
barba ascuțită, Nas cît pătlăgeaua, la vorbă-nțepată, Cu ochii ceacîră, gura lăbărțată, Fruntea-i cucuiată, fața mohorîtă, Peste tot negoasă și posomorită, Umbla-ntunecată și tot Înnorată, Nu o vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]