545 matches
-
în această moarte un prilej de glumă sinistră, titrînd, "S-a înfipt cu Mig-ul în iaz". Același ziar care eroiza un jucător de fotbal, victima unui accident de antrenament. E adevărat că un fotbalist care suferă un accident fatal provoacă mul mai multe ecouri decît un pilot de avion militar care nu-și părăsește carlinga pînă în ultima clipă. Dar să-ți mai bați și joc de un asemenea om care preferă să moară pentru a nu-i sacrifica pe alții
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
lui Gellu Naum. Despre identic și felurit Primul volum al Caietelor Athanor se încheie cu 11 desene de Lygia Naum, cu un comentariu de Sasha Vlad. Revenind la primele file, mi se pare important și mai ales drept să transcriu MUL}UMIRILE aduse, pentru sprijinul lor prietenesc ce a făcut posibilă apariția acestui prim tom al Caietelor Fundației "Gellu Naum", Oanei Lungescu, Hertei Müller, Oskar Pastior, Ernest Wichner și Ulf Stoltufoht, cât și lui George Ardeleanu, Florin Balotescu și Vlad Popa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
și pentru că, vrea-nu-vrea ghicitoarea H.P., poetul Cărtărescu are în continuare un succes orbitor (vezi și cronica din România literară nr. 20, semnată de tînărul Cătălin D. Constantin sau postfața lui Paul Cernat la antologia Plurivers), Cronicarul îi urează sărbătoritului LA MUL}I ANI! Iar comentatorului său îi recomandă Tavegyl, foarte bun contra alergiilor. Televiziune și politică Duminică dimineața, zi de alegeri. Deschidem televizorul. O comentatoare entuziastă dă vești electorale de la Constanța: "Primii care au votat sunt deținuții și politicienii". Rămîi visător
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
zilei ce însumează pansamente uzate drojdie ideologie fezandată repetă: ia-ți adio și pleacă în ciuda faptului că nu vei ajunge nicio dată Sfaturi metafizice Fii atent trăiești în provincie într-un orășel ghidat după codul bunelor maniere și după rit mul în care tușesc bătrânele bigote sărută mâna doamnei proaspăt coafate salută fanfara crescătorilor de porumbei călători fii ceremonios în fața autorităților autocrate sau blânde sau amețite de somn fii atent ce cravată îți pui în ce partid te înscrii dă dovadă
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că, si stalinis mul dejist (și, parțial, ceaușist), si ameri canismul globalist, au “glorioase realizări”: “glorioasa Armata Roșie/după lupte eroice, a eliberat/Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cine, Doamne, iartă-mă, ne pune să fim așa deștepți?! Mai bine proști, că tot se zice că ei, proștii, nu simt nimic. Nici măcar durerea! Iar dacă se întâmplă (rar, evident!), ea, durerea, devine un fel de preludiu la orgas mul colectiv, manifest, ca în versul poetului rostit de toți în copilărie: ,,noi vrem pământ’’ Păi, am vrea, dar și cu pământul ăsta nu e așa cum crede muritorul care dă cu sapa până îi ies ochii, ca în Evul Mediu. Ești
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
prezentând estimări de 300-400 de milioane de euro pentru întregul an 2004. Aceste cifre reprezintă aproape dublul sumelor investite cu un an în urmă în același sector. Majoritatea proiectelor derulate în acest an au ca țintă pensiunile agroturistice și turis- mul balnear. Președintele A.N.T. , Nicu Rădulescu, a precizat că anul 2004 ar putea fi cel mai bun după 1990, turismul extern înregistrând creșteri de circa 40% pe litoral. În ceea ce privește Revelionul 2004-2005, numărul de turiști care vor merge în stațiuni va
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
de totul vedeai?” (Confiteor). Cunoști în scrisul românesc, de la Nicolae Filimon, sau Ion Barbu, Blaga ș.a. - ceva mai cutremurător, al conștien tizării stigmei ce apasă pe Destinul literaturii românești? Eu nu. Noi nu, noi niciodată nu! Nici macar înțelegând da dais mul și prozeliții, măștile,vorba lui Breban, „ mască sunt eu”) ca să nu o invoc și pe cea a Madamei Bovary... dragă Alex, mă opresc aici și cer scuze că abuzez de spațiul revistei tale. Am scris dimineață aceste rânduri și sper
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
alt loc; ea a fost placa comemorativă și totodată placa de mormânt a unui roman pe numele de Publius Aurelius Ulpius, probabil originar din orașul Tibiscus (pe amplasamentul actualei comune cărășene Jupa). În anul 1874, baronul Scudier dispune ca mai mul-te fragmente dintr-o placă de marmură din turn, având inscripții romane, să fie duse la muzeul din Timișoara. În notele de călătorie prin Banat ale lui Friedrich Uhl, un alt german ce vizita cu două veacuri în urmă Timișoara
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
încetinitorul, ea este Moartea gra vidă de sine, sau pancreatorul feminin, Materia. Legea abso lută a existenței este determinarea, legea cau za lității și a efectelor. Orice sistem transcende doar prin autoresorbție, prin sacrificiu de sine în operă, așadar siste mul este Legea, Dumnezeul incog nosibil, un Dumnezeu deductibil și deli mi tabil în acord cu finitutinea umanului ce suntem.* Incri mi na rea, învinuirea primordială, „diavolul”, coruptibil fie el civili za tor (substituit, abuziv)* Sunt pecetea damnării ce justifică crima
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
n revista ă ș ș ai lor de la Facultatea de filologie. lenea de a-l citi pe marele poet, “Dilema” / fondat de Andrei Ple u i ș ș ă ț șă ț ă Premiza, fire te, gre it , de la care mul imea de studii i tratate academice, editat pe-atunci de Funda ia Cultural ă ă î ă ă â ă șâ ă ț porniser era urm toarea: “Nu se mai n care contestatari f r v n ( i-n fond
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
anii '90. În schimb, însă, lipseau sau erau rare teme legate de comunicare, așa cum le vom detalia mai departe și care sunt abordate în alte ambianțe de cercetare (vezi, mai departe șí: Dijkstra, Smedt eds. 1996, Herring ed. 1996, Oestendorp, Mul eds. 1996).2 Aș vrea să mă opresc, discutându-le cu unele detalii, la temele din primele două categorii (I și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996, 128, în Oostendorp, Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile obișnuite este evidentă și transpare, între altele, din "graba" replicii - atunci când este posibil -, iar în această rapiditate și "apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris, 1998; T. Dijkstra, K. de Smedt eds., Computational psycholinguistics, London, Taylor and Francis, 1996; S. Herring ed., Computer-mediated communication, Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
s-a reflectat și în cele două cărți scrise în ultimii ani “Moara lui Kalusek” și “Experimentul Târgșor” publicate în renumita Editură Curtea Veche din Bucu rești. Pentru a da viață acestei reviste a avut de înfruntat multe obstacole, asemenea mul tor publicații care nu aduc un profit la propriu, ci doar unul pe plan spiritual. Apariția ei a fost posibilă în întregime numai prin voluntariat, ca al domnului Marius Neaga, redactorul tehnic și cu sprijinul financiar al centenarei Biserici Române
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
un nebun nu se poate! Reta: Milu Lalitră, conul Jorj Amir... Pentru procesul verbal, Brează V. Kil și Hil. Apoi, cred eu, ovreimea... E, ce mai zici? Unul și unul! Gârlici: Mda! Ăsta, ultimul... Data trecută și-a dat dru mul pe cracul ăl stâng... Ptiu, puțea... Să-i aduceți aminte că acum, liber pe dreapta! Dar unul?... Știi, măcar unul pentru impresii... Bântuie și ăștia cu presa... Reta: Păi ar fi... profesorul! Numai că ba nu bea, ba nu mănâncă
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
1890 a fost readusă la viață de distinsul profesor Crăciun și a adus o contribuție majoră la dorita unitate și cu noaștere reciprocă a românilor din lume, prin organizarea a numeroase manifestări culturale de excepție. Nu am cuvinte să îi mul țumesc domnului Profesor, pentru minunatele cărți oferite, pe care le vom expune la standul ACSR la Târgul de carte de la Montreal. M-am adresat pe scurt celor prezenți la FRP în a doua jumătate a celei de-a doua zi
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
cei mai captivanți producători de techno. Calitățile sale în spatele pupitrului sunt de necontestat. Sunetul său a atras fani în toată Europa. În decembrie 2009 acesta a evoluat la Berghain în Berlin alături de Adam Beyer, Paul Ritch, Joseph Capriati, și Joel Mul. Fitzpatrick mixează la Delahoya sâmbătă, 15 iunie. Codebreaker și-a făcut apariția pe scena muzicală în vara anului 1993 prins de febra Jungle care exista în Londra în vremea aceea. Acesta a înlocuit destul de repede platanele cu microfonul și a
Black Sun Empire, Alan Fitzpatrick, Codebreaker şi DJ-i români la Festivalul Delahoya [Corola-blog/BlogPost/98183_a_99475]
-
care nu se aflau pe lista la ora res-pec-ti-vă tre-buie con-si-de-ra-te că sus-pec-te. - Nu mi-ai răspuns la în-tre-ba-re: cum crezi tu că a dis-pă-rut corpul? știu că ai un răspuns. Un truc obișnuit de iluzionist. - De fapt, există mai mul-te ma-nie-re cu totul re-a-lis-te în care el poa-te fi exe-cu-tat. Când-va în jurul orei 15, asa-si-nul lo-veș-te. El, sau ea, n-a uti-li-zat o armă - în ca-zul aces-ta, am fi găsit urme de sânge. Pre-su-pun că Har-riet a fost
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
de-ve-nit mai ușoară o dată cu tre-ce-rea ani-lor - dim-po-tri-vă. Cam prin 1970, am avut o pe-rioa-dă când am vrut să fiu lăsat în pace. În acel moment, Martin in-tra-se în con-si-liul de ad-mi-nis-tra-ție și a trebuit să ia asu-pra să tot mai mul-te din-tre sar-ci-ni-le mele. În 1976 m-am retras și Martin a de-ve-nit di-rec-tor. Mai am încă un loc în con-si-liu, dar n-am mai fă-cut mare lucru de când am împlinit cinci-zeci de ani. În ul-ti-mii trei-zeci și șase de
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
aprobării în plen. Din informațiile primite de la domnul Adrian Schiffbeck, consilier la Biroul Relații publice al Primăriei, am reținut că 29 de proiecte de hotărâri se referă la alocări de fonduri pentru susținerea unor activități culturale, artistice sau sportive. Mai mul-te materiale au ca subiect actualizarea devizului general pentru obiective de investiții, cum ar fi: reparații capitale în zonele de locuințe (Calea Aradului, I.I. de la Brad, Dâmbovița), amenajarea sau modernizarea unor străzi. Alte proiecte se referă la completarea Regulamentului „Telpark
Agenda2006-21-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284978_a_286307]
-
Fostul președinte, Ion Iliescu, susține că Parlamentul ar trebui să facă mai mul decât să înregistreze pur și simplu decizia CCR. El consideră că Parlamentul reprezintă vocea directă a poporului și ar trebui "să corecteze" decizia luată de șase oameni la CCR. Iliescu se raliază astfel cu poziția lui Ioan Ghișe, care a
Iliescu susţine propunerea lui Ghişe. Vezi ce decizie solicită Parlamentului () [Corola-journal/Journalistic/42685_a_44010]
-
și dărâmă de fiecare dată orașe, tur nuri și alte minuni pitice. Otto și cu mine nu semănăm nici măcar la înălțime. Otto e mai înalt, mai rotofei, mai blond și mai tăcut. Eu sunt slăbuț, palid și am vorbit pri mul. Îmi place să povestesc, să folosesc cuvântul porto cală și să i-o iau înainte la toate. Otto mă privește, mă as cultă și mă înțe lege. Ne-am născut la douăzeci și cinci de minute distan ță. Te las pe tine
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aproape. Greutatea pământului mă apasă tot mai mult. Apa sărată îmi invadează nările. În scurtele pauze dintre valuri pot să respir, dar nu prea mult. Gura de aer alternată cu gura de mare îmi desenează în min te tot fil mul vieții. Aștept sfâr șitul. Vreau să dau ochii cu cea mai mare târfă, moartea. Încă respir, deși plămânii nu știu cât vor mai face față. La un moment dat, ca de nicăieri, răsare o lună plină. Razele ei sunt orbitoare. De parcă luna
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]