141 matches
-
niște pantaloni de pânză groasă. Stăteau alături, mânuind din răsputeri niște prăjini, care se afundau încet în fluviu, spre partea dindărăt a plutei, în timp ce negrii, cu aceeași mișcare încetinită, se aplecau deasupra apei, până la limita echilibrului în față, cei trei mulatri, nemișcați, tăcuți, priveau cum se apropie malul, fără să-și ridice ochii către cel care-i aștepta. Dintr-o dată, bacul se izbi de capătul unui debarcader ce înainta în apă, luminat abia atunci de lanternă, care, în urma loviturii, începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
o clipă pe cer, apoi se înclină către fluviu, începând să coboare. Cu frâna pusă, înainta încet, alunecând ușor pe noroi, oprindu-se, apoi pornind din nou. Străbătu debarcaderul cu zgomot mare de scânduri săltate, ajunse la capătul lui, unde mulatrii așteptau în tăcere, de o parte și de alta, și trecu încetișor pe plută. Când roțile de dinainte o atinseră, aceasta se scufundă puțin, dar săltă aproape de îndată la suprafață, primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Când roțile de dinainte o atinseră, aceasta se scufundă puțin, dar săltă aproape de îndată la suprafață, primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie, mulatrii strânseră puntea mobilă și își făcură vânt pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la capătul unui drug înalt de fier, ce alerga pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
misterioasă și tăcută sub ploaia măruntă, ciorchini de flori ciudate se revărsau de-a lungul lianelor, printre bananieri și pandanus. Grămezi de pietre ude însemnau locul de răscruce al cărărilor, pe care umbla la acea oră o mulțime pestriță. Metiși, mulatri, gauchos vorbeau între ei cu o voce scăzută sau se afundau, mergând agale, pe aleile de bambuși până la locul unde pâlcurile de copaci se îndeseau, devenind de nepătruns. Acolo, cu totul pe neașteptate, începea pădurea. D'Arrast îl căuta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
din popor. Celălalt chibzui o clipă, apoi spuse: - Nimeni nu muncește, nimeni nu suferă? - Ba da, milioane. - Atunci, ăștia sunt oameni din popor. - Dacă vrei, da, poporul există și azi. Dar stăpânii lui sunt polițiștii sau negustorii. Fața binevoitoare a mulatrului se întunecă. Apoi el mormăi: - Ptiu! să cumperi și să vinzi! Ce treabă murdară! Iar polițiștii sunt mai răi decât câinii. Cu totul pe neașteptate izbucni în hohote de râs. - Tu nu vinzi? - Nu prea. Fac poduri, drumuri. - Bună treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ridică și-l urmă pe bucătar, care se îndreptă către ieșire, strecurându-se pe lângă perete. Pe prag, bucătarul se dădu la o parte, ținând deschisă ușa de bambus, și d'Arrast ieși. Se mai întoarse o dată și-l privi pe mulatru, care rămăsese locului. - Vino. Nu mai e mult și va trebui să cari piatra. - Rămân aici, spuse bucătarul cu răceală. - Și făgăduiala? Fără să răspundă, bucătarul împinse încet ușa, pe care d'Arrast o ținea proptită cu o singură mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
zgomot de pocnitori, porni și mulțimea, în timp ce avionul, scoțând un huruit asurzitor, se arătă iar deasupra ultimelor grupuri. D'Arrast nu-l scăpa din ochi pe bucătar, care abia se mai deslușea în depărtare: i se păruse deodată că umerii mulatrului încep să se încovoaie. Dar de la acea distanță nu putea vedea prea bine. Judecătorul, șeful de poliție și d'Arrast porniră către primărie, pe străzile pustii, printre'prăvăliile închise și printre casele zăvorâte. Pe măsură ce se îndepărtau de fanfară și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
despărțeau acum decât vreo douăzeci de metri de grupul care se îngrămădise în fața primăriei spre a-l vedea trecând. Totuși, pe neașteptate, se opri iar. Mâna lui d'Arrast se făcu mai grea. - Hai, bucătare, spuse el, mai ai puțin. Mulatrul tremura, saliva începu să-i curgă din gură, în timp ce sudoarea îi țâșnea prin toți porii. Încercă să răsufle adânc, dar se opri. Apoi porni iar, făcu trei pași, se poticni. Piatra îi alunecă pe umăr, crestându-i-l adânc, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
am reușit să le asociez fotografiile cu fețele. Paul David Orchard era scund și solid, cu un nas turtit ce-i acoperea jumătate din față și cu părul blond, lung, dat din belșug cu pomadă. Cecil Thomas Durkin era un mulatru de vreo cincizeci de ani, chel, pistruiat și înalt de aproape un metru nouăzeci și cinci. Charles Michael Issler avea niște ochi imenși, adânciți în orbite, iar Loren Bidwell era un bătrânel plăpând, damblagit, cu pielea acoperită de pete hepatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug pe culoare, șușotesc, se uită la el. Arătați-mi-l odată, doar n-o fi și ăsta negru, țipă Codrin. Nu-i negru, spune o soră timid. Dar cum este? Cam mulatru. Craiul încornorat Ionel Popovici era un om împlinit din toate punctele de vedere. Bogățel era, tinerel era, politică nu făcea, iar spiritual nu se făcea de rîs. Am uitat să spun că nevastă avea, copii avea și măncărime avea cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
castaniete, mînuite cu perfecțiune, și parcă aerul stătea nemișcat, ca un bloc transparent, anume pentru asta, domnul Pavel Însuși era Încîntat Încît exclamă Înviorat: -N-am mai auzit așa ceva din tinerețe, pe estrada de la Lacul Sărat, era un negru sau un mulatru tînăr; purta un costum albastru cu guler alb, executa un dans amețitor pe ritm de castaniete. De l-ați fi văzut!... Ce-am văzut eu la timpul meu, dumneavoastră n-o să vedeți niciodată. - Da! răspunsei cu o vagă, melancolică convingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fiindcă, conform Legii, Pitbullii sunt interziși iar dumneavoastră dețineți ilegal un Pitbull nelegal. Ați înțeles ? Am înțeles că-i o confuzie. Javra mea nu-i Pitbull ci corcitură de pekinez cu șușu, tekel - mekel și-n final, e ca Belafonte, mulatru ! Păcat că nu cântă, că s-ar umple de bani mai ceva ca de pureci. Și chiar o rog pe doamna funcționar public să se scarpine fără reținere, așa cum mă scarpin și eu sau dânsul. Sunteți amabil dar să revenim
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spus foarte multe lucruri, din care n-am reținut decît cuvintele braziliene „pozitiv” și „constructiv”, rostite chiar acolo, sus, printre nouri. „Noi am facilitat deplasarea gazetarilor pe cît ne-au permis posibilitățile, spațiul din avion”, declara președintele pe un ton mulatru. Or, spațiul cu pricina este redus, iar dacă presa Îl va mai enerva mult, va călători cu deltaplanul, unde va Încăpea cel mult Rodica Beclean, În spate. Titlu săptămînii, „Scoateți porcul din altar”, Îl găsim În Totuși iubirea și aparține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și intercultural. Copii de 8 ani au recitat expresiv, făcând uz de orice formă de limbaj - verbal, nonverbal și paraverbal - poezii din Verlaine, Mallarme sau Baudelaire. Am rămas uimit să văd la un loc copii francezi, arabi, greci, asiatici sau mulatri trăind un katharsis autentic prin intuirea unui limbaj comun, cel al literaturii, care trece dincolo de denotație spre o conotația din spatele cuvintelor, dincolo de formă, spre fond. (foto) M-am simți consolat să observ că francezii se confruntă cu probleme similare cu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
ca arieni prin naștere - joncțiunea cu termenii și concepția ideologului nazist A. Rosenberg nu poate fi escamotată din admirație pentru artistul Griffith. Căsătoriile dintre albi și negri sunt prezentate ca un atentat la puritatea rasei albe, capul răutăților este un mulatru, mulți dintre „negri” sunt interpretați de albi vopsiți - răul cel mare, spune Griffith, este „înnegrirea” albilor („jidovirea”, în limbajul propagandei naziste). Griffith este un precursor și pentru propaganda bolșevică. Renegatul Gus, urât, bețiv, agresiv, terorist în solda puterii negre, obsedat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
estul Africii, expulzați de dictatorul ugandez Idi Amin -, dar În 1976 existau doar 1,85 milioane de „non-albi” În populația Marii Britanii, 3% din total. și 40% dintre ei se născuseră În Regatul Unit. Diferența, desigur, era că acești oameni erau mulatri sau negri - și, fiind cetățeni ai Commonwealthului, aveau un drept prezumtiv de ședere permanentă și, În cele din urmă, de cetățenie În metropola imperială. Deja În 1958 conflictele rasiale din vestul Londrei au avertizat guvernul că intrarea „prea multor” imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]