98 matches
-
îi e revelat în final prietenului lui Coleman nu e o decizie înțeleaptă, sfârșitul nemaiaducând nici o surpriză. Flashbackurile nu sunt motivate totdeauna, uneori irump din senin. Mai mult, actorii principali joacă roluri împotriva fizicului lor. Anthony Hopkins, negru? Nicole Kidman, mulgătoare de vaci și femeie de serviciu? Nu se potrivește descrierii din romanul lui Roth: "față osoasă inexpresivă". Oricâte tatuaje i-ar pune și oricât i-ar poci mâinile, cu greu îți vine a crede... La care se adaugă faptul că
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
sub faldurile comuniste. Poate că peste sute de nume prezente în cele 12 tăblițe narative, Serghei Dovlatov să fi accentuat nu numai diversitatea umană, ci haosul organizat, instalat în viața oamenilor de toate categoriile profesionale - de la femeia de servici sau mulgătoarea de vaci, până la savanții din învățământ și din cultură, ziariști, bețivi, chilipirgii portuari, la pierde-vară, aflați pe străzi, în nopți întunecoase, fără putința de a se acomoda unui stil normal. Dovlatov n-a făcut microeseuri pe asemenea situații hâde, ci
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
plină de asprime a lui Lăzăroiu, abia ce trecuse de Parlament cu Orban și Ministerul Afacerilor Europene, că Băsescu îi și arde una peste bot. Dacă nu are "sânge în instalație" și nu lămurește situația de la Roșia Montana, dar și mulgătoarele de bani ale statului numite Oltchim și Rompetrol, e ca și zburat. Bine, nu vă imaginați că va și zbura, din motive de competență ca acestea, că nu-și permite nici Băsescu să piardă așa un om de încredere, dar
Băsescu, ocnaşul de la Roşia Montana () [Corola-journal/Journalistic/25151_a_26476]
-
nevastă! Spusese omul În grabă. Plecăm din cocioaba asta cât de curând. S-a Îndurat Bunul Dumnezeu și de noi. Ne mutăm la ferma din satul vecin, o să lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă de mulgătoarea automată și primim și două camere În barăcile pentru muncitorii permanenți. O să ducem laptele la centru, avem grijă de vite...ce zici? Tu cu casa, eu cu vacile și ce o mai fi de facut. Or să meargă copiii noștri
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu le aterizeze firesc în stomac, ci, imaginar, într-un fel de buzunar plasat paralel cu stomacul, așa nemărunțită și nemasticată. Dacă ar fi știut că, după toate anchetele alea, încheiate de tot felul de indivizi dubioși, foști ciobani și mulgători cu ziua pe vremea cealaltă, prin gospodăriile sașilor, măgulitori ca mierea în medicamentele amare pentru copii, vor ajunge aruncați tocmai în Bărăgan (nici în direcția aceasta lucrurile nu erau clare, nimeni neștiind niciodată unde anume în Bărăgan au locuit ei
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am dus la fermă după Dimitrie, îmi intrase mie în cap că Dimitrie, în fine, o oroare, ar trebui să-mi fie jenă s-o spun...el îmi trimisese într-o zi o femeie să mă ajute la curățenie, o mulgătoare de la fermă, trebăluisem cu ea toată ziua, vorbisem vrute și nevrute dar îmi fusese imposibil să nu observ că era o femeie foarte atrăgătoare în felul ei, cu fața albă ca laptele, cu ochii lați, codați, cu lobi frontali accentuați, nas cârn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu încredere, vaca-i curată, o știu eu. Am băut cu ochii la fața ei, credeam că laptele se va răspândi dintr-odată în tot organismul meu, va năvăli și în porii mei care vor deveni la fel de albi ca ai mulgătoarei. Firește, nu s-a întâmplat asta, i-am mulțumit și am plecat, ea mi-a urat toate cele bune, plină de-o umilință simplă și sinceră, care n-o apăsa. Am plecat de acolo ca un câine bătut, afară începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
De ce l-ai omorât pe Roibu, mă prostane?! l-a admonestat conductorul Țambal pe casapul cailor. I-ai dat cu ranga în cap, nenorocitule! Mai bine îl preda la brigada de serviciu și îl foloseam la căratul furajelor pentru vacile mulgătoare. Șefu' aproape că înclina să aprobe propunerea, dar până la urmă tot lui Gheo i-a dat dreptate. Păcat, mare păcat! Că așa cal blând și cuminte nici că s-a aflat în gospodăria noastră... a ținut să adauge un mulgător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mulgătoare. Șefu' aproape că înclina să aprobe propunerea, dar până la urmă tot lui Gheo i-a dat dreptate. Păcat, mare păcat! Că așa cal blând și cuminte nici că s-a aflat în gospodăria noastră... a ținut să adauge un mulgător. Și vânjos, și vârtos, și răbdător... Vedeți voi... ceilalți cai au ajuns ca niște gloabe, de le plângi de milă, în doar câteva luni... Numai piele și os... Asta a mai rămas din bietele animale! În timp ce Roibu... Da, da! Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cerea voturile oamenilor pentru încă o legislatură ca să poată demonstra el ce poate să facă și să dreagă, de parcă a uitat de promisiunile anterioare... Nicidecum! Dar până acum a avut alte treburi... abia că s-a deprins cu meșteșugul de mulgător... Mai atingeți-l și voi pe unde doare... Nici pomeneală, omule! Ți-ai găsit și tu ca aist Cotescu Cipi să ciripească măcar ceva-ceva în legătură cu potlogăriile lor... Un șarlatan și jumătate! O pușlama sadea! Auzi dumneata! Zicea că dorește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să duc io gresie la stâna, la 2.400 de metri ? Apoi cu apa curentă mai găsâm câte un loc în care punem jgheab și vine sângura. Oaia abia o ții cu mâinile ca s-o mulgi, dacă-i pui mulgătoare de-aia, vă dați sama ca nu stă! Doamne, ce le mai pușca mintea!” a spus batrânul cioban pentru evz.ro Transhumanța este mișcarea sezonieră a oamenilor și a turmelor de oi, de obicei între vale (unde trumele stau iarna
A început transhumanța în localitățile de la poalele munților by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79338_a_80663]
-
-și puteau măcar amăgi foamea. Aveau dreptul la cartele numai persoanele care munceau, nu se ținea cont de copii, bătrâni, bolnavi. „Tata a fost numit sacagiu, lucrând la aprovizionarea populației cu apă, adusă de la distanțe foarte mari. Mama, trimisă ca mulgătoare la ferma de vite, a fost prevenită că pentru un litru de lapte furat pedeapsa e un an de închisoare, doi litri - doi ani și așa mai departe”, își amintește Elena, depănând mai departe firul necazurilor: „Situația s-a schimbat
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
verii mei Ion, Ilie și Coliță Porcireanu, colegii de clasă Gheorghiță Petică, poreclit Fuior, Valentin Popovici, Valentin Cotorobai, Leonid Anestiadi, Anatol Feghiu, Ștefan Nistor ș. a. Ne jucam, dar eram tot timpul cu ochii spre fermă, pândeam când vor pleca acasă mulgătoarele, ca apoi să ne năpustim asupra " vacilor noastre". Câte doi la o vacă. LE CUNOȘTEAM CA PE MAMA. Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte ca vițelușii... Zâmbeam, eram fericiți! De abia acum am găsit răspunsul la întrebarea de unde aveau vacile noastre lapte și pentru noi?!.. Mi-am dat seama mult mai târziu... Când plecau acasă mulgătoarele, treceau pe lângă săniuș și ne lăudau, fie, că «suntem cuminți», fie că ne mulțumeau, pentru ajutorul la făcut curățenie în încăperile vacilor. Ele, sărmanele nu mulgeau vacile noastre până la sfârșit, lăsându-ne și nouă lapte...Și nu știam, că totul
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
Eu aveam două țâțe ale mele, iar Coliță pe altele două, dar pe care niciodată nu le încurcam. Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți să caute altele. Dar până la urmă știau toate mulgătoarele, care sunt vacile noastre, a copiilor a căror părinți erau legați direct cu ferma de oi și vaci. Da, așa a fost...și eram fericiți! Îmi amintesc de perioada aceia ca prin vis... Era pe timpul domniei lui Nichita Hrușciov, care
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar, tămâie. Era însă cea care îi adusese, în spiritul tradiționalei ospitalități rurale, cana cu lapte. În context, trebuie amintit faptul că directorul fermei, un tip cu multe relații, care afla despre orice control cu
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
luă în serios sugestia și se puse pe blestemat. Extrem pricepută și la acest capitol! Destul de calm, tovul îi repezi un picior în foarte generosul ei fund și o dădu afară din grajd. Afară, lângă ușă, se întâlni cu celelalte mulgătoare care până atunci trăseseră cu urechea, dar prea multe nu prinseseră: - Ia, zi, fa, bău, laptili? - Îl bău, fă, arză-i-ar gâții dă cotrozea și pomamagiu' dracu’! Ce mai râsete se porniră, ce mai chirăieli și bătăi din palme
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar numai tămâie. Era însă cea care îi adusese, în spiritul tradiționalei ospitalități rurale, cana cu lapte. În context trebuie amintit faptul că directorul fermei, un tip cu multe relații, care afla despre orice control
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
luă în serios sugestia și se puse pe blestemat. Extrem pricepută și la acest capitol! Destul de calm, tovul îi repezi un picior în foarte generosul ei fund și o dădu afară din grajd. Afară, lângă ușă, se întâlni cu celelalte mulgătoare care până atunci trăseseră cu urechea, dar prea multe nu prinseseră: - Ia, zi, fa, bău, laptili? - Îl bău, fă, arză-i-ar gâții dă cotrozea și pomamagiu' dracu’! Ce mai râsete se porniră, ce mai chirăieli și bătăi din palme
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
români și moldoveni”. În sfârșit, am ajuns și noi internaționaliști. Iar Constantin Starâș îl numește pe Chirtoacă nespălat, pentru că Chișinăul e un oraș „nespălat”, făcând parte din orașele „blestemate”. El zice: „Chișinăul nu e oraș, pentru că în el locuiesc copiii mulgătoarelor și ai președinților de colhoz”. Adică noi cu dumneavoastră. Deci, locul nostru, ca și al lui Chirtoacă, sugerează nepotul lui Bogdan Istru, e la țară, și ar fi bine să părăsim Chișinăul cât mai curând, să revenim în satele noastre
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]
-
atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului, expunînd portrete și peisagii industriale în îndrăznețe tratări angulare: portretul portarului de la fabrica de țigarete, erou al muncii socialiste, portretul președintelui colectivei din Hapăi, de altfel, om rotund, portretul mulgătoarei fruntașe Pachița din Popești, peisaj turnătorie Nicolina, peisaj stație de îmbuteliere etc. etc. Or, ținta noului secretar era tocmai această mică formațiune care se bălăcea în apele stătute ale decadentismului occidental. Tematica era, ce-i drept, corespunzătoare, tratarea însă lăsa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta..... Zău mai bine Lăpușneanu. - Cum să nu fi fost vremi bune? Doamne, îmi aduc aminte Ce mai vremi, vremi mari, avurăm * noi și țara mai-nainte! Mohamed stârnise moartea cea stăpână peste stepe Ș-au dat gând de biruință mulgătorilor de iepe. Peste mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare. Împăcând cu gând de pradă ale triburilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi, Pe cetățile-n ruine, pe noroadele strivite, Peste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bune vremuri în Moldova altădată. JURJ HRÎBOR Cum să nu fi fost mai bune! Îh! Cind îmi aduc aminte Cum i-am fost luat odată pe păgâni de dinainte... Muhamet stârnise moartea cea stăpână peste stepe, Dădu gând de biruință mulgătorilor de iepe... Pe[ste] mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare Împăcând cu gând de pradă ale stolurilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi; Pe cetățile-n ruine, pe oștirile strivite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și gemet ce pătrunde prin urlarea * desfrânării Și prin zgomotul mulțimii sună valurile mării. Bolțile de la biserici ș-ale zidurilor creste Stăteau negre și tăcute peste vaietele-aceste. Mohamed stîrnit-au moartea cea stăpână peste stepe, Le-au [dat] gând de biruință mulgătorilor de iepe; Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate trec
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și kapnobatai. Unii traci - spune acesta [= Poseidonios] - își petrec viața fără să aibă legături cu femeile, numindu-se ktistai ; ei sunt onorați și socotiți sacri trăind, așadar, feriți de orice primejdie. Pe toți aceștia, poetul [= Homer] i-a numit „străluciții mulgători de iepe”, „cei care se hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]