41 matches
-
TV color, un CD-Player sau o banală brichetă erau pentru retronostalgici. Ea era o retronostalgică, voia să cumpere 100 grame de salam, o jumătate de pâine, acum, în epoca supermarketurilor, en-gros-urilor și mall-urilor, de trenuri de mare viteză, de multipartidism, de concurență între cerere și ofertă. Când trecea Ea. Care nu voia un produs oarecare, ci o rochie de calitate la preț românesc, din material românesc, țesută de meșteri autohtoni, îmbinată și modelată de designeri autohtoni iluștri, pentru că acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
1996 4,32 3,90 4,11 2000 3,54 3,23 3,39 Cifrele pun în evidență schimbarea sistemică majoră produsă în 1992, anul activării CDR, când sistemul de partide s-a ordonat după un format occidental, cel al multipartidismului, în varianta sa pură sau perfectă, conform clasicei tipologii a lui Jean Blondel. Într-adevăr, plasarea primelor două forțe politice la peste 20% din voturi fiecare satisface prima din cerințele sistemice ale multipartidismului pur. "De asemenea, în sprijinul aceleiași concluzii
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ordonat după un format occidental, cel al multipartidismului, în varianta sa pură sau perfectă, conform clasicei tipologii a lui Jean Blondel. Într-adevăr, plasarea primelor două forțe politice la peste 20% din voturi fiecare satisface prima din cerințele sistemice ale multipartidismului pur. "De asemenea, în sprijinul aceleiași concluzii pledează și dispunerea excentrică pe eșichierul politic: FDSN la centru-stânga, CDR la centru-dreapta".28 În urma alegerilor din 1996, dovedindu-și stabilitatea, organizarea partidistă a reprodus formatul căpătat în 1992 și, în plus, și-
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ci sunt chiar două partide în această situație; este vorba de PDSR și de PNȚCD, acesta din urmă deținând singur procentul în cauză, ceea ce echivalează cu a spune că sistemul de partide actual îndeplinește cea mai importantă condiție imperativă a multipartidismului pur."29 Privind acum lucrurile dintr-un unghi complementar, vom remarca și faptul că, în perioada la care ne referim, multipartidismul românesc și-a conservat caracterul bipolar specific, dat de confruntarea dintre PDSR și CDR. Cele două formațiuni, prima asumându
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în cauză, ceea ce echivalează cu a spune că sistemul de partide actual îndeplinește cea mai importantă condiție imperativă a multipartidismului pur."29 Privind acum lucrurile dintr-un unghi complementar, vom remarca și faptul că, în perioada la care ne referim, multipartidismul românesc și-a conservat caracterul bipolar specific, dat de confruntarea dintre PDSR și CDR. Cele două formațiuni, prima asumându-și valorile stângii politice, cealaltă având forma unei alianțe de partide aparținând dreptei, au constituit axa politică centrală a sistemului electoral
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
-ne la modelele democrației teoretizate de Arend Lijphart, arhitectura instituțională politică a României se așează în limitele unei democrații consensualiste. La o rapidă trecere în revistă, din cei zece parametrii analizați de Lijphart, România ar satisface șase cabinete de coaliție, multipartidism, scrutin de tip RP, rigiditate constituțională, control constituțional, bancă centrală independentă și parțial un al șaptelea bicameralism mediu 355. Cu toate acestea, cum o arată raporturile dintre președinte, premier și Parlament, sistemul funcționează mai degrabă ca o democrație majoritaristă, adică
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
constituit inițial, în februarie 1996, ca o formațiune nepartinică, s-a transaformat ulterior în Uniunea Forțelor de Dreapta, fiind absorbită de PNL în 2003; vezi infra., subcap. "PNL de la miraj la realitate". 14 Alexandru Radu, Nevoia schimbării. Un deceniu de multipartidism în România, Ed. "Ion Cristoiu", București, 2000, p. 191. 15 Pentru rezultatele electorale complete, vezi Anexa nr. 3. 16 Procentul a fost obținut fără a lua în calcul cele 15 mandate ce au revenit organizațiilor minorităților naționale. Dacă le adiționăm
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
eficacitatea politică (convingerea cetățenilor că pot influența output-ul politic), credința că mediul politic contribuie la bunăstarea cetățenilor, în general, dar și la bunăstarea proprie, încrederea în lideri și instituții politice, suportul pentru regim (democrație în acest caz: alegeri libere, multipartidism, separarea puterilor etc.). Titlul acestui capitol trebuie privit cu anumite rezerve. Datele, analizele și concluziile prezentate aici au în vedere doar câteva dimensiuni ale culturii politice a cetățenilor din România urbană precum și relațiile dintre acestea. Decupajul realizat își propune câteva
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică are loc, direct și mediat, și asupra altor comportamente ale alegătorilor precum participarea politică sau preferințele în ceea ce privește politicul, precum: conducerea de tip democratic, societatea de tip comunist, votul uninominal, unicameralism, multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal este de preferat (62%), părerile cu privire la numărul de partide sau de camere fiind împărțite (multipartidism
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
multipartidism. Pentru cea mai mare parte a populației urbane o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal este de preferat (62%), părerile cu privire la numărul de partide sau de camere fiind împărțite (multipartidism 45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu mai puține relații, care se informează despre politică, au cunoștințe politice și împotrivă cei care discută mai frecvent politică, consideră într-o măsură mai scăzută că politica influențează viața oamenilor și care au mai puțină încredere în instituții. Preferă multipartidismul într-o măsură mai mare cetățenii din mediul urban de mari dimensiuni, care nu sunt din Transilvania, persoanele mai în vârstă, cu mai multă încredere în actorii politici și mai ales cu mai multe cunoștințe politice. Participarea politică În cadrul acestui
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivel macro analizele arată că nu toate tipurile de alegeri au aceeași putere de mobilizare, absenteismul crescând în ordinea următoarelor tipuri de alegeri: prezidențiale, legislative, municipale, regionale, europene, referendumuri (Denni, Lecomte, 2004) sau că democrațiile de tip consensualist (asociate cu multipartidismul) răspund într-o mai mare măsură nevoilor diferite ale cetățenilor (Lijphart, 2000) și „prin urmare” au, rate de participare la vot mai mari, în medie. Chiar dacă diferiți autori propun diferite categorii de predictori ai participării, cel puțin ca etichetă, cel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ale actorilor politici postcomuniști Mediul academic, cercetarea, experiența În structurile executive... Sunt doar câteva dintre elementele care par a creiona profilul miniștrilor români postcomuniști. Nivelul rotației cadrelor rămâne destul de scăzut, nereproducând Întocmai imaginea cabinetelor comuniste. În absența unei tradiții a multipartidismului, care sunt resorturile care explică promovarea anumitor actori În funcțiile executive? Sunt aceștia personaje noi care nu au o legătură directă cu nucleul de putere comunist? și mai ales, cum se poate explica accesul acestora la putere În cele mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care le este conferită. Tot acest proces reproduce o dominație străină reală și simbolică al cărei caracter inconturnabil este totodată o sursă nesecată de denunțări și un stâlp de justificare a puterii de către dominanți. Intervenind la câțiva ani după concesia multipartidismului din 1990 și urmând unei sciziuni a fostului partid unic în urma morții lui Houphouët-Boigny, încercarea de exaltare a unei esențe naționale etnicizate constituie, în cursul ultimilor cinci ani (1995-2000), o tentativă de inversare a schemelor anterioare de legitimare. Regimul politic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Sfîntului-Imperiu, apoi cu a Austriei. După independența Cehoslovaciei s-a instaurat aici un autentic sistem de partide care se structurează pe cele patru clivaje ale lui Rokkan. Polonia, mult timp dominată de Rusia, cunoaște, între cele două războaie mondiale, un multipartidism extrem, cultul omului puternic, totul întretăiat de lovituri militare. În al treilea și ultimul rînd, dacă ar trebui să desenăm sistemele partidice ale țărilor din Europa Occidentală, nu ar trebui să uităm impactul pe care l-a avut socialismul real
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și opozanții care acceptă colaborarea cu aceștia. O dată cu cea de-a doua fază a tranziției, deschisă de comuniștii reformatori Rezsö Nyers, Imre Pozsgay ajunși la conducerea "Partidului" și constituirea guvernului Nemeth, Forumul, profitînd de legea din ianuarie 1989, care permitea multipartidismul, face încă un pas și se transformă în partid politic, avîndu-l la conducere pe J. Antall. MDF cuprinde trei curente. Primul și principalul curent se definește ca "linie națională", iar celelalte se impun ca național-catolice. Este vorba de o tradiție
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe acestea în adevărați agenți ai democratizării. SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă Capitolul de față analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare din România postcomunistă în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două decenii dominantele vieții politice postcomuniste (Enyedi și Toka 2007). După aproape jumătate de secol de absență a reprezentării la nivel politic și de alegeri fără alternative 1, se reia în România, prin intermediul unei hotărâri de la finele anului 19892, tradiția multipartidismului abandonată odată cu instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea în 1938. Acest proces prin care spațiul politic este deschis contestării în condițiile unei participării inclusive a electoratului, cunoaște o dezvoltare opusă celei din Europa de Vest din urmă cu un secol. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
echitabilă a resurselor între părți (stat, partide, cetățeni), între acestea și întregul social își fac loc cu destulă dificultate chiar și în cazul democrațiilor. Și totuși, spectacolul cel mai apropiat de exigențele ordinii politice a cetățenilor este furnizat de democrații. Multipartidismul și drepturile omului în formatul statului de drept permit chiar diversificarea și competiția unor specii ale democrației: liberală, socială, creștină. La polul opus, dezordinea socială generalizată, falimentul statului și dreptului ca autorități regulative, agresivitatea indivizilor depersonalizați, pulsiunea maselor, caracterizează anarhiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Europei (Katz și Mair 1994; Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Capitolul de față se axează asupra cazului românesc și analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare postcomuniste în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în Europa de Est (Mair și van Biezen 2001
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
performanțele lor electorale ulterioare care nu par a varia în funcție de numărul de membri (vezi secțiunea trei a acestui capitol). Originea instituțională a produs un alt rezultat care determină partidele să nu țintească sporirea numărului de membri. Pentru asigurarea și consolidarea multipartidismului, statele postcomuniste au finanțat masiv activitatea partidelor în prima decadă (Smilov și Toplak 2008). Începând cu anul 2000, partidele și-au diversificat sursele de venit, obținând fonduri din donații private, de obicei ale companiilor. În tot acest răstimp, nu mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1990, toți cetățenii avînd drept de vot. Alegerile libere erau necesare pentru a înlătura vechiul regim, ele fiind astăzi un element regulat și periodic al politicii în Europa Centrală și de Est. Greutățile și inadvertențele în politica electorală, date fiind multipartidismul și reprezentarea proporțională, fac ca situația să fie departe de idealul teoreticienilor politici dar competiția e reală, iar voturile sînt numărate corect. Mai mult decît atît, guvernanții au recunoscut că înfrîngerea electorală sau pierderea votului de încredere în parlament înseamnă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
autoeducație, autogreder, autoironie, automedicație, autotaxare, autotren; bio-: biodiversitate, bioenergie, biogaz, bioritm; euro-: eurocent, eurodolar, euroobligațiune; micro-: microanchetă, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă, precontract, predeterminant, pregeneric, preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-: subcontract, subcultură, subgrindă, subgrupă, subinginer, subingineră, subredacție; super-: supercampion, supercampioană, supercupă, supermagazin, supermarket, superofertă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în ceea ce privește participarea la vot. Sistemul de reprezentare proporțională va stimula participarea prin lărgirea plajei de alternative disponibile, ceea ce rezolvă problema votului irosit și permite partidelor mobilizarea voturilor și în locurile unde au suport electoral mai scăzut, iar sistemul majoritar inhibă multipartidismul și limitează alternativele disponibile. Un alt tip de problemă care afectează rata de participare este cauzat de frecvența organizării alegerilor . Alți factori instituționali relevanți care influențează competiția politică și comportamentul actorilor sunt: sistemul electoral, cel de partide, regulile de formare
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
internă a unui partid este strâns legată, din această perspectivă, cu modul său de acțiune pe scena politică, în sensul arătat de instanța constituțională din Germania. Toate aceste țări s-au confruntat cu existența unui partid unic sau cu mimarea multipartidismului pe întreaga perioadă a regimului comunist, urmată de o liberalizare bruscă a prezenței partidelor care, corelată cu inexistența unui prag electoral sau cu existența unui prag electoral scăzut, s-a tradus prin apariția unor Parlamente în care s-au manifestat
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]