16 matches
-
descrie ceea ce Dumnezeu nu este ("apofaza"), fiind dincolo de realitatea unei percepții obișnuite și de tradiționala organizare religioasă. Nu trebuie afirmat că este înțelept, ci că nu este ignorant. Nu trebuie spus că este unic, ci că nu este reproductibil sau multiplicabil. Este adeptul logicii ca forma corectă de a gândi, de a-l cunoaște pe Dumnezeu, așa cum au afirmat-o Platon și Aristotel. Logica stă la baza meditației și a dorinței de a atinge perfecțiunea spirituală a stării profetice. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
contemporane, dominate de sunetele suprapuse ale instalațiilor de artă video. Mai mult decât atât, acea funcție primară a muzeului, cea de arhivare, Își pierde astăzi semnificația. Cum am putea arhiva reprezentațiile Marinei Abramovici? În ce măsură arhivarea artei video, o bandă perpetuu multiplicabilă, o eternă copie fără original, este comparabilă cu conservarea operelor de artă tradiționale, cu valoare de original absolut? Cum am putea arhiva desenele lui Dan Perjovschi, arta sa efemeră, care se detașează radical de alte manifestări artistice, tocmai prin calitatea
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
inteligibile îl joacă în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale, susținută de realiști, avansând ipoteza că speciile inteligibile nu pot fi identice cu quiditatea obiectului. Conform inter prețului canadian, obiectele proprii intelectului sunt quiditatile, care nu sunt multiplicabile, pe când speciile inteligibile sunt multiplicabile în diferiți subiecți cunoscători, de unde rezultă că, deși sunt cele prin care obiectele sunt cunoscute, speciile inteligibile nu sunt asimilate, nu redirecționează cunoașterea, ci doar reprezintă formă esențială a obiectului: (ÎI.7.1.) Înainte de toate, quidita tile lucrurilor sunt numite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile în diverși cunoscători, rezultă că speciile inteligibile nu sunt identice cu quiditatea; C. din moment ce speciile inteligibile au existența accidentala în minte, adică au un mod de a fi accidental, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
calcul dublă existența a unei forme, abilitatea ei de a fi în moduri diferite în receptori diferiți, primul argument (A) al lui Panaccio împotriva identității formale își pierde validitatea. Mai departe, Toma din Aquino afirmă faptul că speciile inteligibile sunt multiplicabile în subiecți cunoscători diferiți. Astfel, daca X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
infirme teza identității formale a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui "noi", a ceea ce se reflectă și în conștiința altora. Aceasta este mereu o sursă de a exalta "inimile" și de a genera în ele idealuri care, altfel, doar individual, s-ar risipi fără rost. Prin conștiința sa, individualul ajunge multiplicabil la infinit, într-un "tot" spiritual, dumnezeiesc, ca ceva în sine, diferit dar solidar cu realitatea înconjurătoare. Acestui raționalism kantian și hegelian idealist, care au recunoscut esența religioasă a omului, i s-a opus un altul materialist, formulat de Marx
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a lui "noi", care astfel ajunge să se poată reflecta în conștiința altora, ca o sursă de exaltare a "inimilor" și de generare în ele de idealuri ce altfel, doar individual, s-ar risipi fără rost. Prin conștiință individualul ajunge multiplicabil la infinit într-un "tot", separat și solidar, în același timp, cu realitatea înconjurătoare. În opoziție cu tradițiile intelectualiste ale vremii, Hegel a atribuit o importanță deosebită afectivității și instinctelor care asigură și diferențiază raporturile dintre semeni. El a avut
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu un artist. Modalitățile de multiplicare a unor teme impuse au creat impresia despre gravor că este un simplu traducător-executant al unor opere, uitându-se faptul că el trebuia să analizeze formele, culorile și texturile, pentru a le face ușor multiplicabile, semnele grafice cele mai simple cu putință. Nevoia de reprezentare a materialității a funcționat și în cadrul altor teme, relativ deosebite, precum marile subiecte ale învățămintelor religioase sau cele legate de teme profane, precum identitatea tirajului pentru unele banale cărți de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
privire, ele sunt germenii unui nou tip de conflict, între tineri și bătrâni (numai el ne lipsea la câtă discordie avem), tot mai vizibil în binecuvântatul spațiu mioritic. La a doua privire, văd tot ce-am văzut la prima: micro-secvențe, multiplicabile cu milioanele, din tragedia unei națiuni incapabile de regenerare. Îmbătrânită fizic și sclerozată ideatic, societatea românească începe să plătească pentru enormele greșeli comise în trecut. După boom-ul natalității din anii șaizeci, România a intrat într-un declin constant în ce privește
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
regizoare pentru care instalația-performance și dispozitivele multimedia se află în centrul preocupărilor chiar de la primul spectacol, Lebensraum - spațiu vital (Studioul Casandra). La nivel structural, Alexandra Badea concepe spații fizice și virtuale interconectate, care le dau actorilor posibilitatea asumării unor identități multiplicabile, fragmentate și în același timp unitare. Spectacolele regizoarei sunt puneri în abis ale identităților jucate și dejucate într-o rețea performativă care se construiește de fiecare dată sub ochii privitorilor-participanți. Alexandra Badea știe să-și țină spectatorii implicați și interesați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
nu au "identitate", întrucât vin din "Dacia hiperbo reeană"; vâlva din Hotarul zeilor e, cum ne învață Dicționarul, o "ființă fabuloasă din mitologia românească, de aspect feminin, umblând la miezul nopții pe coame de dealuri, considerată curent un duh nefast multiplicabil". Dan Tomorug își construiește edificiul epic pe acest raport tensional între un "decor" realist, cu repere foarte precise Baia de Sus e un "micuț orășel de munte, undeva, aproape de Deva", la 770 de kilometri de Iași -, un peisaj social cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
importanță igienico-sanitară, oferind un indiciu prețios asupra potențialelor infecții respiratorii, digestive sau cutanate (Teușdea, 2002). Evaluarea nivelului de poluare biologică a aerului dintr-un adăpost se face prin stabilirea, pe medii de cultură specifice, a numărului de germeni viabili și multiplicabili, respectiv a celui de unități formatoare de colonii. Rezultatele astfel obținute nu sunt însă decât estimative pe medii inerte (stafilococii, streptococii, bacteriile Gram-negative, miceții), pe când celelalte ori nu se dezvoltă pe astfel de medii (virusurile și rickettsiile) ori sunt prea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
igienicosanitară, oferind un indiciu prețios asupra potențialelor infecții respiratorii, digestive sau cutanate (Teușdea, 2002). Evaluarea nivelului de poluare biologică a aerului dintr-un adăpost se face prin stabilirea, pe medii de cultură specifice, a numărului de germeni viabili ș și multiplicabili, respectiv a celui de unități formatoare de colonii, raportat la 1m3 de aer. Rezultatele astfel obținute nu sunt însă decât estimative pe medii inerte (stafilococii, streptococii, bacteriile Gram-negative, miceții), p pe când celelalte ori nu se dezvoltă pe astfel de medii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în fâșii de dimensiuni reduse, în bruiaoane și secvențe uneori doar vag relaționate, dar și prin explicita expunere teoretică a noului tip de discurs. În Știați că, spre a da un singur exemplu, Emil Paraschivoiu jonglează cu termeni multipli și multiplicabili pentru a-l defini: Dac-ar fi să conchid "pactul" cu lectorul în privința cărții de față, i-aș propune conceptul de "gen fragmentar": un fel de ansamblu mozaicat, un puzzle, un domino textual, o colecție de mici note și contra-note
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]