1,239 matches
-
vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se poate-astupa cu minciuni. Cui dară-i voia să mai trăiască După mine vie-ntr-un noroc, Numai trebuie să să păzească Cum l-a păzit mumă-sa dă foc Ca dând pă noi vreo străină gloată Să nu stee cu gura căscată ...Răcniți, chiuiți, strigați din gură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tandaler, fârșind învățătura Porunci să meargă după sine Toți armați, strigând bura!, bura! Merg țiganii spre rău sau spre
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
20!), de ce să nu aibă dreptul la un stat. Nu vreți să vă imaginați tensiunea enormă ce se va acumula de pe urma alimentarii frustrărilor acestor popoare, care se văd nedreptățite, si escaladarea terorismului. Nedreptatea atrage violență. Nu poți fi cu unul muma și cu altul ciumă. În plus, Kosovo nu e Lichtenstein, e o Fîșie Gază a Europei, cu o poveste de mare iubire cu Al Qaeda, în care singură industrie valabilă e cea a traficului de arme, droguri, carne, și tot
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
mască, la felul în care sînt gîndite teatral peripețiile lui Făt Frumos - este elaborat de Victor Ioan Frunză și de Adriana Grand în spațiul fantasticului care se naște la vedere, în fața ochilor încîntați și participativi ai spectatorilor. Calul înaripat, Gheonoaia, Muma Pădurii, Vraciul sînt adevărate apariții pe parcursul călătoriei lui Făt Frumos, o călătorie însoțită live de un comentariu muzical susținut de o mică orchestră - pian, flaut, vioară, violoncel - singurul martor care știe povestea și se transformă într-o inspirată călăuză pentru
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
Animicștiutorul, Zombalul (ceea ce se crede aici că ar fi totuna cu zmeul asiatic)... Cît despre descriere, aceasta pică în fantezie pură. Iată ce se spune - nu vă fie și nu-i fie cu supărare - despre Regina Mamă, titulatură redată prin Muma Zmeilor : „Mare cît o casă cu două caturi, aduce la înfățișare cu o bătrînică. Totuși e întotdeauna mascul, obsedat de răpirea de prințese. Acestea nu se alarmează prea tare cînd, ieșite la cules de ciuperci, întîlnesc o băbuță, fie ea
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
matale de cînd e el". Dar Colecistul, o profesoară ardeleancă, fierbea de indignare și îmi împărtășea tot felul de replici pregătite pentru nesimțiții de regățeni, de la "nu-mi amintesc să vă fi permis să mă tutuiți", pînă la "mamaie e mumă-ta". Pe de altă parte, recunoșteam cu toatele că personalul era insuficient pentru puhoiul de bolnavi, că munca medicilor, asistentelor și infirmierelor era epuizantă, dură, impeiabilă, că lucrau în condiții mizere și totuși făceau minuni. Că pacienții, bieții de ei, și
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
dirijat de Belzebut: Hau-hau-hau și hi-hi-hi, Cum de asta n-o ghicí? Și, apropo de texte-versuri, la Etno Tv, un interpret la o vârstă de om cu nepoți, se tânguie (23 iunie): Strugurel bătut de brumă Greu îi, Doamne, fără mumă, Fără mumă, fără tată, Parc-aș fi rupt dintr-o piatră... Ce să mai... comment ? Domnul președinte Traian Băsescu, abia ținându-se să nu plângă la toate Jurnalele tv de știri din 21.06: - "Diana Drăgușanu, la cei 12 ani
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
Belzebut: Hau-hau-hau și hi-hi-hi, Cum de asta n-o ghicí? Și, apropo de texte-versuri, la Etno Tv, un interpret la o vârstă de om cu nepoți, se tânguie (23 iunie): Strugurel bătut de brumă Greu îi, Doamne, fără mumă, Fără mumă, fără tată, Parc-aș fi rupt dintr-o piatră... Ce să mai... comment ? Domnul președinte Traian Băsescu, abia ținându-se să nu plângă la toate Jurnalele tv de știri din 21.06: - "Diana Drăgușanu, la cei 12 ani ai săi
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
și cutume; încă o dată trecură, rând pe rând șuierătoarele oțele pe lespezi în orbitoare tăișuri își priveau falangele păroase, încruntați, exorcizând moartea beau esențe nebune. ei nu au iubit niciodată ei nu știu că undeva există femei nu-și amintesc mumele nici tristețea din care acestea le-au țesut cămășile, din fatalitate nu li s-a arătat nici cât e posibil; își suflecă mânecile, urcă platoul verde nu se cunosc între ei, au cuțitele ridicate, filmul muntelui se derulează în luciul
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
Sau proverbul: "Mai bună-i pâinea mâncată în picioare, decât friptura în genunchi." ...Imagini și cuvinte care i-au deschis apetitul. Și-a înfipt dinții în rustica crustă crocantă, a ajuns la miezul alveolat și... Și iată că Memoria, această Mumă a pădurii neuronilor, simți o perversă plăcere să-i pună piedici, să-i încurce cărările, să-l rătăcească. Să-l abată de la gândurile frumoase, de la sfântul gust al pâinii. Să-i aducă aminte că, în adolescența lui utecistă, i s-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
mame de... Ștefan cel Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie pierdută cu turcii: De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu... Bineînțeles, ton rece și insensibil. Aerim! Fix ca turcii care nu prea știu de glumă, fiind conservatori și iubitori de tradiții și de strămoși, precum bașkanii de la Galatasaray purtându-se cu un rege român (Hagi) de parcă ar fi un
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din sursă unică, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare a fi un singur chip se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul, aparent restrictiv, al aceluiași
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
se mărite... Dar fata, nimic. Nici măcar nu se apăra. Dacă era surdă, și mută... Văzând aceasta, Rița luă pe cont propriu acțiunea. Ea se interesă în toate părțile, până ce ajunse la palatul împăratului de Roșu din care fusese izgonită de muma vitregă sărmana fată care păzea gâștele... Zburând din încăpere în încăpere, nimeri într-una în care o femeie bătrână îmbrăcată în negru lucra la gherghef. Din înaltul odăii, Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
Turțului și văzând apoi și cum realizatorii de emisiuni tv năvălesc spre litoral pentru a transmite aceleași emisiuni-improvizații de doi bani, a început să strige prin casă: Thalatta! Thalatta!, făcând-o pe soacră-sa să creadă că o înjură de muma lui Ștefan cel Mare. -Gata! Pregătiți-vă: mergem la mare, a lămurit lucrurile ceva mai târziu, după ce un vecin l-a apostrofat cu un sucitor: -Dom' Haralampy, vezi că mă cam conturbi de la Vacanța Mare și n-aș vrea să
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Dimitrie Cantemir spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul care o desemna. Cantemir încearcă să explice situația: "Trufia și semeția sînt muma și sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi bun și arme mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece și nu s-ar da în lături să se ia la harță chiar și cu Dumnezeu, dacă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Gheorghe Istrate (poem dramatic) Motto: Trup trăitor prin cuvinte cărțile mele-s morminte alb ridicate peste rambleu ele sunt micul meu mausoleu Personajele: Dumnezeu (D) Nenăscutul (N) Mama (M) Tatăl (T) D: ...sunt infinitul neînceput... N: Dar tu unde ești mumă a nimănui? Mâna mea mică nu te atinge precum nufărul mlaștina. Hai dă-mi hrană să fiu să umblu pe sunet dă-mi urechi să te ascult cum mă naști prin tumultul durerii. Nu-ți fie frică de mine fiindcă
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
ai patriei. Nu am Înțeles și, fără să vreau, i-am zis: Eu sunt a lu' Iba și Iva! O să vină... A cui, fă? A lu' mă-ta? Ia uite, piticania dracu! Vai de mama ta! Aici, patria ți-e mumă și eu... stăpân. Eu sunt legea!! Bă, băgați pe urechile ălea râpate, că nu vorbesc de zece ori ca popa la babele surde! S-a Înțeles? a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații fără de număr care-au trebuit să vadă pe întuneric, sau calcinant prin lumina de interogatoriu Din somn adânc, muma vorbirii noastre ne încălzește cu suflare fierbinte cărarea sub pas răsfirate pe miriști de-octombrie pletele ei sunt aceste focuri subțiri ce hrănesc și iluminează istorii paralele încerc să descifrez cele ce spui văd cum așterni covorul vast al vieții
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el blestema: - Nici nu te tămâi
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau păsărele: Unde s-a văzut și s-a pomenit Ducă-și mort pe viu?! Sfetil Constantin ajunse la muma, acasă. în pragul porții apucă să strige: , - Maică, maica mea, deschide ușa și na-ți pe Voica, fecioreaua ta, surioara mea, ți-a rupt inima!" Vase de sticlă ciobite, cupe cu picior, căni La Tčne, cești, cratițe, boluri de lut
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-au apucat încă să se facă lut), resturi de care și spade, podoabe de argint, pandantive de aur. Muma bătrână nu vrea să știe de nimic, crede că totu-i amăgire, că o ispitește Ciuma ce i-a răpus pe toți nouă feciorii, încât nu deschide decât după ce Voica își scoate inelul din deget și i-l aruncă pe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
nu vrea să știe de nimic, crede că totu-i amăgire, că o ispitește Ciuma ce i-a răpus pe toți nouă feciorii, încât nu deschide decât după ce Voica își scoate inelul din deget și i-l aruncă pe fereastră. Muma bătrână îl recunoaște și-n consecință ,ușa-i descuia, în prag că se-ntâlnea și se-mbrățișa și se săruta, stei că se făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
uah"! - dar tare, strigat, stil "săriți, arde casa" ca să continue altfel: "ui-boal!" - toate astea întrerupând un sforăit asurzitor. Probabil că alungă graurii ce-au dat năvală printre butucii de vie. Doarme cu gura deschisă. Un alt țăran, tot slab, ca muma pădurii, geme încovrigat în pat molfăind ceva între gingii. în celălalt pat, de data asta un intelectual, a fost adus cu piciorul tăiat de la genunchi. Are o soție tare frumoasă care se uită speriată la soțul ei și nu-i
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
pădure ca niște animale chinuite Poem cu două cămăși și două finaluri Adei Ne dăm seama de fapt mai mult presimțim că în curînd se va aprinde nisipul și noi încă n-avem țesute și pregătite cămășile pentru fugă cum Mumele noastre duioasele noastre gherghine mult prea îndepărtate sunt acum de tinerețile lor cînd mîinile lor neîntrecute erau ne-am grăbit înspre maluri aici bătrînul pescar își făcea datoria împărțea cămăși pentru foc în stînga și-n dreapta iar pe cînd
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]