268 matches
-
pulpele fetei și începu să-i maseze fântânița complet umezită de poftă. Capul ei se plimba dintr-o parte în alta, murmurând cuvinte fără de șir, iar mâna i se înfipse peste cea a agresorului, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor. O făcea inconștient, din dorința de a simți și mai profundă această presiune. Simți cum pe sub bikini a apărut un intrus care începu să-i mângâie nemilos de dulce mugurelul ce a stat atâția ani cuminte, devenind
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
sublocotenent, și-a plătit cu viața avântul patriotic cu care conducea la atac plutonul. În seara zilei de 22 august 1917, după lupte grele, Ecaterina se afla cu plutonul său în tranșee, pe Dealul Secului, deasupra pârăului Zăbrăuciorul, în zona Muncelului. Observând că inamicul pregătea o ofensivă, Ecaterina a ieșit din tranșee ordonând soldaților din subordine să pornească la atac cu îndemnul: „Înainte băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine!“. În acel moment a fost lovită în inimă de două gloanțe
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1440143876.html [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se îndulcește în resemnare.” (Tudor Opriș) Lirismul ingenuu se reflectă în fiecare poem: „Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței în umbra cea veșnică și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Sect. Săulescu Expoziție- creaȚii plastice ornamente florale Organizator: Palatul Copiilor Iași 10.00 - 18.00, Str. Lăpusneanu Expoziție de Sculptură - lucrările executate în cadrul „Simpozionul InternaȚional de Sculptură Mică HODORA 2010” Organizator: Galeriile de Artă „Dana” Iași 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00 - 12.00, Facultatea de Mecanică Zilele FacultăȚii de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10.00, Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul Copou Festivalul
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Mecanică Zilele FacultăȚii de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10.00, CS Politehnica Cupă Sărbătorilor Iașului la șah Organizator: DirecȚia pentru Sport a Județului Iași - AsociaȚia JudeȚeană de Șah 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00, Cimitirul Central din Chișinău Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - Depunere de coroane la mormântul poetului Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Zilele FacultăȚii de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10.00 - 18.00, World Trade Center Salonul Municipal de Artă ARTIS 2010 Organizatori: Uniunea Artiștilor Plastici și Primăria Municipiului Iași 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00 - 17.00, Mitropolie, Palatul Roznovanu, Teatrul NaȚional, Filarmonica, Univ. de Arte, Mănăstirea Golia, Statuile lui Miron Costin, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri Colegiul NaȚional adopta monumente ale Iașului
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Organizator: DirecȚia pentru Sport a Județului Iași - AsociaȚia JudeȚeană de Șah 10.00 - 18.00, Str. Lăpusneanu Expoziție de Sculptură - lucrările executate în cadrul „Simpozionul InternaȚional de Sculptură Mică HODORA 2010” Organizator: Galeriile de Artă „Dana” Iași 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00 - 18.00, Centrul cultural și istoric al Iașului „Cunoaște Iasul” - promovarea orașului de către elevi prin fluturași și sondaje de opinie despre Iași realizate printre ieșeni și oaspeȚi Organizator
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Clubul Sportiv de Table Backgammon “6×5” Iași 10.00, Sala CSM Iași Cupă Sărbătorile Iașului la box, începători născuȚi în anul 1996 Organizator: DirecȚia pentru Sport a Județului Iași - AsociaȚia JudeȚeană de Box, CSM Iași 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00 - 18.00, Str. Lăpusneanu Expoziție de Sculptură - lucrările executate în cadrul „Simpozionul InternaȚional de Sculptură Mică HODORA 2010” Organizator: Galeriile de Artă „Dana” Iași 10.00 - 17.00, Mitropolie
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
Program de coruri bizantine Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 10.00 - 16.00, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt Simultan de șah Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia JudeȚeană de Șah Iași 10.00 - 20.00, Muncel Tabăra de creaȚie CONCEPTART Organizator: Casă de Cultură a StudenȚilor 10.00 - 18.00, Str. Lăpusneanu Expoziție de Sculptură - lucrările executate în cadrul „Simpozionul InternaȚional de Sculptură Mică HODORA 2010” Organizator: Galeriile de Artă „Dana” Iași 10.00 - 18.00, World
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 by http://blog.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-2010-6-30-octombrie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele artiste căreia folclorul românesc de mâine va avea de ce să-i datoreze rezistența și farmecul. Ținuturile deluroase, viile, văile rupte de ape, munții, plaiurile și muncelele, câmpiile, cei iubiți, și cei neiubiți, cei frumoși și cei nefrumoși, cei îndurerați și cei neîndurerați își află în cântecele Anamariei glasul inimii, alinarea, avântul, aspirația, resemnarea, speranța... Anamaria Botezatu cântă fiecăruia, dar cântă și familiei sale, și își cântă
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
avut vreodată ochi să o văd. Pe cât eram eu de bucuros, pe atât era Unchiu Niculaie de cătrănit. Încă zâmbea, încă plutea, dar părea că plutește printr-o ceață vâscoasă. Ca ajutor de baci pentru câteva zile la stâna din Muncel, eram atât de extaziat, că nici nu-mi mai păsa de dumnealui. Eram atent la fiecare mișcare a sa, la fiecare gest, privire sau grimasă, înregistram în amănunt și așteptam numai momentul oportun să-l rog să-mi tălmăcească tot
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
să-i maseze fântânița complet umezită de poftă. Capul ei se plimba dintr-o parte în alta, murmurând cuvinte fără de șir, încercări slabe de împotrivire, însă mâna i se înfipse peste cea a „agresorului”, apăsând-o și mai tare peste muncelul de la îmbinarea pulpelor. O făcea inconștient, din dorința de a simți și mai profundă această presiune. Simți cum pe sub bikini a apărut un intrus care începu să-i mângâie nemilos de dulce mugurelul ce a stat atâția ani cuminte, devenind
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână. Și pune-te pe vorbă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
tandru de braț, de o doamnă mult prea mărunțică față de perechea ei bărbătească. Pe doamna aceea, Valeria (Mitru) Sadoveanu, aveam s-o revăd (și s-o ascult) la maturitate, la o festivitate comemorativă dedicată Maestrului în Tabăra (de elevi) de la Muncelul de Sus. Poate că acea întâmplare de demult, trăită atât de intens, fără să găsesc totuși argumente pentru forța impactului asupra copilului inocent, m-a apropiat cu atâta sârg de cartea sadoveniană. Nu însă în măsura în care să depășesc condiția de cititor
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
mai colosal Trufaș coroana spre cer ți-o ridici. Priviri spre tine au cătat cu drag De secole ai stăpânit veșnic pădurea, Spre tine nu s-a îndreptat securea Rămânând mereu același tânăr fag 22 octombrie 1964 Baia de Arieș - Muncel Referință Bibliografică: Fagul monumental / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fagul_monumental.html [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
necaz pe Unchiu Niculaie, că îmi simțeam în clipa aia mațele trecute printr-o mașină de tocat. - O dzâs că te-i fi nacajât, da să nu iei în samă, c-așe-s batrânii. Ieu trăbuie să ies dimineață la oi în Muncel șî n-are cini tuna cu magariu. Dacă ai face binie să vini, că n-am de cinie mă ruga. - Aș veni, Tușă, m-am eschivat, dar n-are cine sta la magazin. Pe cât mă încruntam eu mai tare, pe
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
mele. Am ridicat măgărița cuminte, i-am pus la loc samarul, am pus pe ea disagii cu ceea ce fusese odinioară caș și am legat deasupra și celelalte două samare. Amorezii erau acum liberi să își consume dragostea. De la stâna din Muncel până în sat sunt undeva la două ore de mers. Am făcut șase. Nu mergeam cinci minute, că măgăreața înțepenea de-a dreptul, rânjea, cânta, bătea măgarul, măgarul insista, sărea pe ea de un milion de ori (că, noa, era lipsit
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
și a scrisului bisericesc, o mănăstire fără pereche. În acea Oltenie, atât de bogată în mănăstiri vechi, slobode, bogate și mândre, prin călugării cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de vestitele comori ascunse ale dacilor, încă bănuite a exista, după ce romanii puseseră mâna în 106 pe incredibila cantitate de peste 150 t de aur și peste 300 t de argint! Cetatea de la Căpâlna, mai izolată de grupul celor de la Grădiștea Muncelului, este amintită către sfârșitul sec. al XIX-lea de către Téglás Gàbor, care a identificat-o corect ca fiind dacică. Pentru că, până în 1919, era imposibil să fi istoric român în Austro-Ungaria, cercetările au fost făcute de istorici sau colecționari maghiari. Astfel
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
și poate fi loc de plecare pe mai multe trasee turistice: către Vârful Bodea (1037 m) și Poiana Sihăstriei (950 m), către Poiana lui Mândrilă (890 m) ori către comuna Pojorâta ( 700 m) și Vârful Prasca (978 m) de sub Vârful Muncelul (1577 m) ori către Valea Izvorului Giumalău. Am intrat în curtea propriu-zisă, largă, spațioasă, unde am descoperit trei foișoare, cu grătar și proțap, loc de joacă pentru copii, cerdac în aer liber cu o suprafață acoperită și deschisă ce poate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
23. Grigoraș Mihai, fiul lui Grigoraș Ioan și Mihaela-Silvia, născut la 19 august 1978 în localitatea Tălmaciu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Austria, 8073 Feldkirchen bei Graz, Lerchengasse 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Muncel nr. 3, ap. 7, județul Sibiu. 24. Gr'fcn Valeria, fiica lui Chelaru Dumitru și Elena, născută la 27 septembrie 1967 în localitatea Târgu Logrești, județul Gorj, România, cu domiciliul actual în Germania, 79268 B'f6tzingen, Handwerksgasse 17, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159208_a_160537]
-
fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „Decebalus Per Scorilo ", apoi câteva blocuri de calcar cu litere grecești și monedele de aur cu înscrisul, koson". Drumul antic, spre Sarmizegetusa, se observă că a fost
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1471048576.html [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade din lemn și șanțuri. În regiunea muntoasă, fortificațiile erau din piatră și aveau proporții impunătoare. Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri mari de piatră- blocuri asamblate și întărite cu bârne de lemn într-un sistem propiu de construcție, denumit de specialiști murus dacicus (zid dacic) sau opus dacicum
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
îl socoteam deja prieten, Culiță, știa să imite păsările. Avusesem oră liberă, un tov inginer, ca să zic precum directorul nostru, nu putuse veni să-și țină lecția, iar noi am ieșit din sala de clasă, ne-am cățărat pe un muncel din apropiere până la liziera pădurii și am privit în jos. De acolo se putea vedea valea ca-n palmă și fabrica, cu tot cu atelierele ei, iar mai în stânga - terenul de fotbal. Căci fabrica avea și echipă de fotbal pe nume Laminorul
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]