26,829 matches
-
PMR și UTM a exploatării a luat hotărârea ca propagandiștii să citească articole din presă, cu respectivele documente la sectoarele miniere înainte de efectuarea apelului nominal. Astfel erau informați nu numai UTM- iștii și membrii PMR ci și marea masă de muncitori. Corespondența cu Zmeurica își urma un curs normal. Matei a încheiat anul școlar de la liceu cu medii destul de bune. Cei doi tineri nu s-au mai văzut până în vară când aveau să se întâlnească la Cluj, la cursul anual cu
18 ZMEURICA; PLANUL VALEV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422310065.html [Corola-blog/BlogPost/359103_a_360432]
-
Dânsul ne povestește despre greutățile întâmpinate, despre desconsiderarea ființei umane, în special a românilor sosiți din lagărul comunist și ajunși în lagărul de refugiați politici, din Istambul și Ankara. A muncit din greu la muncile cele mai de jos de muncitor necalificat, dar visul său a prins viață mai târziu. N-a disperat nici o clipă și în cele din urmă a ajuns în Phoenix, Arizona, SUA, unde a lucrat ca ajutor de programator, apoi ca inginer. Au urmat concedieri în cadrul companiei
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
va chema chiar „Pădurea toamna”. Aici oamenii sunt ca la pădure, simpli, „din topor” și nu prea duși la biserică. Lucrez cu fel de fel de inși din toată țara, români, dar și maghiari și slovaci (care sunt foarte buni muncitori forestieri). Am coborât de două ori în oraș, până acum, unde mi-am făcut un prieten maghiar, la Depozitul final, la care de altfel vă rog să îmi trimiteți răspunsul la scrisoarea aceasta. Orașul Orșova este un oraș nou construit
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
aproape trei duzini de cărți de literatură și filosofie chineză, traduse și publicate în principalele edituri ale țării. Și-a început activitatea de traducere în anii revoluției culturale, o mișcare politică de anvergură, care trimitea flăcărilor tot ce nu aparținea muncitorilor, țăranilor și soldaților - o formulă pe măsura bunului plac al unor ideologi de extremă stânga. Constantin Lupeanu a tradus mai întâi cărți tolerate, pentru ca treptat să se îndrepte către literatura antică și să se oprească îndelung asupra capodoperelor clasice. Sunt
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
Românești Publicat în: Ediția nr. 97 din 07 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului De Marius Baciu POVESTE DE DRAGOSTE Mi-o amintesc ca pe-o regină Măreață, matriarhă, demnă Distinsă suveran de gintă Neînduplecată și supremă Cu oameni buni și muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
unei exploatări raționale ș.a. Toate acestea au afectat grav activitatea minelor ale căror randamente erau în continuă scădere. De exemplu, dacă în anul 1913 vechea societate Salgotarjan a produs 1.285.540 tone de cărbune, cu un număr de 7416 muncitori, în anul 1919, primul an după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
1913 vechea societate Salgotarjan a produs 1.285.540 tone de cărbune, cu un număr de 7416 muncitori, în anul 1919, primul an după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
285.540 tone de cărbune, cu un număr de 7416 muncitori, în anul 1919, primul an după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
an după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu program de 8 ore, în locul programului de lucru de 12 ore, care a avut consecințe negative asupra randamentelor și producției realizate. Introducerea de la 1 septembrie 1920
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
de greu încercate în timpul năprasnicului război mondial, dar să execute multe și însemnate investiții care să-i asigure pe de o parte, o mai bună organizare a exploatărilor atât din punct de vedere al siguranței minelor cât și al vieții muncitorilor. Cu toate sacrificiile, ce de rândul au fost făcute în dauna producțiunii, aceste lucrări au fost duse la curent și astăzi aproape că nu se mai cunoaște situațiunea în care rămăseseră minele noastre la sfârșitul acelui război”. În scopul bunei
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
măsurile și metodele care să conducă la creșterea producției de cărbune și care făcea referire la: - abandonarea stratelor și minelor nerentabile din cauza tectonicii și calității inferioare a cărbunelui; - reducerea volumului la lucrările de pregătire; - restabilirea ordinii și disciplinei în rândul muncitorilor; - prelungirea timpului efectiv de lucru; - folosirea rațională a forței de muncă prin reducerea posturilor neproductive, în favoarea posturilor direct productive din abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
forței de muncă prin reducerea posturilor neproductive, în favoarea posturilor direct productive din abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
productive din abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
abataje; - selectarea pentru încadrarea posturilor de conducere-supraveghere și control a unor persoane bine pregătite profesional și devotate societății; - ridicarea valorii profesionale a cadrelor tehnice, de supraveghere și a muncitorilor, prin procesul de școlarizare; - studiul fiziologic și psihotehnic al muncitorului; - protecția muncitorilor prin măsuri de siguranță, serviciu medical și asistență socială; - acordarea unor salarii și prime echitabile; - perfecționarea utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
utilajelor tehnice, introducerea în subteranul minei a noilor tehnologii; - modernizarea și adoptarea unor metode noi de exploatare specifice zăcământului, optându-se pentru introducerea abatajelor frontale cu front lung, unde noile tehnologii să poată înlocui în mare măsură forța fizică a muncitorului. Directorul general al societății aprecia că toate obiectivele stabilite în planul de măsuri tehnico-organizatorice trebuie considerate de întregul personal tehnic ca o „directivă” obligatorie care trebuie pusă neapărat în aplicare până la 1 septembrie 1929, întrucât în perioada premergătoare anului 1929
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
mărturisitoare, este una bazată pe armonie frățească și familială, cucernică și evlavioasă, totodată, sănătoasă, neipocrită, nefățarnică și cu totul autentică!... Aici se simt toți ca într-o familie: preoții cu credincioșii, bătrânii cu tinerii, bogații cu săracii și intelectualii cu muncitorii!... Prin urmare aduc laudă și cinste, respect și recunoștință tuturor celor care contribuie la realizarea, săvârșirea și desăvârșirea acestei stări, specifică creștinismului primar, răsăritean și autentic!... Iată cum și de ce poate deveni o biserică de cartier una de suflet!... O
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de școală normală, cum este și azi, dar invers. Pentru că veni vorba, după 43 de ani de profesorat, mi s-a acordat o pensie mai mică decât obține un portar la fabrica de
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
pe gânduri.” „Mâncam adesea la același birt, povestește Vlahuță, și multe seri ni le petreceam împreună „vorbind rău de lume” și fumându-ne dejunul și prânzul de-a doua zi. El era pe-atunci redactor la ziarul „Timpul”. Conștiincios și muncitor peste măsură, de multe ori Eminescu ducea singur greutățile gazetei. Câte nopți petrecute cu condeiul în mână! Ș-a doua zi, palid, nepieptănat, plin de cerneală pe degete, c-un teanc mare de foi scrise, intra în tipografie, unde rânduia
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
eu eram deja lt. major. Îmi spunea, băi soldat, l-am corectat și mi-a mai tras vreo două. Îmi venea să-l împușc. Nu știu cum am ajuns colonel. Fiind fiu de învățător nu eram prea bine privit, țăran sărac sau muncitor necalificat, astea erau piesele bune la dosar. Dar șeful de la cadre era fiu de preot legionar. Tat-su era la pușcărie, lui nu prea îi păsa. Poate de aia îl țineau. Acum merg în Cișmigiu, vara, mai joc un șah
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
eu așa de repede la spital? se frământa Săndica. - Schimbă-te și urcă repede în IMS - ul gospodăriei. Te va duce la spital. Am dat dispoziție șoferului să te aștepte în fața sediului administrativ. El are altă treabă în oraș. De muncitori mă ocup eu, poate să mai aștepte instruirea lor câteva zile până se rezolvă situația mamei dumitale. - Vă mulțumesc, îngăimă tânăra fără vlagă. Săndica era distrusă. Ținea la mamă mai mult ca la orice. Nu se aștepta ca la câteva
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
a VIII-a opționalul despre crimele comuniste Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: ”Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge. Exasperată de lipsa veștilor despre fiul său de ani de zile, mama lui Jenică Arnăutu, care ajunge la Rm. Sărat în 1957 și care avea să moară aici după o lungă
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge. În calitate de comandant, era stăpânul absolut al pușcăriei: aplica pedepse, decidea regimul de viață al deținuților, controla totul, de la hrană, la măsurile de igienă și până la plimbări și inspecții. Prin deciziile pe
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
din vânzarea produselor proprii se îndreaptă spre Dunăre, unde vor aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri albe în care au înfipt bicele de care nu se despart o clipă, muncitori cu șepci ponosite și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender îmbrăcat țipător în căutare de naivi pe care să-i îmbrobodească cu năstrușnice propuneri
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
un cuplu de români în jur de 30 de ani, avem un copil mic, suntem amândoi cu studii superioare, eu psiholog, el lucrează în IT. Cu alte cuvinte, suntem undeva în media celor care pleacă din România, nu suntem nici muncitori necalificați, dar nici studenți la Oxford. Ne permitem un trai mai mult decât decent, dar nu suntem bogați. Am plecat din România acum 5 ani și ceva, dar cred că aproape în fiecare zi am avut discuția cu „Oare nu
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]