8 matches
-
Cultural Account", în G. Thomas et. al. (ed.), Institutional Structure: Consti-tuting State, Society, and the Individual (London). Bookchin, M. (1980) Toward an Ecological Society (Montreal). (1982) The Ecology of Freedom: The Emergence and Dissolution of Hierarchy (Palo Alto). (1992) "Libertarian Municipalism: An Overview", Society and Nature, 1(1) Booth, D. (1998) The Environmental Consequences of Growth: Steady-State Economics as an Alternative to Ecological Decline (London). Booth, K. (1991a) "Security and Emancipation", Review of International Studies, 17(4). (1991b) "Security in Anarchy
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de diversitatea teritoriilor, recunoașterea politicilor locale părea să compromită imaginea republicană a unei națiuni unite și indivizibile. Fragilitatea consensului asupra regimului atrăgea temerea potrivit căreia acțiunea anumitor primării ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social Congresul de la Saint-Étienne din septembrie 1882 confirmase ruptura dintre socialismul revoluționar propăvăduit de Jules Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății. În perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe aceia care împărtășeau concepția leplaysiană a societății. Dar dezvoltarea tehnicilor de asigurare apărea ca o cale mult mai sigură pentru concretizarea principiilor solidarității. "Cât despre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestea sunt concepute pentru a răspunde funcțional la situațiile care nu trebuiau să presupună luări de poziție politică asupra rentei funciare și a profiturilor industriale și comerciale. Intervenția municipală trebuia să fie pentru acest curent o mișcare explicit depolitizată. Odată cu municipalismul social, este evident începutul intervenționismului public în problemele igienei, locuinței și serviciilor urbane. Realizările socialismului municipal au fost în principal de trei feluri: Multiplicarea serviciilor de asistență și de prevedere socială, organizarea camerelor de comerț și a bursei muncii, exploatate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statului (Drumuri și Poduri, Spațiu rural). Această frână pusă de către statul central dezvoltării serviciului public la scară municipală va reactualiza în rândul socialiștilor problema etatizării. Ideea naționalizării transporturilor, a aprovizionării și locuinței se afirmă cu atât mai mult cu cât municipalismul părea neputincios în aceste sectoare. Calea reformelor puse în act de către stat, idee apărată de mișcarea solidaristă, se impunea ca principiu de acțiune mai eficient decât încrederea în generalizarea spiritului mutualist. În acord cu strategia parlamentară și "electoralistă" adoptată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
servicii în favoarea administraților săi. Statului-jandarm i-a corespuns comuna-bucolică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, statul nu mai era doar jandarm, nici încă providențial. Institutor de societate 44, acesta se obliga să devină igienist. Comuna devenea prestatoare de servicii, dar municipalismul dintre cele două războaie mondiale era deposedat de puterea de redistribuție. În momentul în care, pe de o parte, filantropia nu a mai făcut față gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii nu mai voiau nici ei să finanțeze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]