59 matches
-
colectiv al FMI; Traian Băsescu: N-O SĂ MĂ ÎMPIEDICE NIMENI S| FAC ORDINE ÎN ȚARA ASTA! Nici măcar Mugur Ciuvică. În colecția "Dictatura veselă"; Mugur Ciuvică și Traian Băsescu, CALOMNIA LA SUD DE DUN|RE (povestiri SF); debut: Oana Petrovschi, MĂI, MUNTENE, MĂI, VECINE/ VINO SĂ TE PRINZI CU MINE!, dedicat antrenorului Octavian Belu (pastișă); CEI TREI CARE AU DERUTAT PD-ul, vol. antologic de Cozmin Gușă, Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu. Și ultima apariție editorială, anunțată la finele telejurnalelor: Ardelean anonim
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
mulți Dumnezei: Chiar așa, mă nevolnicilor și netrebnicilor?! Așa-i, pane căpitane! Garantăm noi cu viața și cu libertatea noastră. Bine, așa să fie! a spus panul cam șifonat pentru întâiași dată de când apără zorile fericirii în teritoriu. Numai tu, Muntene, a continuat șefu, ești invitat la secția raională pentru o dată când vei veni cu ceva interese pe la târg. Ca fost matroz bine instruit, am pentru tine o trebușoară importantă... Mă găsești la sediu în fiecare vineri între orele 800 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
buni ... ” HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole ... Citește mai mult Timpul ascultădurerea omului care treceprintr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morțiimă voi trezi peste sau piatrăîntr-un izvor de muntene agățam de ultimul danscând păsările ciugulesc din palmeatunci învățăm să fim darniciarbitri necunoscuți ne măsoară pașiifiguri strecurate în născociri de-o clipăîn râma îngheață minutulsă renască fotografia din propria umbrățăruș înțepenit, ulițe în respirațienu vor crește păstăi, zambilenici lacrimi agățate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
slobozește din țevi de pușcă sau guri de tun Măcar în glumă ghemotoace de cârpe sau ierburi uscate Fomoioage de ogrinji tăvălite-n pucioasa Și pulberi de praf de pușcă - cum se zice C-ar fi făcut corpul de oaste munteana Trimis de Cantacuzino-voievod s-ajute Pe turci la asediul Vienei ... Referință Bibliografica: Carnagiu la Gettysburg (ÎI) / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 257, Anul I, 14 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
CARNAGIU LA GETTYSBURG (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359634_a_360963]
-
afirma că acest ținut este raiul multiculturalismului. Faptul că între Dunăre și Marea Neagră există această tendință spre cosmopolitism este întărit de întreaga istorie a acestui ținut care a cunoscut diverse stăpâniri: cea geto-dacă, cea grecească, cea romană, cea bizantină, cea munteană, cea turcească. " Cuvinte-cheie: Etnie, multiculturalism, colaborare multietnică, solidaritate, comunitate turco-tătară, comunitatea lipovenilor Îmi este dat să pot să scriu despre un subiect foarte plăcut sufletului meu, cel al coexistentei pașnice dintre etnii, acum când în lume costatăm două tendințe distinctive
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
afirma că acest ținut este raiul multiculturalismului. Faptul că între Dunăre și Marea Neagră există această tendință spre cosmopolitism este întărit de întreaga istorie a acestui ținut care a cunoscut diverse stăpâniri: cea geto-dacă, cea grecească, cea romană, cea bizantină, cea munteană, cea turcească... Cine sunt proprietarii de drept ai Dobrogei, veți întreba? Toți locuitorii ei, indiferent de etnie; pentru că printre elevii mei am întâlnit deseori etnici turci sau tătari, pentru că însuși satul meu natal a avut, ca multe localități dobrogene, un
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
refugiase, îl ucid în bisericuța de pe dealul Cetățuii, sub ochii îngroziți ai preotului [....] S-a întâmplat această mizerabilă crimă - unică prin împrejurările ei în istoria noastră - în ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune în lumina cea mai urâtă boierimea munteana din acea vreme. 4. Trădat de boieri: Petru Rareș Domn al Moldovei în două rânduri, 1527-1538 și 1541-1546, Petru Rareș, fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare, a pierdut tronul celei dintâi domnii din pricina unui complot al boierilor. Pentru a
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
Unirii Principatelor Române, înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, alegerea că domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza și-a găsit confirmarea deplină la marea manifestare prilejuita de sosirea alesului națiunii în capitala munteana. A urmat recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate a determinat cele două Conferințe internaționale de la Paris
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
pus amprenta și a contribuit la menținerea flacării vieții duhovnicești în această perioadă frământata. Din acest punct de vedere un rol important l-a jucat tipărirea de carte religioasă ieșită de sub teascurile Tipografiei reînființata de Nifon Mitropolitul. Este vechea tipografie munteana, mutată de la Tîrgoviște , odată cu strămutarea Mitropoliei la București, în 1678 . În 1745 i se zicea Tipografia domneasca. Această Tipografie a funcționat până în anul 1836, cănd încetează, spre a fi reînființata de Nifon mitropolitul în 1852 . Se poate vedea o legătură
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
București, 1961, 273-352, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 238-307, 351-377, 401-404. Repere bibliografice: I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 206-207; N. Iorga, Cronicele muntene, Întâiul memoriu. Cronicele din secolul al XVII-lea, București, 1899, 59-75; N. Iorga, Despre cronici și cronicari, îngr. Damaschin Mioc, București, 1988, 51-63, 122-123, 138-139; Călinescu, Ist. lit. (1941), 35-36; Scarlat Struțeanu, Doi umaniști ardeleni la Curtea lui C. Brâncoveanu
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
Lațcu, doamna Mușata, cunoscută în "catolicism", ca Margareta. La sfârșitul acestei scurte domnii, avem înaintea ochilor, nu o îngustă provincie ungurească, "strâns și fricos legată de munte", ci o țară, cu locuitorii și datinele lor, în forme deosebite de cele muntene, forme impuse de cuceritorii din același neam (Iorga). Pe de altă parte, sub Lațcu, Moldova era încă destul de firavă și nesigură, fără hotare precise: Vrancea se afla în afară, Adjud, Tg. Ocna și Bacău erau încă sub control unguresc, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere, Unde s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește ! Vin’la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
principate, de la sud și, respectiv, est de Carpați. Să ne amintim, aici, că, patru decenii mai devreme, în octombrie 1345, papalitatea, prin vocea lui Clement IV (1342-1352), nu își ascundea satisfacția la vestea despre convertirea la catolicism a curții domnești muntene, care, potrivit papei, ajunsese să cunoască drumul adevărului „scuturând și lepădând de la ei cu totul sămânța schismei și celelalte rătăciri cu care dușmanii mântuirii omenești ținuse împresurate inimile lor“4. Această convertire, rămasă, ca și cele de mai târziu de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constantin Cantacuzino, marelui postelnic al Țării Rumânești, în Emil Vârtosu, O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, București, 1940, reed. în CPV, 37-48. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 60, II, 505-513; Pușcariu, Ist. lit., 117-118; Const. Solomon, Biblia de la București (1688), Tecuci, 1932; Ioan C. Filitti, Cine erau frații cărturari Radu și Șerban Greceanu, RIR
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
II, 132; N. Iorga, La „Biblia lui Șerban Vodă”, RI, 1938, 7-9; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 214-219, 232-233, 250-254; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 306-310; Piru, Ist. lit., I, 212-216, 248, 282-286; Eugen Stănescu, Valoarea istorică și literară a cronicelor muntene, în Cronicari munteni, I, îngr. Mihail Gregorian, București, 1961, V-CXXVI; Lucian Predescu, O controversă literară religioasă. Contribuția fraților Radu și Șerban Greceanu la cultura religioasă și laică, „Glasul Bisericii”, 1962, 5-6; Virgil Cândea, Nicolae Milescu și începutul traducerilor umaniste
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
1984, 77-213. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Studie critice asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în restimpul de la 1504-1717, Cernăuți, 1897, 185-195; N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; Ilie Minea, O versiune a cronicii lui Stoica Ludescu. Manuscrisul lui Șerban logofătul, CI, 1925, 2-7; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 497-500; Al. Ciorănescu, Un act al lui Stoica
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
21-37; Cătălina Velculescu, Observații asupra „Cronicii lui Mihai Viteazul” din „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1973, 2; Ștefan Andreescu, Considérations sur la date de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
1612 - c. 1695), cărturar. Numele lui L. atașat unui text - secvența „cantacuzinească” din marea compilație intitulată Istoria Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, care circulă și sub titlul Letopisețul cantacuzinesc - este rezultatul unei presupuneri. A făcut-o, în Cronicele muntene, N. Iorga, care avea obiceiul de a „găsi” autori pentru cărțile ajunse în vremea modernă fără iscălitură. În acest rând s-a oprit asupra lui L., „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, personaj în legătură cu care documentele scot în evidență fidelitatea arătată
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
bine în articolele pravilelor), între ele și testamentele (două) ale Elinei, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Tot în preajma Cantacuzinilor a și murit, cândva, între 1693 și 1697. Poate că N. Iorga i-a făcut dreptate. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi monumente istorice - Biserica din Ludești, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 1908-1909; N. Iorga, O Biblie de la 1688 în posesia lui Stoica log. Ludescu, SDIR, XIII, 145; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; D.
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
437 (cu o bogată bibliografie). 80. Vezi Ștefan D. Grecianu, op. cit., p. 132. 81. Ibidem, p. 133. 82. Vezi, Ștefan D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Grecianu, op. cit., p. 132. 81. Ibidem, p. 133. 82. Vezi, Ștefan D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie făcută de Vasile Vlad în 1780 după un text
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnilor Țării Românești”, LL, 1972, 2; Mircea Anghelescu, Din nou despre „Cronica bălăcenească”, RITL, 1973, 4; Mariana Stescu, Radu Popescu (Bibliografie), Iași, 1973; Al. Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, 83, 96-100, 112, 185; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Al. Andriescu, Stil și limbaj, Iași, 1977, 70-77; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 89-145, 281-328; Dicț. lit. 1900, 693-696; Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, București, 1987
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
strălucirea ei”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 8 footnote>. Această machetă iscusit realizată a permis atacul reușit al sultanului Mehmed al IV-lea din vara anului 1672. Expediția a avut loc cu sprijinul logistic al lui Duca. Oștile turcești, tătare, munteană și căzăcească s-au concentrat la Țuțora, lângă Iași, prilej pentru sultan de a vizita Iașul. ,, Pentru a câștiga bunăvoința turcilor se face chiar o slujbă turcească la biserica Sfântul Nicolae Domnesc, lucru nemaiîntâlnit până atunci, fapt care a determinat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
afaceri. Se plimba și schița pași de dans. Cu Victor, care începuse un solitaire și mânca ultimele alune rămase de ieri, a bătut un high five. Și cu Buicu. A venit și la mine și m-a întrebat: - Ce dracu, Muntene, tu le-ai dat bine adresa, cât durează la ăștia? Mor de foame! Uite, și lui Victor i-e foame! Mănânc și porcul, mănânc și alunele! - Ce alune? a întrebat Victor. - Porc cu alune. Asta a comandat Munteanu, porc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]