1,285 matches
-
criticul în urmă cu 13 ani, abordarea lui era mult diferită de aceea a celorlalți critici ai perioadei și propunea o altă direcție. În viziunea sa, Geo Dumitrescu nu era un poet ironic și ludic, nu se înscria în familia "muntenilor", nu-i avea urmași pe Marin Sorescu și pe Nichita Stănescu, ci era "primul nostru poet politic", un poet preocupat cu seriozitate de actualitate, contestatar și niciodată gratuit. De asemenea, sensibilitatea poetică a lui Geo Dumitrescu era văzută de Nicolae
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e chiar mai substanțial în planul istoriei ideilor. Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e chiar mai substanțial în planul istoriei ideilor. Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
griji și spaime. Evident, este un vis "paradisiac", o scoatere din timp, o plasare într-o eternitate radioasă - basm curat - foarte departe de ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori conștiința că formele cu în- sunt dialectale”; „Asupra unor exemple ca îmbucura, înmărita, împietrui, înnumăra și altele asemănătoare nu stă, cred, nimeni la îndoială că n-au ce căuta, cel puțin în limba scrisă, dacă nu și
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
ani mai poate efectua un dans al mâinilor, dar la filmare dormea, cu porții de somn de câte 48 de ore. Și, presupun, cu treziri de câte zece minute. Altcând, cel mai vârstnic bărbat, de vreo sută patruzeci de ani, muntean din Caucaz, călărea vesel, muncea zdravăn la colectivă, se însurase de nu știu câte ori, avea prunci în bătătură - dar informația venea din surse sovietice, nu totdeauna riguros verificabile. Oricât te-ar oripila ideea randevuului cu aceea cu coasa, care te răpește
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
babei vrăjitoare apare insistent aceeași particularitate: „să-l duc la halde mama”; „hatunci, humplut”; „hapoi”, „copilul hăsta”, „sa horrdoni sa vie haicea”, „a hăluia” (Opere, III, p. 565-568). E de remarcat că Budai-Deleanu e ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”, identificată cu Mihai Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă (conform cheii, diferența pare a marca ipostaza de domnitor susținut de munteni, față de cea de simplu boier moldovean). Textului lui Cantemir îi revine meritul de a sta la baza sensului nou, fixat ulterior de comentarii și de uz; în limba de astăzi, struțocămila ar putea fi definită ca „alcătuire hibridă, din două
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
cu Nadejda Iakovlevna Kazin, cea care avea să-i păstreze existența spirituală în cele două volume de memorii, Fără speranță și Speranță abandonată. Prima arestare a lui Mandelștam are loc în 1934 din cauza unei epigrame în care Stalin apare drept „munteanul de la Kremlin, asasinul și mâncătorul de oameni“. Din prima detenție se alege cu un șoc psihotic, atenuat ulterior, dar care va lăsa sechele pe toată viața. În exilul de la Cerdîn încearcă să se sinucidă. Urmează o altă perioadă de exil
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
reamintim Crezul poetului din Mărțișor, am spune, scris parcă acuși pentru ticăloșii prezenți. ...De bună seamă, Vodă, gânditorul, La curățirea lumii-i hotărât, îndeasă țeapa-n oameni până-n gât Pentr-a-ntâlni șezutul omușorul (...) Cuviincios cu buna rânduială. Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite furci. Ca treapta lor să nu dea la-ndoială Vedeai vizirii la-nălțimea lor, înfipți în vârfuri sprintene de plopi, Iar pentru sfinți, vlădici și episcňpi Avea lemn sfânt și bun mirositor. Și
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai prestigioase politice sau literare au fost capete conservatoare. Liberalii și progresiștii, desțărații și revoluționarii s-au recrutat dintre munteni și de predilecție dintre meteci". Așadar nu se cuvin exagerate simpatiile de stînga pe care le-a manifestat la un moment dat generosul intelectual, care n-a căzut niciodată în capcana comunismului plat, ignobil, cu al său corolar trivial-propagandistic... Ca
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de solicitare" și eu/și noi (p. 86-87): "vrem să videm și
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
își găsesc reflexia într-o literatură inerent livrescă este Costache Olăreanu (1 iulie 1929 - 23 septembrie 2000), moldovean prin naștere : ,M-am născut la Huși, adică la longitudinea de 28°01 și latitudinea 46°35, ora locală 16,30" și muntean prin adopție, făcînd parte din grupul restrîns al unei originale ,familii de spirite" reunite sub acoperișul Școlii de la Tîrgoviște. Pentru cititorii atrași de jurnale inedite cărțile acestui arcimboldian autohton sînt toate, fără excepție, delicioase Confesiuni paralele, mistificări și demistificări în
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
punctul forte al cărții și poate de aceea a fost pusă în pagină în așa fel încît firul său întortocheat, cu ocolișuri și salturi dezordonate, să fie mai anevoie urmărit. Interesul este reprezentat de modificarea treptată a mediului, a comunității muntenilor abruzzesi, condiționată de propria matrice, dar și de mersul istoriei. în plus este sporit de judecata implicită asupra unor fenomene marcante, acum, la început de mileniu. Entuziasmului cvasiunanim pentru marxism-leninism care a dominat intelectualitatea occidentală atîtea decenii, amplu reflectat de
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
cel Mare. În poziția sa de consilier intim al țarului și de "principe prea luminat al Rusiei", Dimitrie Cantemir era, foarte probabil, la curent cu duelul practicat frecvent de ofițerii de la curtea marelui țar occidentalizant. "Exercițiul armelor" Moldovenii, ca și muntenii, nu prea au cunoscut duelul nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache, de pildă, la curtea domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, " Vedeai săbii ferecate, / Tot prin păreți spînzurate, / Mai pistoale, buzdugane, / Măzdrace și iatagane,/ Suliți, hangere, cuțite, / Ca acele ascuțite, / Măciuci, mai puști ghintuite, / Toate prin păreți lipite".1 Cînd nu erau expuse pe pereții conacului, armele puteau fi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
a ales un nume cu rezonanțe rusești), are un "caracter aprins și iute", astfel că - de la o vorbă sau o privire - provoacă des oameni la duel. În doar cîteva luni, se laudă duelomanul, a participat la 14 dueluri, "6 la munteni, 5 la moldoveni și 3 pe granița Milcovului". Din această remarcă, rezultă că piesa a fost prelucrată de Negruzzi înainte de unirea Principatelor române (1859). Mai mult decît atît, Cezar Bolliac pare că se referă anume la această piesă a lui
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
se strângeau în creț printr-un brâu de piele (șerpar) încărcat cu bumbi. Opincile erau legate după datina romană, cu curele roșii, șerpuite peste pulpe până la genunchi și cu zurgălăi de argint, în contrast cu cioarecii albi de postav. Vătavul era un muntean pe nume Florian, cel mai renumit călușar al timpului. Odată ce Principele și Doamna Munteniei au sosit, la un semn al lui Florian a început muzica și cei o sută de călușari din jurul stâlpilor au pornit să joace, recitând strofele jocului
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
demitizant. De aici până la folosirea întregului arsenal conceptual al ironiei n-a mai fost decât un pas: (auto)persiflare, cinism, sarcasm, burlesc, zeflemea, bufonerie... Predispoziția pentru o astfel de interpretare a condus la viziunea unui poet umorist, flecar, spirit relativist muntean care ar face o poezie ludică, parodică, în fine, antilirică. O parte din comentatori au trecut însă și dincolo de aparențe. Chiar G. Călinescu credea că "temele poemelor sale sunt de categoria sublimului și a tragicului", Negoițescu vedea o depășire a
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
doară.Când desenez un zâmbet pe ochii tăi ateiCulorile adorm târziu în orhidee.Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei...... XIV. “GEORGE IVAȘCU A VRUT SĂ FACĂ DIN MINE UN GAZETAR MARE” - INTERVIU CU SCRIITORUL ȘI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 - 01 IUNIE 2004), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 876 din 25 mai 2013. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București în 1959 a devenit în același an cercetător principal la Institutul de Istorie
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
dar despre aceasta vom vorbi mai târziu. În Odiseea lui Homer (IV. 84) arimii de la Dunăre sunt amintiți și sub numele de erembi, iar filozoful stoic Posidonius (sec. II î.H.) corectează numele în Arambi. Aceiași Erembi apar cu epitetul „munteni” la Dionysius Periegetul, care îi localizează lângă munți Rhipei și le atribuie o origine din titani. Războinicii arimaspii locuiau pe lângă gurile Dunării, la vest de hyperboreeni, iar după cele mai vechi surse geografice locuiau lângă Oceanos Patamos sau Istru. (Dionysius
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Ceptura (Prahova). Premiul pentru Inovație a revenit comunei Giroc, județul Timiș, Cel mai spectaculos debut - Obârșia Cloșani (Mehedinți), Premiul pentru Tineret - Zerind (Arad), Antreprenoriat - Rășinari (Sibiu) și Săvădisla (Cluj), Premiul Participativ - Câțcău (Cluj), Cea mai bună prezentare - Voievodeni (Mureș) și Muntenii de Jos (Vaslui), iar Premiul Phoenix pilot - Lipovăț (Vaslui). A.M. Grad „Alături de copiii noștri“ l Servicii la domiciliu pentru autiști Centrul Comunitar pentru Copiii Autiști „Casa Faenza“ din Timișoara va începe de luna viiitoare derularea unui nou proiect în sprijinul
Agenda2004-17-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282343_a_283672]
-
martie, de la ora 19, pe scena Casei de Cultură Studențești, iar accesul publicului va fi liber. Act artistic de identitate l Performance interzis minorilor „act de identitate“ este primul proiect în România al artistei vieneze de origine română ®aluca jacono - muntean. Conceput de ea, spectacolul/performance este realizat cu sprijinul unei echipe de artiști multimedia din Austria și Cehia. El va fi prezentat timișorenilor sâmbătă, 20 martie, de la ora 20, pe scena Casei de Cultură Studențești, coautori ai evenimentului fiind, alături de
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
Iancu Eugen-Alexandru, 30 ani l Zgureanu Ioan, 89 ani l Manu Ioan, 52 ani l Dragoș Lucreția-Viorica, 37 ani l Ianoș Ioan, 75 ani l Dippold Elena, 48 ani l Chirilă Maria, 82 ani l Motorugă Ioan, 67 ani l Muntean Terezia, 82 ani l Bugaru Aurel, 68 ani l Muntean Andrei-Marian, 4 zile l Roșu Maria, 79 ani l Fabian Iuliana, 77 ani l Iovin George, 81 ani l Doboșan Valeriu, 71 ani l Diaconescu Hortensia, 90 ani l Curiman-Mare
Agenda2004-40-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282946_a_284275]
-
dormea pe semne de aerul tare de munte, a dat să-l ajute. Omul era șchiop. Avea un picior de lemn care pînă atunci stătuse acoperit de finul așternut în căruță și care mirosea frumos a fin proaspăt cosit. Vreun muntean își făcuse pomană cu ei. Dîndu-se jos cu grijă, ajutat de nevastă-sa, care părea ceva mai în vîrstă decît el și căreia îi lipseau aproape toți dinții din față, omul se propti mai întîi bine în cîrja, mă salută
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]