1,282 matches
-
de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
a nimănui. Am întins mâna la spate, după armele mele. Bineînțeles că nu am mai găsit niciuna. Îmi lipseau și centura magnetică și brățara de orientare. Căpetenia, cu privirile pe mișcările mele, porni să râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
mai găsit niciuna. Îmi lipseau și centura magnetică și brățara de orientare. Căpetenia, cu privirile pe mișcările mele, porni să râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot căpetenia fu aceea care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși? Majoritatea clanurilor au fost distruse. Am informații că, până în câmpie au fost vânate toate sufletele. Dacă e să fim sinceri, nu credeam că a mai rămas nici picior de muntean. Voi două sunteți o surpriză pentru mine. Ba, una chiar plăcută! Pot să mă gândesc să vă ofer oamenilor mei de încredere. -- Nu am să aștept să fiu devorată de kemași, să fii sigur! Dă-mi o armă și lasă
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
nici o șansă. Se prăvăli la picioarele mele cu respirația blocată. Am smuls rapid din mâna lui buzduganul cu spini lungi metalici, lovindu-l pe cel de-al doilea direct în frunte. Așa! -- Veniți nemernicilor, să vă arăt cum luptă un muntean! Răcnetul meu trecu pe deasupra pădurii, cu ecouri prelungi. Nu se apropie nimeni, doar căpetenia se ridică din scaunul înalt și înaintă spre mine cu părul lung, incredibil de ondulat, fluturând peste protecțiile metalice ale umerilor. -- Oprește-te, vom face o
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
dorit-o românii. Uite, d-aia! Ei și-au făcut stătulețe...micuțe, micucele. Târziu și le-au făcut mai măricele, dar tot separate, deși vorbeau aceeași limbă, deși aveau aceleași obiceiuri și același port, adică...aceeași istorie. Ei erau moldoveni, munteni și, când li se cășuna la domnitorii lor, se luau la harță și se războiau între ei. Când te uiți în istorie și-l vezi pe Matei Basarab cum îl snopește în bătaie pe Vasile Lupu, te întrebi: cum răcneau
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
își pierduse cunoștința... -Domnule, domnule vă simțiți bine ?! Întrebarea a auzit-o ca venind din depărtare, străduindu-se să înțeleagă ce se întâmplă. Privirea a devenit mai clară zărind pe cineva aplecându-se spre el . - Ați pățit ceva ?! Orgoliul de muntean își cerea dreptul... Cum să aibă ceva, el, omul muntelui, obișnuit cu oboseala și cățăratul. Ce întrebare era asta ?! -Nu, n-am nimic! Ce putea să spună?! Și dacă spunea, avea o șansă de a fi crezut? -Nu, nu, n-
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1476005882.html [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
-o dezvoltarea culturii naționale. Astfel, la Școala de la Sf. Sava, din București, s-a adăugat un ciclu de învățământ superior, iar la Iași, a luat ființă, în anul 1835, Academia Mihăileanu, unde au fost profesori: M. Kogălniceanu (moldovean), Ion Ghica (muntean), Eftimie Murgu (bănățean), Simion Bărnuțiu (transilvănean). Aportul literaturii române s-a evidențiat în pregătirea spirituală a luptei pentru emancipare socială, unitate națională și independență, prin: V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, I.H.Rădulescu, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, de asemenea, prin
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
București, Albina Românească, la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
Moldova și Transilvania. Constantin Brâncoveanu a continuat politica tradițională a voievozilor români, susținând Biserica Ortodoxă, moral și material, prin construirea de lăcașuri de cult, înzestrarea lor cu danii, tipărirea cărților de învățătură creștină. Desfășurarea războiului curților i-a impus domnului muntean o politică abilă, ajutând românii din Transilvania, dar și menținând echilibru între Habsburgi și Poartă. Datorită „politicii pungilor cu aur” ce erau trimise otomanilor, Constantin Brâncoveanu a fost întărit în scaun succesiv în 1696, 1698, 1700 și 1704 de către Imperiul
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
filmul ACASĂ LA TATA MIHAELA SÎRBU Pentru rolul SULTANĂ din filmul AFERIM! CEL MAI BUN SCENARIU (LUNGMETRAJ FICȚIUNE) MIMI BRĂNESCU ACASĂ LA TATA RADU JUDE, FLORIN LĂZĂRESCU AFERIM! CORNELIU PORUMBOIU COMOARA TUDOR GIURGIU, LOREDANA NOVAK DE CE EU? ALEXANDRU BACIU, RADU MUNTEAN, RĂZVAN RĂDULESCU UN ETAJ MAI JOS CEA MAI BUNĂ IMAGINE (LUNGMETRAJ) ANDREI BUTICA ACASĂ LA TATA DANIEL KOSUTH LUMEA E A MEA TUDOR LUCACIU UN ETAJ MAI JOS MARIUS PANDURU AFERIM! LIVIU POJONI JR. BUCUREȘTI NONSTOP CEL MAI BUN MONTAJ
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo by http://www.zilesinopti.ro/articole/11432/aferim-favorit-la-premiile-gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că balada Miorița să rămână în legendele istorice... Odată cu căderea comuniștilor, cei aflați la cârma RM după 2009 au dus o politică neînțeleasa nici până azi, dar ne bucura totuși un lucru, că au mențint cursul
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
glumi cu el: - Măi, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supăra pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, că ești muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pă dumneavoastră, am zâs șî ieu după capu’ mieu, fi-mi-ar capu
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
țară pe cât este de frumoasă pe atât este de grea, iar când trăiești într-un sat de munte, așa cum este Cornereva, truda-ți este mult mai greu răsplatită - aici pământul este sărac dar muncit cu pricepere, așa cum o fac acești ,,munteni” de generații, rodul lui este bogat și curat. Așa că a te împărți între munca gospodăriei și cea de serviciu - maistru de exploatare în pădure, la care se adaugă în cazul lui nea Lae și o pasiune de o viață, moștenită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
soarele înghițit de dealurile din apropiere'', ,, ghemul vremii'', etc. Este un maestru al frazei bine închegate, frumos rânduite și pusă în ritmul celei mai alese sensibilități, lăsându-se ușor citită. Verbul său are ceva deosebit, e când sprinten ca vorba munteanului, când molcom ca cel al omului de la câmpie și, întotdeauna apropiat de sufletul cititorului. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Inelul de iarbă -un simbol al iubirii eterne, cronică de prof.Mircea Daroș / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care se vinde cel mai
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC by http://uzp.org.ro/aventuri-culinare-istro-romane-un-interviu-de-bogdan-banu-washington-dc/ [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
înfăptuirea revoluției. Lupta pentru Unire înglobează întreaga activitate din perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1406020233.html [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
a dreptul copilăroasă, pe care o cităm: ,,Iaca, vine o bulgăreasă,/ Înaltă, suplă și frumoasă,/ Ochii-i mici, sticloși ca marea,/ Cu ei luminează calea./ Doi copii stau, se uitau/ La fata ce o zăreau:/ - O vreau eu, căci sunt muntean!/ - O iau eu, căci sunt oltean!/...Vai , vai, vai, vine-un bulgar,/ Ne lasă în gură amar./ Fata, cum îl zări,/ În brațele lui sări,/ Îl luă de mână-ndată,/ Ca o piatră fermecată./ Ne lăsă cu buza umflată”. La
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
murmurat pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
slătineni Mă simt c-antr-o Cetate Sacră, Unde respectul este deja inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor etern-spirituală! Suntem munteni la limita de sud, Chiar dacă avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat și transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță Dar, astăzi, iată că am șansa
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401989758.html [Corola-blog/BlogPost/360953_a_362282]
-
lucrarea sa „Lingvistica și Cultura”(1978, pag. 44) afirmă că: „limba și poporul român s-au format în nordul Dunării, unde s-au constituit mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și cel moldovean s-au dezvoltat dinspre nord spre sud, adică dinspre Transilvania...până la sud de Dunăre, unde s-au format dialectele aromân, meglenoromân și istro-român...” Ce să zic? Adică, după ce s-au „latinizat”, dacii din Transilvania au dat
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
livrată de SAM (Serviciul de Aprovizionare al Muncitorilor) compusă din slănină sărată, marmeladă, pâine cu cartofi, carne uscată și mălai. La asta se mai adaugă ce au grijit gospodinele fiecăruia în parte sau pentru bucătăria comună. În special cartofi, mâncarea munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina de zi și putea începe munca. Doborâtul copacilor și chiar corhănitul buștenilor
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
rău pentru ăl bătrân și poate îl opream să se ducă singur la cosit.” A fost momentul din care a început să folosească zarurile în loc de bobi, de cărți, de ghioc, de tot ce avea legătură cu ghicitul, cu viitorul, deși muntenii săi îl învățaseră să se ocupe de carte, de gospodărie, de animale, să-și măsoare viitorul după muncă, nu după câștiguri de o clipă.” Desigur, are un algoritm foarte simplu la felul cum îl lămuresc acestea. Interesant este că de
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Robul_zarului_dumitru_danaila_teo_cabel_1354803150.html [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
este așa de impresionantă încât îl face apoi, într-o discuție cu altă fată, Mona, să gândească diferit față de ceilalți de vârsta lui: „În dragoste, ca și în luptă, trebuie să fiu corect. Oare nu e și dragostea o luptă?” Munteanul are principii, e echilibrat : „Ridicările în slăvi nu înseamnă mare lucru pentru Tinică.” Totuși zarurile tranșează nemilos viitorul, cel puțin apropiat, a lui Zisu, cu urmări pentru restul vieții. Dintre Jeni și Mona, sorții o favorizează pe Mona. Apoi îi
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Robul_zarului_dumitru_danaila_teo_cabel_1354803150.html [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]