88 matches
-
bine plasată, să tai respirația kemașului. În momentul în care acesta se prăbuși horcăind, am simțit cum mi s-a deschis pe față, ca o floare, zâmbetul clanului Kaar, cu gropița de satisfacție punctată în obrazul stâng. Cine era o munteancă nebună? Al treilea răsărit, a doua probă. Mai avusesem de-a face cu un buzdugan. Acesta avea coada lungă și ambele capete acoperite cu conuri metalice ascuțite. Vedeam și singură că într-o luptă corp la corp n-aș fi
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
nopții și atunci înseamnă că m-am mai grăbit degeaba. - Te-ai grăbit pe dracu, Neculai, d-aia te-a apucat noaptea pe drum, mai spuse baciul râzând în hohote. Eram să cred că te-oi fi oprit pe la vreo munteancă mai darnică cu doctorii, că voi mai dați pe alături de, doar vedeți atâtea prin spitalele voastre, când o doctoriță mai acătării, când câte o mieluță de asistentă, că de, are nevoie de domnul doctor la serviciu, sau câte vreo pacientă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Lăură Haidău, tânăra și talentata solista munteanca Denișa Crăciun, Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici. Mici în statura dar deosebit de talentați, tinerii dansatori ai formației “Miorița” sub îndrumarea entuziasta a Părintelui Nicolae Clempuș, au primit repetate ovații și nu doar
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1476199150.html [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cu mânecile suflecate, din zori până în noapte, ctitorea românește în Ardeal și în patria de cuvinte, bucurându-se ca un copil pentru fiecare punct câștigat. Eram prieteni nu numai pentru că amândoi veneam din „țara” de dincolo de Carpați (el -gorjean, eu - munteancă) și aveam temperamente asemănătoare, ci pentru că vibram sub aceeași lumină în neastâmpărul zilei, iar „ciocnirile” noastre (căci din doi colerici mai ieșeau și „scântei”!) se finalizau totdeauna cu ceva bun sau important. Așteptam cu nerăbdare „terenurile” (nu în toate anotimpurile
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Serafim_duicu_un_cavaler_de_dolj_sub_cul_al_florin_tene_1349965936.html [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se explică vârsta dânsei, de aproape o sută de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin coborî în beciul construit lângă casă, ce se întindea până pe sub stradă și aduse o sticlă cu țuică de tescovină de anul trecut și o oală cu tulburel
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
și atunci înseamnă că m-am mai și grăbit degeaba. - Te-ai grăbit pe dracu, Neculai, d-aia te-a apucat noaptea pe drum, mai spuse baciul râzând în hohote. Eram să cred că te-oi fi oprit pe la vreo munteancă mai darnică cu doctorii, că voi mai dați pe alături de, doar vedeți atâtea prin spitalele voastre, când o doctoriță mai acătării, când câte o mieluță de asistentă, că de, are nevoie de domnul doctor la serviciu, sau câte vreo pacientă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
lung ca al mamei lor. Când o privi mai bine pe lăuză putu să-și dea seama de trăsăturile femeii. Acum era palidă și nici lumina nu o avantaja, dar era convins că trebuia să fie o fată frumoasă, o munteancă învățată de mică cu greutățile casei. Chiar dacă ducea o viață modestă, în casă se observa ordinea și curățenia. Nu avea prea multe lucruri, dar toate erau puse la locul lor. Luă cele două fetițe și le duse lângă mama lor
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
numai vocal. Este adevărat, am afirmat, nu o dată, că „nu mă bat cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorii_file_de_jurnal_confesiuni_de_l_al_florin_tene_1356763253.html [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se explică vârsta dânsei, de aproape o sută de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
numai vocal. Este adevărat, am afirmat, nu o dată, că „nu mă bat cu slugile”, dar, când obrazul este de toval, nu mai iau floreta, ci biciul. Unii înțeleg doar așa. Dacă Lazăr e prea domn și ardelean, eu sunt o munteancă aprigă și, chiar dacă sunt incorigibil romantică și am suflet de poet, traista nu mi-o pierd pe drum. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală . Amândoi suntem poeți, dar mai cu seamă soldați. Și nu ne speriem ușor.” Dacă
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorii_file_de_jurnal_confesiuni_de_l_al_florin_tene_1356762529.html [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
cuptor, odată cu pâinea. Mai adăugă pe masă borcanul cu hrean răzuit și conservat în oțet diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
și atunci înseamnă că m-am mai și grăbit degeaba. - Te-ai grăbit pe dracu, Neculai, d-aia te-a apucat noaptea pe drum, mai spuse baciul râzând în hohote. Eram să cred că te-oi fi oprit pe la vreo munteancă mai darnică cu doctorii, că voi mai dați pe alături de, doar vedeți atâtea prin spitalele voastre, când o doctoriță mai acătării, când câte o mieluță de asistentă, că de, are nevoie de domnul doctor la serviciu, sau câte vreo pacientă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
lung ca al mamei lor. Când o privi mai bine pe lăuză, putu să-și dea seama de trăsăturile femeii. Acum era palidă și nici lumina nu o avantaja, dar era convins că trebuia să fie o fată frumoasă, o munteancă învățată de mică cu greutățile vieții. Chiar dacă ducea o viață modestă, în casă se observa ordinea și curățenia. Nu aveau multe lucruri în casă, dar păreau puse la locul lor. Luă cele două fetițe și le duse lângă mama lor
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
astfel pornirea veninului, a firii, a destinului. E firească soluția finală, aleasă de autor ca Iovana să devină o simpatizantă a mișcării ecologiste a gurului Bivolaru, date fiind obiectivitatea, cumpătarea, magia și naturalețea caracterului acestei fete sălbatice în fond, neaoșă munteancă și continuatoare a tradițiilor înaintașilor săi. Uneori zicerile au trimiteri aluzive, cititorul este supus unui test de lecturare atentă, pentru a descifra sensurile scrierii, nuanțele și valențele secvențiale. Fiecare cuvânt e o trimitere, fiecare propoziție devine o aventură, iar pagina
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
vânătoare”. Deși ancheta este condusă formal de subprefectul Anastase Balmez, femeia este cea care împinge cercetările, prin inteligență și diplomație, în direcția dorită de ea. Vitoria nu-l contrazice pe omul legii, care se simte condus de rațiunea logică a muntencei, spunând că „grăiesc și eu ca o minte slabă ce mă aflu”. Ea nu-i acuză direct pe făptași, ci-i determină pe aceștia să se demaște singuri. George Călinescu considera că „Vitoria e un Hamlet feminin, care bănuiește cu
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, pe care voievodul o adusese în captivitate, după campania victorioasă din toamna anului 1473. „Și era de sânge și de viță înaltă, spune cronicarul, și acum însă este doamna lui Ștefan voievod”. Cu Maria, munteanca, Ștefan a avut trei copii: Bogdan-Vlad, cel care avea să moștenească scaunul tatălui său, cunoscut sub numele de Bogdan cel Orb și două fete, Ana, care moare în anul 1499, și Maria, care se stinge în anul 1518. Cu toate că relațiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întors cătră ea, trecînd spre asfințit o revărsare de ape”. Calul psihopomp din simbolistica arhetipală, apele învolburate și despărțitoare de tărîmuri, omul arătîndu-se în chip de „faclă întoarsă” (reprezentare a morții în imaginarul mitologic al vechilor greci); se vede că munteanca îi punea la grea încercare pe depozitarii de cultură din satul său: preotul și baba. Un îndreptar psihanalitic i-ar fi fost mai de folos. Și, poate, nici atît. În orice caz, în zona abisală a eu-lui se pitea „un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și interogînd paserile cerului. La Vitoria, cuvintele deveneau lucruri, îi măsurau pașii: „Vitoria clipi din ochi asupra unui întuneric care-i izbucni înăuntru. Domnu Iorgu Vasiliu își repetă afirmarea. Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea adevărat și bine că vîntul a contenit. Căzuse jos în vale, și amuțise și el. Semnul era vădit. Mai înainte nu putea trece. Trebuie să se întoarcă îndărăt. Nu avea în ea nici cea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
chiar comanda gîndurile feciorului: «Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare: cunoaște gîndul omului...», cugetă cu mirare Gheorghiță”. Uneori este incomodă, dacă nu răutăcioasă cu cei din jur. După o scurtă și utilă discuție cu un slujbaș de primărie de la Dorna, munteanca pare din nou stăpînită de un sindrom psihic, aș zice, sau de iluminare interioară, aș rezice, astfel că replica ei, redusă la gesturi fără cuvinte, contrariază evident pe cei doi martori: Gheorghiță „... pricepea ce vrea să spuie slujbașul. I se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un interlocutor încearcă o explicație mai ușuratică în ce-l privește pe Nechifor Lipan cel dispărut: „-Poate-i la iernat cu oile. -De ce nu mi-a trimis răvaș? De ce nu mi-a venit nici un fel de știre? strigă cu năduf munteanca. -Eu de unde pot ști? Eu nu sunt vinovat cu nimica, zise neamțul ridicîndu-și în laturi palmele. Eu cred așa că, dacă nu i s-a întîmplat ceva neplăcut, se întoarce el singur acasă. Vitoria holbă ochii răi”. Munteanca încă se mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
strigă cu năduf munteanca. -Eu de unde pot ști? Eu nu sunt vinovat cu nimica, zise neamțul ridicîndu-și în laturi palmele. Eu cred așa că, dacă nu i s-a întîmplat ceva neplăcut, se întoarce el singur acasă. Vitoria holbă ochii răi”. Munteanca încă se mai cumpănea între frica de moarte și gelozia feminină, între a „i se fi întîmplat ceva neplăcut” și între „s-o întoarce el singur acasă”. Ultima sintagmă, cu aluzie la crailîcurile lui Nechifor, o făcea să scapere scîntei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]