474 matches
-
răscruce de timpuri când țara noastră avea nevoie de înnoiri profunde.Anul acesta sărbătorim 175 de ani de la naștere prilej de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
și literatura română se predau ore întregi despre tradițiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de casă. Astăzi, drag mi-a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldovenești cât și muntenești (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoștințe... dar eu aveam totuși o apăsare pe suflet... moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_9_martie_p_veornica_ivanov_1394583168.html [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]
-
valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de orice îndoială că, având în seamă evoluțiile ulterioare, linia româno-rusă pe Nistru impusă de Cantemir la 1711 prezintă din toate punctele de vedere o relevanță
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
diverse ocupații din teritoriu de-a lungul secolelor, caracterul alpin se observă și astăzi în viața cotidiană: respectul și dragostea față de natură și de munte, sinceritatea dintre oameni și recunoașterea lucrurilor bine făcute. Marcată de istorie, bucătăria locală păstrează cutume muntenești în dezvoltarea turismului de peste 150 de ani. Cele mai cunoscute produse locale sunt brânzeturile, produse în imediata apropiere a localității Annecy, brânza Reblochon, un produs de renume pentru gastronomia franceză, și Tome des Bauges, brânză de vacă produsă în regiunea
ANNECY, ORAŞUL SUPRANUMIT VENEŢIA DIN MONT BLANC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Annecy_orasul_supranumit_venetia_din_mont_blanc.html [Corola-blog/BlogPost/352655_a_353984]
-
câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga după ce se făcu tăcere, care să de-a viață cu atâta putere evocatoare, baladei populare muntenești. Mă gândesc la cântecele Transilvaniei și îmi pare rău că George Folescu nu s-a născut undeva pe Mureș sau pe Târnave. Avea argint în glas Traian Grozăvescu, dar n-a venit de la Lugoj cu vreo melodie bănățeană. Radames nu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și Țara Românească, și nici rolul ei determinant. Cât privește limba, nicio școală științifică lingvistică nu recunoaște existența unei limbi literare moldovenești deosebită de cea română. Totodată, nimeni nu neagă prezența unui grai moldovenesc, de rând cu alte graiuri românești (muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) în spațiul locuit de români”. Autor: Ion N. Oprea - membru Fondator de Onoare al revistei „Luceafărul”, Botoșani - Publicat: 16 septembrie 2015 http://www.luceafarul.net/adevarata-obarsie-a-poporului-roman-ruginoasa-istorie-credinta-si-cultura-monografie-scrisa-de-un-oltean-marian-malciu-slatina-olt-in-dacopatia-2015-humanitas-rataciril NOTĂ: Și pe această cale, aduc mulțumiri publicistului, jurist și scriitor
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând și acolo hora și sârba muntenească. Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reușit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiționale cu mare vechime, a florilor și
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
realizat frescele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș și pe cele ale Mănăstirii Cozia, au fost și cei care au pictat un număr de icoane, în afara celor importate sau primite în dar. În acest context se situează o serie de icoane muntenești din prima jumătate a secolului al XVI-lea, icoane ce arată dezinvoltura, talentul cu care meșterii locali au introdus inovații stilistice, prin nota de autentic si expresivitate. În comuna Domnești, județul Argeș, se află un număr mare de icoane, adevărate
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
care Moș Toader, cu toată suta sa de ani bătuți pe muchie, nu i-a apucat. M-am mulțumit cu amintirile trăite prin 2012 deci acum cca. 40 de ani. Și Moș Toader sa pus pe vorbă. Cu graiul său muntenesc, domol, a înșirat trăiri și fapte de-a dreptul de necrezut. Cum a ajuns primar, o poveste demnă de reținut. Eu eram copil prin 2012 dar rețin evenimentele acelui an, marea criză de supraproducție, șomajul de masă care a schimbat
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
formă etnică, închisă, nemișcată: La răspântii, când Kemal, Pe bosfor la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime ........................” (G. Călinescu-Istoria...) Deși în conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu Mateiu Caragiale. Imaginea lui Nastratin Hogea, văzut ca un argonaut murdar pe un biet caiac putred, în mijlocul unui Orient mirific, ne pare o poveste ruptă din „O mie și una de nopți”. Cetatea turcească e
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
apoi a Moldovei cu Transilvania și Țara Muntenească. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul, la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească.( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977).Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere din 3 februarie, porțile orașului (Cluj-n.n.
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu ... Citește mai mult Baba Novac s-a născut în Serbia, în satul Porec (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării, aproape de Cetatea Severinului, din mamă româncă (din familia Basarabilor) și tată sârb, pretendent, într-o periodă
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Țara Muntenească și apoi a Moldovei cu ... IX. CHIȘINĂU: 150 ANI AI ECOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ DE PROF.UNIV.ASOC. POMPILIU COMȘA, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016. Mijloc de septembrie. Mașina rulează cu viteză constantă spre capitala
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
și alte ziceri specifice unui eveniment cum este claca. Mesele erau pline cu porumb fiert, gogoși calde, mere și covrigi, care au făcut deliciul invitaților. În sală era amenajat un adevărat mini-muzeu țărănesc, deoarece obiecte specifice portului de la țară, cultului muntenesc în speță, ne îndemnau să le studiem și să ne minunăm de ingeniozitatea celor ce le-au creat, dar și a celor ce știau să le mânuiască. Icoane vechi ale țăranului român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
și de cântecele „crăiesei” lor, Lucreția Ciobanu, lumină magică a masivilor Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost în primăvara anului 1595. Baba Novac l-a însoțit pe „PE IUBITUL SĂU DOMNITOR”, în luptele sfinte mari de unire a Transilvaniei cu Muntenească și cu Moldova. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească. ( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
unire a Transilvaniei cu Muntenească și cu Moldova. Îl găsim pe Baba Novac alături de Mihai Viteazul la lupta din 18/ 28 octombrie 1599, de la Șelimbăr, unde a dat chiar primul atac, și victoria obținută a însemnat Unirea Transilvaniei cu Țara Muntenească. ( Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamoskőzy, despre lupta de la Șelimbăr, din „Culegere de texte pentru Istoria României” vol.1, de acad. Ștefan Pascu și colaborator, pag. 96-98, Ed. Didactică și Pedagogică, București - 1977). Baba Novac a fost alături de „IUBITUL SĂU DOMNITOR
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
pe Baba Novac la lupte, la Mirăslău, apoi în apropiere de Ploiești, apoi la Bucov, apoi la Curtea de Argeș. Marele merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A ȚĂRII MUNTENEȘTI CU ARDEALUL ȘI MOLDOVA, ASTFEL, REFĂCÂND STATUL DAC DIN TIMPUL LUI BUREBISTA, DECENEU, DECEBAL. Ideea acestei prime Uniri a reînflorit în anul 1859 și s-a finalizat în anul 1918. “ Cu începere din 3 februarie, porțile orașului (Cluj-n.n.
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman pașa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toți curtenii sus-numitului turc, și toate popoarele, și domnul Țării Muntenești cu toată puterea lui, și Assan beg, și Ali beg, și Schender beg, și Grana beg, și Oșu beg, și Valtival beg, și Serefaga beg, domnul din Sofia, și Cusenra beg, și Piri beg, fiul lui Isac pașa, cu toată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/aducatorii-de-apocalipsa/ [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
limbii sau la însușirile omenești ale unora ori a altora. Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]