20 matches
-
sale, regionalismele, selectate, adesea, după eufonia lor, colorează viguros textul: a bodicălí "a scotoci" (este, probabil, o formă mai veche a verbului bodicăí, glosat în DA, în Oltenia în Banat, cu același sens)53; cinghinea "țigan", peiorativ (DA îl consideră muntenism), balaoană (ibid.) (DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí "a bodogăni"54, truștuieli "mustrări, răstiri" (cf. DLR, trustuială, atestat pentru nord-estul Olteniei). Întâlnim, de asemenea, multe elemente lexicale, morfologice sau fonetice populare: coșmolie, învolvorât, iepangea, gogeamite
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai merg la un ceai, la un ceai, / Să fiu liceanul bălai etc.”). Există, în plus, clare diferențe regionale. Un schimb de mesaje de pe un forum din Internet pare să indice că substantivul bairam e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
procedeul apare, de pildă, într-o conversație popular-argotică destul de autentică, la crîșmă: „Ș-apoi cine poate tăgădui că Stănuță vătășelul și baș-paznic de noapte al Batiștei nu este îndelicat cu toată lumea? - O să-ți dea îndelicatețea pîn pele, zise cîrciumarul”. Muntenismele pașoptiste reapar, parodic, în Levantul lui Mircea Cărtărescu: „Părînd piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat”. Evident, prezența sau absența prefixului a produs și cuvinte diferite sau măcar specializări parțiale (a muia/a înmuia, a roși/a înroși etc.). Am
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
Pot spune că mi-a îmbucurat ziua. Și mie, și prietenilor în anturajul cărora l-am savurat și l-am comentat” (cotidianul.ro; Timișoara); „a îmbucurat inimile noastre cu doua albume Worship” (radoos.com). Oricum, a îmbucura nu e un muntenism; atestat la Neculce, apare azi în alte pagini moldovenești: „fiu credincios al poporului, luminat și îmbucurat de spicul de griu și strugurul de poamă” (molddata.md); „Voievodul, îmbucurat, pune la cale mare pregătire” (balti.iatp.md). Uneori prezența sa poate
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
pitorescul vorbirii muntenești trebuie să fi fost și mai perceptibil: la Pungescu apar nu doar pronunții caracteristice (pă, dă), ci și o preferință netă pentru interjecții: hait!, dar mai ales aoleo! Câteva replici au o valoare emblematică, de un inconfundabil muntenism al uimirii și al văietăturii emfatice: „sânt și eu p-acilea!” (I, 3), „o tăiași groasă, nene” (ibid.), „aoleo! ce dă mai fluturi!” (II, 6), „Aoleo! mi-a scăpatără pă dinainte!” (II, 7), „aoleo! ne-a pocnitără-n pălărie” (ibid.). Cele mai multe
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi, în acest sens Sergiu Filerot, Reîntâlniri, ed. cit., p. 107).
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
multe registre ale limbii ( "în contractu’ cadru"), tendința analitică de extindere a mărcii lu pentru genitiv-dativ ( "dosaru’ lu... cealaltă firmă", "dosaru’ lu Viva"), frecvența conectorului pragmatic păi și a adverbului așa ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual dacă aș putea cumva... cam asta îmi umbla
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
gândirii în sens unic, aceeași încredere nezdruncinată în virtuțile rațiunii și în eficiența modelatoare de caractere a libertăți". Povestirea Pârlitu are mare succes, citită de Miron Radu Paraschivescu întregului grup. Autorul Cânticelor țgănești face chiar și modificări în text, introducând muntenisme ca "dă", "pă" etc., spre neplăcerea proaspătului debutant. De momentul acestui debut oral, prozatorul leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-’42), rușii vor câștiga, comunismul se va extinde și
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
delicatul și plinul de dulceață l-au scos! nu zău ăștia sînt Rumâni groși bădărani de la țară, nu vor să aibă cît de puțină evghenie pă dînși! dar ce văz! (...) Ait! s-a stricat! s-aaa duuus acum și limba!". Muntenismele dintr-o categorie ulterior mai puțin notată în scris conferă textului o impresie de surprinzătoare actualitate; dincolo de arhaism, construcția în care apare cuvîntul evghenie mi se pare aproape de stilul familiar-argotic de azi (tiparul "are bani pă el"). O istorie problematică
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
drama istorică despre Ștefan în basm dramatizat. Cînd eroii își pierd identitatea documentară, ei dobîndesc contururi vagi, creatoare de atmosferă; gesturile lor abia schițate, hieratice, se combină cu un limbaj aluziv. I s-a reproșat lui Delavrancea frecventa utilizare a muntenismelor într-o trilogie din istoria Moldovei, dar faptul nu prezintă prea mare importanță: ca și în basme, e vorba aici de un discurs inventat, artificial, potrivit pentru o piesă ce se desfășura mai degrabă într-un timp abstract. „ȘTEFAN: Să
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
pentru a restrânge aserțiunea la un nominal - are decât o problemă -, dar și (mai rar) în fața unei propoziții: decât am băut o bere. Decât restrictiv, folosit în afara construcției negative, a fost înregistrat de mai multă vreme ca particularitate regională, ca muntenism. E totuși greu de înțeles de ce s-a răspândit atât de mult în ultima vreme: nu are, ca alte inovații, rolul de a umple un gol, avantajul scurtimii, al dezambiguizării sau al insistenței. Nici numai, nici doar nu-i sunt
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
pl. de tipul ei adunase". Impunerea normei este așadar legată de o sensibilitate a vorbitorilor limbii române față de așa-numitul dezacord: la persoana a III-a, o construcție de tipul ei făcuse riscă să fie pusă pe același plan cu muntenismul ei este, marcat de multă vreme de stigmatele inculturii, ale limbajului de mahala. Istoricii limbii știu însă foarte bine că formele fără -ră- sînt normale, etimologice și au reprezentat multă vreme uzul literar. Desinența -ră- s-a extins, prin analogie
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
întru cîtva futuristă, în virtutea retorismului patetic și a poetizării produselor civilizației și tehnicii”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse lui Caragiale, este o marcă temperamentală, un indice de mentalitate și o punte de legătură între un anume „muntenism” activ și plebeu (propriu inclusiv lui Arghezi) și fervoarea polemică a futurismului. La fel - teatralitatea cabotină (futuriștii erau mari admiratori ai teatrului de varietăți), aerul de Charlot (figură mitică a primei avangarde istorice), prozaismul căutat, jovialitatea iconoclastă și spiritul „goliardic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula „simbolismului mai mult exterior și mecanic” apare, în perspectiva istoriei literare, ca un paradoxal cîștig pe calea coagulării unei atitudini „moderniste” față de limbaj, care își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Florian. În ea găsim locurile comune ale idilei rustice: păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire, cu glas duios, Cântă din fluier jos pe verdeață, Subt umbră deasă de pom stufos. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejui Și ascultîndu-l iarba uitase, Pătrunse toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ochii ei azurul tot sufletul răpea, Din buză-i toată vorba "amor, amor" zicea. De fapt, franțuzismele și italienismele sunt prea multe pentru o operă poetică: verdură, mund, vermeliu, eclatant, nemic, vil, folastru, gueră, famă, donzelă, capelură, selbă etc. Și muntenismul e reprobabil: ăla, d-alea, a Românie. Depărățeanu espaniolizează (a tradus din Cancioneros de Romances și din Gil Vicente), dar în fond e un petrarchist, și, cu toate bizareriile lui verbale, el a împămîntenit dintre primii extazul erotic, estetismul pictural
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și luptă până la ultima energie cu moartea anulatoare a voinței sale. Un mare talent oratoric și poetic susține această creație. Tendința e spre coloare, lexicală și vizuală, și e de mirare cum dramaturgul a putut absorbi în evocarea Moldovei atâtea muntenisme ("numa", "dada", "ăsta", "dește", "ăl", "acușica" etc.). Dezlănțuirea oratorică este extraordinară, truculența sublimă, la nivelul poeziei lui V. Hugo și M. Eminescu: " Oh! pădure tînără!... Unde sunt moșii voștri? Presărați... la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie să reînviem arhaismele pierdute 6 de ordine latină - ceea ce n-ar fi spus-o un Russo -, iar în propria-i ortografie, va face concesii "etimologismului", scriind, de pildă, pucin (puțin), véră (vara) etc. Dar vom stărui în curând asupra "muntenismului" acestui critic. Aceeași atitudine de critic o are Odobescu și în privința literaturii. Se-nțelege de la sine că acest estetician fin nu Ibidem, II, p. 355, 390. Ibidem, I, p. 489. ăArticolul Asociațiunea transilvană, 1862.î Ibidem, II, p. 360 ăCondițiunile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poate naționaliza și înfrumuseța decât prin inspirarea de la literatura populară 1. Această idee, eminamente moldovenească, Odobescu trebuie s-o fi împrumutat de la critica din Moldova. Dar el n-a stăruit asupra acestei probleme capitale - lucru în care noi vedem, iarăși, "muntenismul" său2 . Acest "muntenism" apare clar în ideile lui politice. Odobescu, sufletește, a fost un Alecsandri, cu toate deosebirile dintre dînșii: Odobescu - spirit disciplinat, capabil să se specializeze într-o ramură a științei; Alecsandri - tip ideal de diletant. Încolo, același epicureism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înfrumuseța decât prin inspirarea de la literatura populară 1. Această idee, eminamente moldovenească, Odobescu trebuie s-o fi împrumutat de la critica din Moldova. Dar el n-a stăruit asupra acestei probleme capitale - lucru în care noi vedem, iarăși, "muntenismul" său2 . Acest "muntenism" apare clar în ideile lui politice. Odobescu, sufletește, a fost un Alecsandri, cu toate deosebirile dintre dînșii: Odobescu - spirit disciplinat, capabil să se specializeze într-o ramură a științei; Alecsandri - tip ideal de diletant. Încolo, același epicureism și scepticism, aceeași
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]